1 martie este a 60-a zi a calendarului gregorian.
Evenimente
1105: S-a născut Alfonso al VII-lea al Leonului și Castiliei (d. 1157)
1432: S-a născut Isabella de Coimbra, regină a Portugaliei (d. 1455)
1445: S-a născut Sandro Botticelli, pictor italian (d. 1510)
1547: S-a născut Rudolph Goclenius, filosof german (d. 1628)
1562: Peste 1.000 de hughenoți sunt masacrați de catolici în Wassy, Franța; începutul războaielor religioase franceze.
1565: A fost fondat orașul Rio de Janeiro.
1683: S-a născut Carolina de Ansbach, soția regelui George al II-lea al Marii Britanii (d. 1737)
1735: A decedat Ludwig Rudolf, Duce de Brunswick-Lüneburg, bunicul împărătesei Maria Tereza a Austriei (n. 1671)
1746: Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești (1744-1746), clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară; liberi ca persoană, țăranii rămân totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova.
1788: S-a născut Gheorghe Asachi, poet, prozator, dramaturg și inginer român (d. 1869)
1792: A decedat Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1747)
1804: A decedat Prințesa Caroline de Parma (n. 1770)
1810: S-a născut Frédéric Chopin, compozitor și pianist polonez (d. 1849)
1812: S-a născut Nicolae Kretzulescu, medic și politician român, prim-ministru al Principatelor Unite (d. 1900)
1815: Napoleon evadează de pe insula Elba.
1837: S-a născut Ion Creangă, scriitor român (d. 1889)
1840: Adolphe Thiers devine prim-ministru al Franței.
1865: A decedat Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (n. 1795)
1867: A apărut primul număr al „Convorbirilor literare”, organ de presă al „Junimii”– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu.
1872: A fost înființat primul parc național din lume, Yellowstone” (SUA)
1875: A decedat Tristan Corbière, poet francez (n. 1845)
1886: S-a născut Oskar Kokoschka, pictor și grafician austriac (d. 1980)
1894: A decedat Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1824)
1896: S-a născut Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist și compozitor american de origine greacă (d. 1960)
1896: Savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală
1898: S-a născut Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român, membru al Academiei Române (d. 1973)
1904: S-a născut Glenn Miller, compozitor american de jazz (d. 1944)
1907: Și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea”, din inițiativa dr. Mina Minovici
1908: A decedat Vasile Păun, poet, teoretician și critic literar român (n. 1850)
1909: A decedat Maria Teresa de Bourbon-Două Sicilii (n. 1867)
1910: S-a născut Archer John Porter Martin, chimist englez, laureat Nobel (d. 2002)
1910: S-a născut David Niven, actor britanic (d. 1983)
1911: A decedat Jacobus Henricus van ‘t Hoff, chimist olandez, laureat Nobel (n. 1852)
1920: S-a născut Gheorghe Șaru, pictor și profesor român stabilit la New York (d. 2003)
1922: S-a născut Julius Kambarage Nyerere, președinte al Tanzaniei în perioada 1964-1985 (d. 1999)
1922: S-a născut Yitzhak Rabin, politician israelian, laureat Nobel (d. 1995)
1924: S-a născut Elena Cernei, mezzosoprană română (d. 2000)
1925: S-a născut Solomon Marcus, matematician român de etnie evreiască, membru al Academiei Române (d. 2016)
1927: S-a născut Harry Belafonte, muzician și actor american
1930: S-a născut Alecu Ivan Ghilia, prozator, poet și pictor
1931: S-a născut Elisabeta Bostan, regizoare română de film
1935: S-a născut Robert Conrad, actor american de film (d. 2020)
1937: S-a născut Eugen Doga, compozitor român din Republica Moldova
1938: A decedat Gabriele d’Annunzio, poet, romancier și dramaturg italian (n. 1863)
1938: Compania Samsung a fost fondată.
1943: S-a născut Ion Dumitriu, pictor român (d. 1998)
1944: Are loc premiera piesei „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București
1946: Banca Angliei este naționalizată
1950: Savantul Klaus Fuchs este condamnat la 14 ani închisoare pentru spionaj în favoarea URSS
1954: În zona atolului Bikini în Pacific, SUA experimentează bomba cu hidrogen
1956: S-a născut Dalia Grybauskaitė, politiciană lituaniană, președinte al Lituaniei (2009-2019)
1958: A decedat Giacomo Balla, pictor italian (n. 1871)
1958: S-a născut Traian Ungureanu, jurnalist și politician român
1959: S-a născut Marian Petrache, politician român
1960: A decedat Florica Cristoforeanu, interpretă română de operă (n. 1886)
1963: S-a născut Thomas Anders, cântăreț german (Modern Talking)
1965: S-a născut Emil Săndoi, fotbalist și antrenor român
1969: S-a născut Javier Bardem, actor spaniol
1973: A decedat Lev Arțimovici, fizician rus (n. 1909)
1977: S-a născut Silenoz, muzician norvegian
1978: S-a născut Cristian Silviu Bușoi, politician român
1981: S-a născut William Power, pilot australian
1987: S-a născut Kesha, cântăreață, compozitoare, rapperiță și actriță americană
1994: S-a născut Justin Bieber, cântăreț și compozitor canadian de muzică pop/R&B
1996: A decedat Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză (n. 1902)
1997: Se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forțelor armate ale României, în concordanță cu exigențele integrării în structurile militare ale Alianței Nord-Atlantice.
1998: Titanic devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume.
1999: România devine parte a Convenției de echivalare a diplomelor în domeniul învățămîntului superior în Europa.
2000: Social-democrata Tarja Kaarina Halonen își preia funcția de președinte al Republicii Finlanda, fiind prima femeie aleasă în această funcție.
2001: Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase.
2001: Regimul taliban din Afganistan dispune deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal.
2002: Invazia Afganistanului: Începe „Operațiunea Anaconda” în estul Afghanistanului.
2019: A decedat Jores Ivanovici Alfiorov, fizician rus, laureat Nobel (n. 1930)
Sărbători
Sf. Cuv. Mc. Evdochia (calendar ortodox)
Ziua mondială a protecției civile
Ziua berii în Islanda
Mărțișorul
Mituri ale mărțișorului
1.Voinicul care a eliberat Soarele
Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.
2.Lupta primăverii cu iarna
Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.
3.Fratele și sora hanului
„Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.”
Istoric
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediția a 54-a.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru a fi mereu iubite. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele), aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).
Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni și Megleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc Martenița (Мартеница).
