1905: Albert Einstein publică studiul „Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie?” în revista științifică Annalen der Physik. Această lucrare cuprinde conceptul care mai târziu va fi simbolizat de celebra relație E = mc2.
1908: Henry Ford a început comercializarea primului automobil de serie, denumit „Model T”; prețul acestui vehicul era, la vremea respectivă, de 825 dolari.
1910: A avut loc primul raid aerian din România; aviatorul Aurel Vlaicu a parcurs traseul Slatina-Piatra Olt, în cadrul unor manevre militare de toamnă.
1911: Italia declară război Imperiului Otoman, după ce otomanii au lăsat să treacă termenul ultimatumului italian de predare a orașului Tripoli.
1914: Moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României (dată stil vechi 27 septembrie/10 octombrie).
1918: Primul Război Mondial: Începe Bătălia de la Meuse care se va termina în noiembrie cu victoria decisivă a Aliaților.
1919: Președintele american Woodrow Wilson suferă un atac celebral care îl lasă parțial paralizat.
1920: A fost înființată Legația română din Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul.
1920: A fost înființată Legația României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1922: Regele Greciei, Constantin I este forțat să abdice în favoarea fiului său George al II-lea.
1924: Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română.
1925: Tânăra de 19 ani, Josephine Baker, a debutat la Paris, la Théâtre des Champs-Élysées, cu dans erotic în La Revue Négre.
1926: A avut loc, la Paris, primul Congres internațional al cinematografului, sub egida Societății Națiunilor.
1928: Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său cum contaminarea cu mucegaiuri Penicillium rubens a unei culturi bacteriene (Staphylococcus aureus) părea să omoare bacteriile. Cercetările sale ulterioare conduc la dezvoltarea agentului antibacterian penicilină.
1928: Uniunea Sovietică introduce primul său plan cincinal.
1930: Henry Ford pune piatra de temelie pentru Uzinele Ford din Köln.
1932: În urma unei lovituri de stat, dictatorul Bartolome Blanche este înlăturat de la putere, în Chile.
1935: A fost înființată Legația Românei în Chile; consul Nicolae Dianu.
1935: La Boston are loc premiera operei „Porgy and Bess”, de George Gershwin.
1938: Semnarea Acordului de la München (Münchner Abkommen). Marea Britanie, Franța și Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia.
1939: Al Doilea Război Mondial: Capitala poloneză Varșovia se predă după un asediu de trei săptămâni de către Wehrmachtul german. Germanii vor ocupa Varșovia până în 1945.
1939: Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1940: Al Doilea Război Mondial: Este încheiat, la Berlin, „Pactul Tripartit” între Germania, Italia și Japonia, prin care cele trei țări își promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei „noi ordini” mondiale.
1941: Al Doilea Război Mondial: Wehrmachtul a început operațiunea Taifun, o ofensivă totală împotriva Moscovei, care a declanșat bătălia de la Moscova.
1946: Se încheie procesul de la Nuremberg.
1949: Liderul comunist Mao Zedong a proclamat Republica Populară Chineză.
1951: Republica Federală Germania se alătură acordului General pentru Tarific și Comerț („General Agreement on Tariffs and Trade”; GATT).
1954: Douăsprezece țări au semnat un acord privind înființarea Consiliului European pentru Cercetare Nucleară, care a devenit cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume.
1954: Feribotul japonez Toya Maru s-a scufundat în timpul taifunului Marie în strâmtoarea Tsugaru, între insulele japoneze Hokkaido și Honshu. Peste 1.000 de oameni au murit.
1954: La Conferința de la Londra a miniștrilor de externe, se decide reînarmarea Republicii Federale Germania și aderarea la NATO.
1955: ENIAC, este întrerupt primul computer digital.
1955: Premiera mondială a operei Îngerul aprins, de Serghei Prokofiev are loc la Teatro La Fenice din Veneția.
1957: Dezastrul nuclear de la Kîștîm: are loc un accident nuclear la stația nucleară Maiak din orașul Oziorsk din URSS care a avut drept rezultat contaminarea radioactivă a unor teritorii extinse. Numărul morților e necunoscut. 10 000 locuitori au trebuit evacuați.
1958: Guineea își obține în urma unui referendum independența de Franța. Primul președinte a statului va fi Sékou Touré.
1959: Taifunul Vera a lovit insula niponă Honshu, ducând la uciderea a peste 5.000 de oameni.
1960: Fidel Castro anunță sprijinul Cubei pentru U.R.S.S.
