Unul dintre scenariile pe care ni le-am făcut, ca să ne explicăm pasivitatea Guvernului față de acest domeniu, este că se dorește așa ceva, pentru a putea fi apoi vândute pe nimic proprietățile românești. Turismul în România este, cred, ultima ramură cu capital majoritar românesc.

Domnule  Dragoș Răducan, din funcția de vicepreședinte executiv al Federației Patronale a Turismului din România, ce ne puteți spune despre situația actuală  a HoReCa,  respectiv a  hotelurilor și restaurantelor din România?

 

În primul rând aș vrea să facem lumină, pentru că se tot vorbește de HoReCa. Hotelurile sunt una, restaurantele și cateringurile sunt alta. Pentru că, în România și,  de fapt, în toată lumea, hotelurile sunt cele clasificate, unde se face turism, restaurantele și cateringul sunt cele unde se servește masa, intră omul de pe stradă. Din cauza aceasta sunt două lucruri diferite, chiar dacă par a fi împreună.

În ceea ce privește turismul în hoteluri, situația nu este foarte bună.

Auzim, cu toții, declarațiile făcute de diferite personaje, care au apărut în ultima vreme… unii care, într-adevăr, știu ce vorbesc, specialiștii, dar și alții, specialiștii de  internet care, din dorința de a avea notorietate pe rețelele de socializare, vin și ei cu  tot felul de idei și propuneri. Asta se întâmplă mereu, dar mai ales în perioadele de  impact emoțional, și mai ales, în domeniile cu impact de imagine, cum este turismul, în general.

Și revenind la subiect, turismul, hotelurile sunt la o capacitate, în orașe, de 20-30%,  insuficient pentru a asigura sustenabilitatea, nu vorbim de profitabilitate în acest an, iar în cele din stațiuni, în stațiunile balneare sunt la jumătate, pe litoral crește puțin procentul în week-end, poate să ajungă la 60-70%. Insuficient pentru a asigura supraviețuirea la finalul acestui sezon.

Faptul că nu se ridică restricțiile în restaurante, măcar în restaurantele hotelurilor care, de fapt, sunt spații de servire a mesei, așa au fost construite, prevăzute,  clasificate și legiferate în România, faptul că nu se deschid aceste spații de servire, creează un mare inconvenient pentru turiștii care, datorită temperaturilor, datorită  vremii capricioase, trebuie să alerge cu farfuria în mână, să se ascundă de ploaie sub o umbrelă, sau sub o streașină. Dar contează mai puțin asta, pentru guvernul nostru  contează foarte mult obligația la sănătate, pentru că dreptul la sănătate,  constituțional, a fost înlocuit cu inchiziția obligației la sănătate.

 

Știm că ați avut nenumărate discuții și negocieri cu Guvernul României privind  unele măsuri pe care ar trebui să le luați pentru a se permite relaxarea regulilor,  respectiv deschiderea restaurantelor. Ce s-a întâmplat cu aceste discuții?

 

Ca orice politicieni care se respectă, ne-au mințit. Și n-au făcut nimic. În primele luni  am crezut în ei, acum nu mai credem în nimic. Ceea ce ne-am dori ar fi să fim lăsați  să lucrăm, dar probabil că asta este dorința multor ramuri economice și dreptul la muncă, drept constituțional, de altfel, a devenit aleatoriu.

Referitor la cerințele noastre, v-am spus, singurul lucru pe care ni-l mai dorim ar fi  să fim lăsați să lucrăm măcar pe perioada de sezon.

 

Pandemia va trece și se știe că HoReCa este unul din marii angajatori din România, reprezentând procente cu două cifre din forța de muncă. Dacă dvs. nu  sunteți susținuți, este de neînțeles poziția Guvernului în ceea ce privește situația,  sau posibila agravare a situației economice în România. Înțeleg din ceea ce ne-ați  spus, legat de nesustenabilitate, că ar urma  închideri de unități economice, concedieri de oameni. Este adevărat?

 

Da, este foarte adevărat.

Unul dintre scenariile pe care ni le-am făcut este că se dorește așa ceva, pentru a  putea fi apoi vândute pe nimic proprietățile românești. Turismul în România este cred că ultima ramură cu capital majoritar românesc. E una din variantele pe care ni le-am  făcut, ca să ne explicăm pasivitatea Guvernului față de acest domeniu. În timp ce în  alte țări s-a investit masiv în susținerea turismului, a hotelurilor, a restaurantelor, în România nu s-a făcut nimic. Bineînțeles că iarăși vorbim de politicieni care se laudă peste tot că au făcut foarte multe, n-au făcut de fapt nimic, pentru că șomajul tehnic a fost acordat pentru toată economia care a fost lovită de pandemie, nu în mod special pentru turism, care a fost cel mai lovit.

De ajutoare economice, nici nu  se  pune  problema. Faptul  că turismul a fost  scutit  de  plata impozitului specific este un mare ajutor dat hotelurilor din orașe și, în special, hotelurilor de lanț. Nu întreprinzătorului mic român, care lucrează numai în sezon. De asemenea, în privința taxelor locale, s-a pasat responsabilitatea  la  primării care, în disperarea după  bani, disperarea de a-și plăti salariile, nu întotdeauna  justificate, nu au făcut, în multe zone din țară reducerile la taxe, așteptate în această perioadă.

De asemenea, mai avem căpușele numite ”organisme de colectare a drepturilor de autor” care, cu greu au putut fi oprite, printr-o decizie a ORDA, să nu ia pe perioada de stare de urgență…   Dar cum s-a terminat starea de urgență au venit și au început să  ceară bani. Și, din punctul de vedere al taxelor și impozitelor, de asemenea. Ajutorul  financiar la care ne-am fi așteptat, uitându-ne la ce se  întâmplă în alte țări, nu  s-a dat.

S-a luat și nu s-a dat. Exact ca în bancul cu Volga rusească.

 

Știm că suntem una dintre puținele țări în care nu s-au redeschis restaurantele, este adevărat, mai cunoașteți alte exemple?

 

România este singura țară europeană.

 

Am vrut să subliniem acest fapt pentru că, în  general, măsurile de protecție ar  trebui să fie adaptate, dar permițând menținerea activității economice. Pentru că închiderea completă a activității economice este un lucru evident nesustenabil. Sunt multe voci care spun că de vină sunt și patronii de restaurante și de cluburi, în mod special, pentru că, probabil, datorită  greutăților financiare, au permis un număr mult mai mare de clienți decât ar fi  fost normal în condițiile de respectarea măsurilor de distanțare socială. Este adevărat? Credeți în acest scenariu?

 

Nu. Face parte din campania de denigrare, de fake news și de manipulare foarte bine  orchestrată… deci întreprinderea de manipulare lucrează foarte bine și, din  excepții face regulă. Bineînțeles că nu există pădure fără uscături, bineînțeles că sunt cluburi,  sunt restaurante, sunt terase, cele mai multe, repet, neautorizate de Ministerul Turismului, dacă nu chiar toate, și care funcționează pe baza unor autorizații, sau nu  au nici măcar autorizații de funcționare, date de autoritățile locale, unde știm foarte bine, corupția e în floare. Și se face confuzia, din nou, între restaurante și spațiile de servire a mesei din interiorul hotelurilor, cu cluburile și terasele de pe plajă. Sau din stațiune, unde intră turistul direct de pe stradă. Despre asta este  vorba.

 

Deci aceleași zone în care guvernul putea să intervină imediat…

 

Exact. De exemplu acum, în acest week-end, Vama Veche a fost foarte liniștită. Dar felul în care sunt făcute legile în România, dând întotdeauna posibilitate controlorului, că nu pot să-i spun inspector, să aplice după ureche și după cum înțelege el, sau după cum a fost instruit, la nivelul județului, dă naștere la multe abuzuri și la multe interpretări. 

 

Înțeleg că în acest moment nu aveți o viziune optimistă asupra a ceea ce se va  întâmpla în următoarele două-trei luni.

 

Am o viziune, nu este optimistă,  am viziunea că multe afaceri vor fi scoase la vânzare. Dar asta nu interesează Guvernul. Este mai bine să se plătească șomaj, decât oamenii să fie lăsați să muncească. Și asta va duce pe termen lung la obișnuirea forței  de muncă cu un venit  minim, dar garantat, față de un venit mare, dar muncit.

 

Aș dori să ținem legătura, să mai discutăm după ce vedem măsurile pe care le ia Guvernul.

 

N-o să vedem nicio măsură.

 

 

Interviu realizat de Cezar Corâci