În vreme ce UE încercă să ne lămurească să mâncăm insecte, în America, Donald Trump a răsturnat emblematica piramidă alimentară din anii 1990, promovând consumul de carne, descurajând în același timp zaharurile adăugate, alimentele procesate și făina rafinată. Prăpastia dintre UE și Statele Unite a devenit atât de mare încât, chiar și în ceea ce privește politica alimentară, pare de netrecut. Strategia “Farm to Fork” (De la fermă la furculiță) pare concepută pentru a îngreuna viața cetățenilor și a submina agricultura și creșterea animalelor. În schimb, noua piramidă alimentară americană este concepută pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, sprijind totodată agricultura și creșterea animalelor. Două lumi diferite, ireconciliabile.
În publicațiile Comisiei Europene, găsiți titluri precum “Sustainable, edible, and nutritious — think about insects again!” („Sustenabil, comestibil și nutritiv – să ne gândim, din nou, la insecte!”) Estimp, în noile directive privind sănătatea ale guvernului SUA, găsim un paragraf intitulat “Reducing Saturated Fat Below 10% of Energy and Risk of Coronary Heart Disease.” („Reducerea grăsimilor saturate sub 10% din aportul energetic și riscul de boli coronariene.”) Contrastul pare distopic. Un guvern – cel al lui Trump – se concentrează pe asistența medicală, având atât succese, cât și eșecuri; celălalt – birocrații de la Bruxelles – bântuie în căutarea unor alternative alimentare ”sustenabile” de care nimănui nu-i pasă cu adevărat și al căror impact asupra sănătății rămâne incert.
Războiul declanșat împotriva piramidei alimentare din anii 1990 nu este o chestiune banală. „Timp de decenii am fost induși în eroare de îndrumările care prioritizau alimentele extrem de procesate și acum ne confruntăm cu rate fără precedent ale bolilor cronice”, declară guvernul SUA. „Pentru prima dată, semnalăm pericolele alimentelor extrem de procesate și reconstruim de la zero un sistem defect, folosind știința de referință și bunul simț.” Unii ar putea fi surprinși să vadă că administrația Trump recunoaște că am fost induși în eroare – în special cei care nu sunt familiarizați cu istoria acelei piramide.
Piramida alimentară americană din 1992, care a avut un impact global și a servit drept model pentru departamentele de sănătate din întregul Occident, s-a bazat pe presupuneri științifice neverificate și a apărut în mijlocul unor controverse semnificative, pricinuite de conflictele de interese în care aflau mulți dintre experții implicați. Nimeni nu a mai corectat-o de atunci, în ciuda dovezilor tot mai numeroase; de fapt, între timp, erorile și denaturările nu au făcut decât să se adâncească.
Cercetările ulterioare apărute în American Journal of Clinical Nutrition și Journal of Public Health Policy arată că primele versiuni ale piramidei au fost modificate în urma unor obiecții formale aduse de reprezentanți ai diferitelor sectoare ale industriei alimentare. Marion Nestle, o figură foarte respectată în domeniul nutriției, a participat la redactarea Surgeon General’s Report on Nutrition and Health, din 1988, și ulterior s-a concentrat pe expunerea influenței industriilor în campaniile publice de nutriție.
În ceea ce privește piramida din 1992, Nestle povestește un episod esențial: ghidul fusese programat inițial pentru a fi lansat mai devreme, dar „industriile cărnii și lactatelor s-au plâns amarnic de modul în care produsele lor apăreau în primele versiuni, iar acest lucru a forțat USDA (United States Department of Agriculture) să retragă și să reproiecteze piramida cu un an înainte de lansarea oficială. Ea subliniază că aceasta „a fost incredibil de politică chiar de la început”.
O analiză a comitetului consultativ din spatele Dietary Guidelines for Americans 2020–2025 – înlocuit acum de planul 2026–2030 – dezvăluie un imens scandal de conflicte de interese: Conform legăturilor profesionale și financiare documentate, 95% dintre membrii comitetului aveau cel puțin o legătură directă cu actori majori din industria alimentară sau farmaceutică, cu companii ale căror produse puteau fi afectate de recomandările alimentare oficiale. Raportul a identificat până la 720 de cazuri de asemenea conflicte, inclusiv bani pentru cercetare, apartenență la consilii de administrație și roluri de consultanță. Mulți experți nu numai că primiseră finanțări de la companii precum Kellogg, Abbott, Kraft, Mead Johnson, General Mills, Dannon sau International Life Sciences Institute (ILSI), dar deținuseră și roluri oficiale de legătură cu acestea.
Descifrarea acestei vaste rețele de interese corporative și politice a fost o prioritate – nu doar pentru a restabili bunul simț în ceea ce privește ghidurile alimentare, ci și pentru a combate epidemia de obezitate, diabet și boli cronice care devastează Occidentul, în special Statele Unite, unde, așa cum recunosc noile ghiduri ale lui Trump, „90% din cheltuielile pentru sănătate sunt alocate tratamentului bolilor cronice, multe dintre ele fiind legate de dietă și stil de viață”.
Este remarcabil faptul că între 1992 și 2026, niciun guvern occidental – din interiorul sau din afara Statelor Unite – nu a dedicat resurse cercetării, corectării sau revizuirii ghidurilor alimentare recomandate. Dar, la urma urmei, acestea sunt aceleași guverne care au improvizat măsuri legale dubioase în timpul pandemiei de coronavirus, bazându-se pe comitete științifice inexistente sau pe cele cu conflicte de interese clare, lăsând ușa deschisă – așa cum am văzut – unei serii de oportunități deosebit de lucrative pentru politicienii corupți.
Noile ghiduri alimentare americane pun accentul pe proteine, lactate și grăsimi sănătoase; mențin importanța fructelor și legumelor; și condamnă cu fermitate carbohidrații rafinați și produsele extrem de procesate, care, deși ieftine, se dovedesc în cele din urmă costisitoare din punct de vedere al sănătății pe termen lung, așa cum a remarcat Secretarul Sănătății din SUA, John Robert Kennedy Jr. Spre deosebire de politicile Bruxelles-ului, această nouă piramidă susține indirect și agricultura și creșterea animalelor – sectoare demonizate absurd timp de decenii de ecologiștii de extremă stânga. Oare UE va decide să acționeze în același sens, sau va continua să ne recomande carne sintetică și făină de greieri?
Itxu Díaz este un scriitor, jurnalist și umorist politic. A scris 10 cărți pe subiecte diverse, precum politică, muzică și aparate inteligente. El este colaborator al The American Spectator, The Daily Beast, The Daily Caller, National Review, First Things, American Conservative, The Federalist și Diario Las Américas din Statele Unite, precum și editorialist la mai multe reviste și ziare spaniole. A fost, de asemenea, consilier al Ministerului Educației, Culturii și Sportului din Spania. Cea mai recentă carte a sa este I Will Not Eat Crickets: An Angry Satirist Declares War on the Globalist Elite.
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aici
