Susţinută de Occident, Ucraina rezistă după 14 luni, de la începutul războiului. Grupul de reflecţie american „Center for strategic and international studies” (CSIS) a publicat recent un raport despre pierderile importante înregistrate de armata rusă (vieţi umane, tancuri, drone ş.a.m.d.) menţionând totodată deţinerea unor stocuri de arme, datând din epoca războiului rece. Cu toate acestea, în pofida pierderilor consistente, Rusia poate conduce un război de uzură, deşi sancţiunile economice nu sunt deloc un panaceu, şi are o lungime avans asupra Ucrainei, pe motivul stocurilor de arme de care dispune. Are de 13-15 ori mai multe avioane de luptă decât Kievul, de 7-8 ori mai multe tancuri, de 4 ori mai multe vehicule de luptă blindate, în timp ce flota rusă este net superioară celei ucrainiene. În plus, mari capacităţi de producţie, în industria de apărare. Atacurile continue pe care forţele ruse le lansează împotriva poziţiilor ucrainiene, rata extrem de ridicată privind consumul de muniţie de trupele ucrainiene, starea proastă a economiei ucrainiene, sunt doar câteva din motivele unor foşti diplomaţi americani, pentru care Kievul n-ar putea câştiga războiul. O notă de pesimism neîmpărtăşită. Până în prezent ucrainienii au probat o apărare remarcabilă, în cea mai sângeroasă bătălie, cea de la Bakhmut, cu costuri de vieţi umane considerabile, care încă n-a capitulat, după luni de confruntare. O contraofensivă ucrainiană ar putea ave loc în luna mai a.c., şi cotidianul New York Times menţionează că 12 unităţi de luptă (circa 4.000 militari) se află pe linia frontului. Pregătirea contraofensivei, pentru recuperarea teritoriilor ocupate de forţele ruse, bazându-se pe echipamentele militare trimise de Occident, informaţiile primite, este în plină desfăşurare. La sugestia secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, la Ramstein, unul din subiectele discuţiilor a fost apărarea antiaeriană, acesta relevând că 65 de operatori ucrainieni au fost formaţi pentru a acţiona în domeniu. Contraofensiva se anunţă iminentă. Numai că nu se ştie nici când, nici unde va începe. Vizita lui Vladimir Putin în teritoriile ocupate a fost un semnal forte, în sensul că are un plan ofensiv. Experţii militari apreciază că furnizarea de blindate grele de SUA, Regatul Unit, Germania, pregătirea prealabilă a militarilor ucrainieni pentru folosirea acestora, nu este suficientă în obţinerea unei victorii importante. Datele de pe linia frontului sunt contradictorii, şi este firesc să fie aşa. Două opţiuni sunt posibile: una a eşecului, ceea ce ar conduce la schimbări importante pe teren şi alta a reuşitei, provocând apropierea de zonele sensibile, adică regiunile separatiste şi Crimeea. Sunt însă chestiuni de pus la punct „o afacere de câteva zile”, cum s-a exprimat laconic luni, la Luxemburg, Josep Borrell, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, care a reproşat Franţei, Ciprului şi Greciei că trenează livrările convenite. New York Times opinează că fără o victorie decisivă, susţinerea Occidentului, acordată Ucrainei, ar putea slăbi şi Kievul s-ar putea afla sub presiunea antamării unor discuţii de pace serioase, punând capăt conflictului sau îngheţându-l. Pentru moment o soluţie diplomatică este departe. De altfel Kievul are o interdicţie legislativă pentru orice fel de negocieri cu Vladimir Putin. În fine „Politico”, care prezintă un tablou larg al situaţiei, crede că următoarea ţintă a administraţiei Biden este… China. Mai clar: dacă Ucraina nu obţine rezultate spectaculoase pe câmpul de luptă, inevitabil se va pune întrebarea referitoare la momentul negocierilor. Kievul rămâne însă categoric în opţiunea sa: expulzarea totală a forţelor ruse şi restabilirea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei. Rusia nu va accepta un scenariu în care conflictul să se termine prin încetarea focului iar NATO să continue să-şi ranforseze capacitatea militară în Ucraina şi să integreze progresiv Kievul în Alianţă. Sunt însă multe variabile în joc. Joe Biden şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, în pofida vârstei înaintate, şi a ceea ce arată sondajele. A susţine Ucraina, în continuare cu aceeaşi fervoare, nu e o temă de campanie. De alfel, Kamala Harris a plasat avortul în inima campaniei pentru alegerile de anul viitor. Pe de altă parte, ruşii n-au pus stăpânire integrală, nici pe oblasturile anexate, asupra cărora nu au controlul deplin. Vestea bună este că există o voinţă pentru ieşirea din actualul impas, fiecare parte însă căutând să se afle în cea mai bună poziţie la masa negocierilor. Televiziunea chineză CCTV a anunţat că preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski şi cel chinez Xi Jinping s-au întreţinut, în premieră, telefonic, căzând de acord asupra adevărului că „dialogul şi negocierea” sunt singura cale de soluţionare a actualului conflict. Alte detalii nu au fost oferite.

 

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr