În noaptea de joi spre vineri, la Nashville (Tennessee) în ultima dezbatere televizată, între Donald Trump şi Joe Biden, diametral opusă precedentei confruntări, cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie a.c., despărţiţi printr-un perete de plexiglas, din raţiuni sanitare, au livrat o prestaţie sobră, decentă, articulată, moderată cu desăvârşit tact de jurnalista Kristen Welker, de la NBC News, considerată de „Le Monde” adevărata… învingătoare. Preşedintele Donald Trump a avut o prestaţie strălucită şi potrivit aceleiaşi publicaţii franceze „l’une de ses meilleures performances de sa breve carriere politique”. Candidaţii au dispus sistematic de câte două minute la fiecare intervenţie, fără întreruperi reciproce, pentru a răspunde la întrebările moderatoarei, microfoanele fiecăruia fiind decuplate, când nu aveau cuvântul. Divergenţele au fost pe toate temele în discuţie. Astfel, pe chestiunea crizei sanitare, Donald Trump a spus că pandemia este aproape terminată, şi în curând „vom avea un vaccin care vine şi va fi autorizat în săptămânile viitoare”, afirmaţie contrazisă de Joe Biden care a reamintit cifrele catastrofale ale epidemiei în SUA: 1000 de morţi pe zi, 700.000 de noi cazuri de infectare cotidiană şi potenţial „200.000 de morţi suplimentari în rândul populaţiei americane până la finele anului”. Nici un plan adevărat n-a fost pus în aplicare. Pe chestiunea rasială, întrebat de Kristen Welker, temă propusă de mişcarea Black Lives Matter, care a calificat „simbolul duşmăniei”, Donald Trump a rămas evaziv preferând evocarea sloganului controversat din timpul unei manifestări „eu sunt persoana cea mai puţin rasială din această piaţă”. Cele 48 de minute, cât a durat dezbaterea, mult mai calmă decât precedenta, au reuşit să încline cumva balanţa? „Nu sigur” estimează Boston Globe, pentru că Donald Trump a reuşit să îl menţină pe Joe Biden în defensivă, fără a face o demonstraţie menită „să schimbe cursul campaniei”. Din prudenţă Joe Biden s-a arătat reţinut, nedorind să basculeze statutul actual de favorit în sondaje. Ceea ce a lăsat impresia unei nesiguranţe, în multe momente evidentă. Potrivit site-ului InternetNBC pe tema Covid-19, cea mai dezbătută, s-a discutat 13 minute şi 49 de secunde, devansând astfel toate celelalte teme: etică – 6 minute 49 secunte, economie – 4 minute 0,7 secunde, alegeri – 5 minute 53 secunde, China – 2 minute 21 secunde. Evident că nu puteau lipsi aşteptatele atacuri din partea lui Donald Trump, care i-a cerut lui Joe Biden să explice alegaţiile de corupţie pentru activităţile desfăşurate de fiul său Hunter în China şi Ucraina, pe vremea când era vicepreşedintele lui Barack Obama, martelând că familia Biden este o „antepriză criminală”. „Niciodată în viaţa mea n-am luat o centimă dintr-o sursă străină”, a protestat democratul care a contra-atacat reproşându-i preşedintelui în mandat că n-a acceptat publicarea declaraţiei de impozitare pe care o promisese din 2016. În total în 43 de state şi capitala federală Washington au votat deja, prin corespondenţă şi online 45 de milioane de americani, faţă de 33 de milioane în 2016. O procedură încurajată de democraţi, dar denunţată de Donald Trump de mai multe luni. Potrivit acestuia, votul prin corespondenţă antrenează „fraude de o amploare inedită în beneficiul adversarilor”. O polemică aprinsă a fost pe tema migraţiei: potrivit unei asociaţii americane de apărare a drepturilor omului, părinţii a 545 copii, separaţi în SUA, după ce au traversat ilegal frontiera, sunt pentru moment de negăsit. Joe Biden l-a acuzat pe preşedinte de o politică criminală vis-a-vis de copiii rămaşi singuri. Potrivit NBC News, copiii astăzi fără părinţi au fost separaţi în 2017 prin aplicarea unui program pilot. O decizie a justiţiei, datând din 2018, obliga guvernul american să facă tot ceea ce era necesar pentru reîntregirea familiilor. Evident că au fost şi alte divergenţe pe celelalte teme acroşate. Concluzionând, pe teme de politică externă Joe Biden a punctat mai bine. N-a fost rău nici pe probleme de sănătate. Donald Trump, om politic de anvergură, extrem de coerent, a sedus prin apărarea interesului american, raportat la interesele externe. Statele cheie cu industrie petrolieră şi în general cu industrie americană competitivă, s-au regăsit mai bine în discursul său. Donald Trump, pe ansamblu foarte atent, inclusiv la nuanţe, speră în două lucruri: mobilizarea în masă a electoratului său şi abţinerea pe cât posibil de la vot al electoratului divers şi volatil al democraţilor. „Meciul” Donald Trump – Joe Biden nu s-a încheiat, şi, cum se spune, se joacă, până în ultima zi a campaniei electorale.
Un articol de Mircea Canțăr
