Stephen Bryen

 

Orice decizie privind apartenența la NATO este între cei 31 de aliați și țara aspirantă. Și, în acest caz, am discutat cum am putea sprijini aspirația de integrare auro-atlantică a Ucrainei. Înainte de a adera, Ucraina ar trebui să facă reforme pentru a îndeplini aceleași standarde ca orice țară membră a Alianței. Președintele Biden crede că Ucraina poate face asta

– Karine Jean-Pierre, secretar de presă la Casa Albă –

 

Președintele American Joe Biden va petrece trei zile în Europa la Summitul NATO de la Vilnius programat pentru 11 și 12 iulie. Subiectul principal va fi situația Ucrainei și tot ce decurge de aici.

Ucraina solicită fie aderarea imediată la NATO, fie garanții de securitate din partea Alianței. Numai că această poziție este subminată de eșecul contraofensivei împotriva Rusiei, precum și de nereușita încercărilor (prin sabotaj, asasinat și drone letale) de a destabiliza guvernul președintelui Vladimir Putin. Acum, Ucraina spune că, pentru a putea câștiga războiul, are nevoie de puterea aeriană a NATO.

Obținerea unui consens cu privire la drumul de urmat va fi o treabă foarte dificilă, și asta indiferent de presiunile Washingtonului asupra partenerilor săi europeni.

Dezastrul Covid, sancțiunile asupra energiei rusești și nivelurile uriașe ale șomajului, care afectează imigranții recenți, au împins Europa într-o recesiune generatoare de tulburări sociale. Franța se confruntă deja cu o revoltă serioasă și, deși situația s-a relaxat întrucâtva în ultimele zile, ea este departe de a fi rezolvată.

Între timp, coaliția guvernamentală germană pierde în mod constant sprijinul popular, iar AfD, partidul de dreapta al Germaniei, este acum al doilea cel mai popular partid al țării. Cancelarul Olaf Scholtz și partenerii săi de coaliție nu știu ce ar putea să facă: ca o ultimă soluție, ei ar putea încerca interzicerea AfD.

Italia nu stă nici ea prea bine. Țara are o conducere conservatoare, dar este grav afectată de valurile de imigranți care vin dinspre Orientul Mijlociu.

UE n-are nici bani și nici gloanțe. Nu are chef să dea un cec în alb Ucrainei, sau să riște un război mai mare, care s-ar putea răspândi în Europa. Președintelui Biden îi va fi foarte greu să-i preseze pe europeni.

Biden știe că nu poate folosi unilateral forțele americane, în special puterea aeriană, în lipsa bazelor aeriene și a centrelor de aprovizionare din Europa. În acest moment Washingtonul are mână liberă, pentru că avioanele de război americane nu bombardează pozițiile rusești din Ucraina. Bombardarea acestora ar forța însă o puternică reacție europeană, care ar zdruncina NATO.

Volodimir Zelensky a făcut presiuni asupra Washingtonului în scopul obținerii unor avioane de război avansate, spunând că puterea aeriană va face posibilă victoria Ucrainei. Dar, în acest sens, singura cale practică este operarea din baze exterioare țării, folosind aeronave americane și eventual alte aparate de zbor aparținătoare NATO.

Acest lucru ar însemna, cu siguranță, război în Europa, iar guvernele aflate în prezent la conducere ar trebui fie să spună nu, fie să riște înlăturarea cu forța. Este, prin urmare, un scenariu improbabil, chiar dacă foarte periculos.

Washingtonul a semnalat deja că nu a reușit să-și convingă partenerii cu privire la aparteneța Ucrainei la NATO. Este foarte posibil ca undeva, în culise, să se încerce crearea unor garanții de securitate pentru Ucraina, dar orice garanție semnificativă ar fi, probabil, o supralicitare.

Rusia este, de asemenea, agitată după tentativa de lovitură de stat condusă de Evgheni Prigojin. Putin vrea o victorie militară rapidă, la fel și armata rusă, care a fost puternic ofensată de acuzațiile lui Prigojin.

Păstrarea liniei frontului în fața unei contraofensive ucrainene, nu este tocmai o victorie pentru ruși, atâta timp cât, acasă, imaginea lor rămâne pătată. Prin urmare este rezonabil să ne așteptăm ca, odată cu amplificarea pierderilor ucrainene, armata rusă să preia ofensiva. Marea întrebare fiind doar dacă aceasta va lansa un atac asupora Kievului, a Harkovului sau a Odessei. Dacă, după Vilnius, Zelenski va rămâne fără nicio speranță de salvare din partea NATO, situația va fi exploatată foarte repede.

O parte din organizarea occidentală a ofensivei Ucrainei a constat în introducerea tehnologiei moderne pe câmpul de luptă, reprezentată în special de tancurile Leopard care, din păcate, nu au salvat situația.

Până acum, au fost doborâte pe câmpul de luptă între 16 și 20 de tancuri Leopard, împreună cu o mulțime de alte blindate NATO, inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei cum ar fi US Bradely din SUA, sau sisteme de deminare precum finlandezul Leopard 2R HMBV și germanul Wisent 1.

Tancurile principale de luptă Leopard și US Abrams formează coloana vertebrală a blindajului apărării terestre a NATO.

SUA și aliații săi au o putere aeriana superioară, dar apărări antiaeriene rare și inadecvate în comparație cu cele rusești. Ceea ce înseamnă că, pe lângă artilerie, o apărare terestră trebuie să facă față elicopterelor de atac rusești înarmate cu rachete, drone letale și mine lansate din aer.

Eșecul tancului Leopard reprezintă o provocare uriașă pentru NATO și semnalează că actuala strategie ”tripwire” ar putea să nu funcționeze.

Ideea principală a paradigmei tripware este că un atac inițial rusesc (cel mai probabil în statele baltice, deoarece forțele ruse sunt foarte aproape de Estonia și Letonia) poate fi ținut pe loc timp de câteva zile, până când SUA transportă forțe grele în Europa. Dacă, însă, strategia nu funcționează, atunci, în cazul lansării unui atac, NATO este expusă progreselor rapide ale Rusiei în Europa.

În concluzie, există două soluții posibile: cea dintâi – revizuirea strategiei NATO și, alternativ, cea de-a doua – elaborarea unui acord de securitate reciproc avantajos între Rusia și UE. Adică, exact ceea ce a propus Rusia în decembrie 2021, iar NATO a respins fără nicio discuție.

Acum dulapul cu muniții este gol, chiar și în SUA. Rușii învață cum să contracareze sistemele occidentale avansate, o evoluție negativă pentru securitatea NATO. Și nici că se putea un moment mai prost pentru a risca securitatea Europei.

Probabil că politicienilor britanici le este mai la îndemână să țipe că vor implicarea NATO în Ucraina, câtă vreme nu Londra va fi prima țintă a rachetelor rusești. Fisurile alianței au apărut mai repede decat se anticipa, iar guvernele slabe ale Europei au probleme.

Va fi interesant de văzut ce se va întâmpla la Vilnius. Va fi, cu siguranță un mare spectacol propagandistic dar există șanse ca summitul să fie un eșec.

Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă

Sursa: aici

Stephen Bryen este cercetător principal la Centrul pentru Politică de Securitate, precum și la Institutul Yorktown.