1960: La Chicago, Illinois, a avut loc prima dezbatere televizată, înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, între Richard Nixon și John F. Kennedy.
1960: Nigeria își căștigă independența față de Anglia.
1961: Bob Dylan își face debutul.
1961: În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1962: Canada lansează pe orbită satelitul Alouette 1, stabilind o premieră: acesta era primul satelit lansat de un alt stat în afară de SUA și URSS.
1962: S-a înființat Universitatea din Timișoara (în prezent, Universitatea de Vest).
1966: Botswana, fost protectorat britanic, își câștigă independența față de Marea Britanie. Seretse Khama a devenit primul președinte.
1966: România – Se publică decretul Consiliului de Stat pentru întreruperea sarcinii, semnat de Chivu Stoica.
1968: Premiera mondială a operei Ulisse, de Luigi Dallapiccola are loc la Opera din Berlin.
1969: În Bolivia, generalul Alfredo Ovando Candía revine la funcția de președinte printr-o lovitură de stat.
1969: Se lansează Abbey Road, ultimul album înregistrat de Beatles.
1971: Roy Oliver Disney a inaugurat parcul de distracții Walt Disney World Resort de lângă Orlando, Florida, în onoarea fratelui său decedat, Walt Disney.
1972: În Suedia este deschis Podul Öland, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa (6.072 m).
1973: Concorde face prima traversare continuă a Atlanticului într-un timp record.
1975: Muhammad Ali își apără titlul mondial la box categoria grea împotrivă lui Joe Frazier, în Quezon City, prin knockout tehnic.
1978: Papa Ioan Paul I a murit la doar o lună după ce fusese ales papă din cauza unui infarct miocardic.
1980: La Caesars Palace din Las Vegas, Larry Holmes își apăra titlul mondial de box la categoria grea, împotriva lui Muhammad Ali într-o victorie prin knockout tehnic în runda 11.
1983: Ofițerul Stanislav Petrov al Forțelor de Apărare Antiaeriană Sovietică împiedică un război nuclear când, după ce sistemului său electronic îl avertizează că o rachetă nucleară a fost lansată din Statele Unite Ale Americii, el refuză să-l considere un atac real. Investigații ulterioare au confirmat că avertizarea satelitului a fost cauzată de o defecțiune.
1983: Premiera mondială a Simfoniei a III-a de Witold Lutosławski are loc în Chicago, sub bagheta lui Georg Solti.
1984: Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 zile pe Pământ. A fost până atunci, una din misiunile cu cele mai multe zile petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.
1984: Regatul Unit și China sunt de acord cu un transfer de suveranitate asupra Hong Kongului, care va avea loc în 1997.
1987: A fost dată în folosință prima linie de tramvai în municipiul Cluj-Napoca.
1989: Ultimele trupe vietnameze părăsesc Cambodgia.
1990: A fost semnată, la New York, „Declarația mondială privind supraviețuirea, protejarea și dezvoltarea copiilor”, în cadrul Conferinței mondiale la nivel înalt consacrată condiției copilului.
1991: A patra mineriadă: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor și cei ai conducerii țării. Se obține demisia Guvernului Roman, anunțată la orele 12,30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să patrundă în Televiziune. Au loc scene de violență și de vandalism.
1991: Au început, la București, lucrările Congresului Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, primul congres de după război al acestei formațiuni politice. A fost ales președinte al partidului Corneliu Coposu (27-29).
1992: S-a deschis, la București, „Centrul cultural ungar”.
1993: Un cutremur de 6,2 în regiunea Latur/Killari, India, soldat cu 9.751 morți.
1996: Conflictul din Afganistan. Talibanii cuceresc Kabulul, îl executa pe președintele Najibullah și instaurează un „sistem islamic complet”; închid școlile pentru fete, interzic femeilor să lucreze și stabilesc pedepse islamice.
1998: Motorul de căutare pe internet Google revendică retroactiv această dată ca ziua sa de naștere.
1999: Președintele egiptean Hosni Mubarak este confirmat de un referendum pentru un al patrulea mandat de șase ani. Va deține funcția de președinte al Egiptului până în 2011, când va demisiona în urma unor proteste de masă.
1999: România a depus la Bruxelles „Programul național anual de pregătire a aderării la NATO”.
2000: În Danemarca, un procent de 53,2% din populația care a votat, refuză aderarea la euro.
2001: Guvernul României a adoptat Planul Național de Aderare la NATO, având ca scop admiterea României la summit-ul de la Praga din 2002; în urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianța Nord Atlantică; în 2004, România a devenit membră a NATO.
2002: Feribotul senegalez supraîncărcat Le Joola s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de persoane.
2002: Timișoara a devenit primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopții, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30%.
2002: Timorul de Est, stat în sud-estul Asiei ce și-a declarat independența la 20 mai 2001, a devenit cel de-al 191-lea membru al ONU.
2002: Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziția irakiană.
2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.
2004: Asteroidul Toutatis trece la o distantă de numai 1.549.719 km de Pământ.
2005: Cotidianul danez Jyllands-Posten publică o serie de caricaturi care îl înfățișează pe profetul Mahomed, eveniment care duce la scandalul caricaturilor cu Mahomed.
2005: Pugilista Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.
2005: Soldatul american Lynndie England este găsită vinovată în scandalul de tortura de la închisoarea Abu Ghraib în timpul ocupației din Irak. A doua zi, ea a fost condamnată la trei ani de închisoare.
2006: Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.
2007: Daniel Ciobotea este întronizat arhiepiscop al Bucureștilor și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
2007: NASA lansează sonda spațială Dawn pentru a studia primele două obiecte ca mărime din centura de asteroizi: protoplaneta 4 Vesta și planeta pitică Ceres[4].
2007: Rabinul Shlomo Sorin Rosen este instalat ca rabin în comunitățile evreiești din România.
2008: Astronautul chinez Zhai Zhigang devine prima persoană chineză care zboară în spațiu (Shenzhou 7).
2009: Dublin: irlandezii au votat în favoarea ratificării Tratatului de la Lisabona (67,13%).
2009: Într-un puternic cutremur din Sumatra își pierd viața peste 1.115 de oameni.
2009: Miniștrii PSD și-au depus demisiile la cabinetul premierului Emil Boc, iar primul ministru a anunțat interimarii PD-L pentru ministerele părăsite de PSD.
2014: În orașul mexican Iguala, 43 de studenți sunt răpiți și ulterior uciși. Evenimentul a stârnit proteste masive în toată țara.
2016: Două tablouri cu o valoare totală de 100 de milioane de dolari sunt recuperate după ce au fost furate de la Muzeul Van Gogh în 2002.
2021: Dacian Cioloș a fost ales în funcția de președinte al USR PLUS, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor interne pentru această funcție, obținând 19.603 de voturi, față de contracandidatul său, Dan Barna, care a obținut 18.900
Sarbatoritii saptamanii
1924: Jimmy Carter, al 39-lea președinte al Statelor Unite
1931: Angie Dickinson, actriță nord americană
1934: Brigitte Bardot, actriță franceză
1935: Ingrid Noll, scriitoare germană
1935: Jerry Lee Lewis, muzician american
1935: Julie Andrews, actriță britanică
1935: Mylène Demongeot, actriță franceză
1936: Radu Aftenie, sculptor român
1936: Silvio Berlusconi, politician italian, al 50-lea primi-ministru al Italiei
1938: Mihai Radan, politician român
1939: Ioan Alexandru, jurist român
1939: Jean-Marie Lehn, chimist francez
1940: Gheorghe Gruia, handbalist român
1941: Edmund Stoiber, politician german
1941: Zareh Baronian, arhimandrit, Biserica Armeană București
1942: Donna Corcoran, actriță americană
1943: Jean-Jacques Annaud, regizor francez
1943: Johann Deisenhofer, chimist german
1943: Lech Wałęsa, om politic polonez, al 2-lea președinte al Poloniei, laureat al Premiului Nobel
1944: Miloš Zeman, politician ceh, prim-ministru (1998-2002) și președinte al Cehiei (2013 – prezent)
1945: Ehud Olmert, politician din Israel
1946: Coca Bloos, actriță română
1946: Jochen Mass, fost pilot german de Formula 1
1948: Theo Jörgensmann, clarinetist de jazz german
1949: André Rieu, violonist, dirijor și compozitor olandez
1949: Annie Leibovitz, fotografă americană
1949: Gheorghe Funar, politician român
1949: Michael Bleekemolen, pilot olandez de Formula 1
1950: Dan Grecu, gimnast și antrenor român
1950: John Marsden, scriitor australian
1950: Niculae Mircovici, politician român
1950: Petru Lificiu, politician român
1951: Michelle Bachelet, președinte a statului Chile
1951: Sting, cântăreț-compozitor englez, basist și actor (The Police)
1952: Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român
1952: Viorel Constantinescu, politician român
1953: Claudio Gentile, fotbalist italian
1953: Valeriu Stoica, avocat și politician român
1954: Margot Wallström, politician suedez
1956: Adrian Daminescu, cântăreț și compozitor român
1956: Andrus Ansip, politician eston, prim-ministru al Estoniei între 2005-2014
1956: Cristian Tudor Popescu, scriitor și jurnalist român
1956: Linda Hamilton, actriță americană
1956: Sebastian Coe, atlet și politician britanic
1957: Fran Drescher, actriță nord americană
1958: Marin Barbu, antrenor român de fotbal
1959: Luis Fernández, jucător și antrenor francez de fotbal
1960: Jennifer Rush, cântăreață americană
1961: Bernard Makuza, prim ministru al Rwandei
1961: Julia Gillard, politiciană australiană
1961: Walter Mazzarri, fotbalist și antrenor italian de fotbal
1962: Frank Rijkaard, fost fotbalist și antrenor de fotbal olandez
1963: Luis Arce, politician, președinte al Boliviei din 2020
1964: Mihai Constantin, actor român de teatru, film și televiziune
1964: Monica Bellucci, actriță italiană
1965: Darren Cahill, jucător de tenis, antrenor australian
1966: María Canals Barrera, actriță și cântăreață americană
1967: Brett Anderson, textier englez
1967: Mira Sorvino, actriță americană
1968: Anuța Cătună, atletă română
1968: Jim Caviezel, actor american
1968: Naomi Watts, actriță britanico-australiană
1968: Traian Constantin Igaș, politician român
1969: Anant Kumar, scriitor german de origine indiană
1969: Bogdan Suceavă, scriitor român
1969: Ivica Vastić, fotbalist austriac
1969: Mihai Mărgineanu, cântăreț, actor, compozitor român de muzică folk și pop rock
1969: Zach Galifianakis, actor american
1970: Emily Lloyd, actriță britanică
1970: Uwe Bein, fotbalist german
1972: Gwyneth Paltrow, actriță americană
1975: Marion Cotillard, actriță franceză
1975: Marius Urzică, gimnast și antrenor român
1976: Andriy Shevchenko, fotbalist ucrainean
1976: Blu Cantrell, cântăreață americană de muzică R&B
1976: Francesco Totti, fotbalist italian
1976: Michael Ballack, fotbalist german
1978: Robinson Zapata, fotbalist columbian
1979: Shinji Ono, fotbalist japonez
1980: Martina Hingis, tenismenă elvețiană
1980: Zachary Levi, actor american
1981: Júlio Baptista, fotbalist brazilian
1981: Nam Hyun-hee, scrimeră sud-coreeană
1981: Serena Williams, jucătoare americană de tenis
1981: Willy Caballero, fotbalist argentinian
1983: Andreea Mădălina Răducan, gimnastă română
1983: Diana Dumitrescu, actriță română
1983: Ricardo Quaresma, fotbalist portughez
1984: Avril Lavigne, cântăreață și textieră canadiană
1984: Daniela Crap, handbalistă română
1984: Keisha Buchanan, cântăreață britanică
1984: Marion Bartoli, jucătoare franceză de tenis
1984: Per Mertesacker, fotbalist german
1985: Catrinel Menghia, fotomodel din România
1985: Ciprian Marica, fotbalist român
1985: Dana Rogoz, actriță și prezentatoare de televiziune română
1985: Mirela Pașca, handbalistă română
1986: Andrés Guardado, fotbalist mexican
1986: Stéphane Ruffier, fotbalist francez
1987: Cristian Ciocan, boxer român
1987: Hilary Duff, actriță si cântăreață americană
1988: Kevin Durant, baschetbalist american
1988: Marin Čilić, tenismen croat
1989: Brie Larson, actriță americană
1989: Cristina Zamfir, handbalistă română
1989: Kieran Gibbs, fotbalist englez
1989: Măriuca Verdeș interpretă română de muzică populară
1989: Măriuca Verdeș, interpretă română de muzică populară și religioasă
1990: Doug Brochu, actor american
1990: Hugo Houle, ciclist canadian
1990: Michael Matthews, ciclist australian
1991: Roberto Firmino, fotbalist brazilian
1991: Simona Halep, jucătoare română de tenis de câmp
1992: Ana Ciolan, handbalistă română
1994: Denisa Dedu, handbalistă română
1994: Halsey, cântăreață americană
1999: Dione Housheer, handbalistă olandeză
2002: Maddie Ziegler, dansatoare, actriță și model americană
Rubrica realizata de Moisali
