1903: În SUA, Italo Marchiony, un producător de înghețată venit din Italia, a primit brevetul de invenție pentru cornetul de înghețată.
1904: Cursă automobilistică, organizată de ACR, pe traseul București-Giurgiu-București, una din primele din țara noastră și din această parte a Europei. Cursa a fost câștigată de George Valentin Bibescu care a obținut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP.
1904: Frații Wright au rezolvat problemele de control al zborului obținând viraje controlate pe un circuit de 1,5 km, urmate de zboruri de cinci minute în săptămânile următoare.
1905: Norvegia și Suedia semnează „tratatul de la Karlstad”, dizolvând pașnic Uniunea între cele două țări.
1906: Parcul Național Devils Tower National Monument devine primul monument național din Statele Unite ale Americii.
1909: A fost publicat în premieră romanul Fantoma de la operă de Gaston Leroux.
1913: A avut loc primul meci oficial de rugby din România.
1914: Primul Război Mondial: submarinul german U9 sub comanda lui Otto Weddigen scufundă trei cruiserate blindate britanice, HMS Aboukir, HMS Hogue și HMS Cressy.
1922: În urma refuzului muncitorilor portuari din Orașul Liber Danzig de a descărca armament necesar Poloniei în Războiul Polono-Sovietic, parlamentul acestei țări a autorizat construirea unui nou port la Gdynia.
1923: Reprezentanți ai poliției din 20 de țări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizația de Poliție Criminală Internațională – Interpol.
1927: Jack Dempsey, unul dintre boxerii de legendă ai anilor 20, pierde meciul jucat în compania lui Gene Tunney.
1929: Guvernul sovietic a decretat că începând de la 1 octombrie se va introduce o versiune reformată a calendarului, în care săptămâna devenea de 5 zile, toate lunile aveau 30 de zile, iar restul de 5 sau 6 zile erau sărbători intercalate câte una sau două între anumite luni.
1931: La propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Brâncuși a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”.
1932: Mahatma Gandhi începe greva foamei în închisoarea Poona, India.
1934: Bruno Hauptmann este arestat pentru răpirea și uciderea copilului lui Charles Lindbergh.
1937: A apărut pentru prima oară romanul Hobbitul de J. R. R. Tolkien.
1938: Uraganul New England lovește nord-estul Long Island din New York. 682-800 de oameni sunt uciși, mai mult de 57.000 de case sunt avariate sau distruse. Prejudiciul este estimat la 306 milioane de dolari SUA.
1939: Asasinatele din 21/22 septembrie 1939: În urma uciderii prim-ministrului Armand Călinescu, la ordinul regelui Carol al II-lea, au fost asasinați fără judecată, în lagăre și pe întregul cuprins al țării, de către jandarmi, 252 de persoane, dintre care 105 membri ai Mișcării Legionare. Cadavrele a câte 3, 4 legionari au fost scoase în stradă și lăsate acolo vreme de trei zile.
1939: Prim-ministrul Armand Călinescu este asasinat, la București, de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.
1940: A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940.
1941: Al Doilea Război Mondial: În timpul războiului împotriva Uniunii Sovietice, trupele germane cuceresc capitala ucraineană Kiev.
1942: Boeing B-29 Superfortress își face zborul inaugural. Se va dovedi a fi cel mai mare și mai puternic bombardier din cel de-Al Doilea Război Mondial.
1944: Al Doilea Război Mondial: S-a încheiat Operațiunea Market Garden prin care Aliații au încercat să cucerească unele poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de germani. Operațiunea s-a dovedit un eșec, Rinul a rămas o barieră în calea înaintării Aliaților până în la ofensiva din martie 1945.
1944: Finlanda și URSS au semnat la Moscova un armistițiu prin care au pus capăt războiului de continuare.
1946: Festivalul de Film de la Cannes se reia după o întrerupere de șapte ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
1946: Se fondează Consiliul Europei în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich.
1950: La exact trei luni de la începerea războiului din Coreea, trupele Națiunilor Unite ocupa Seulul.
1954: Harlan Herrick realizează primul program în limbaj Fortran.
1955: Intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeții”, de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare.
1957: Central High School din Little Rock, Arkansas, devine școală mixtă, pentru albi și negri; a fost nevoie de intervenția US Army pentru ca localnicii să accepte integrarea rasială.
1957: La Barcelona, a fost inaugurat cel mai mare stadion din Europa, Camp Nou.
1958: A avut loc premiera bucureșteană a operei „Oedip”, de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936).
1962: Se proclamă Republica Democrată Algeria; Ferhat Abbas e ales președinte al guvernului provizoriu.
1963: Arestarea lui Georges Paques, șef adjunct al serviciului de presă al NATO pentru spionaj în favoarea URSS.
1964: Malta devine stat independent față de Regatul Unit.
1968: Inaugurarea Uzinei de la Pitești, prima uzină de autoturisme din România.
1968: Transferul celor două temple de la Abu Simbel este finalizat. Clădirile sunt salvate de la scufundarea în apele lacului Nasser. Salvarea templelor a început în anul 1964 de către o echipă multinațională de arheologi, ingineri și operatori calificați ai UNESCO, și a costat aproximativ 40 de milioane de dolari. Între 1964 și 1968 tot situl a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu.
1970: A fost adus pe Pământ, pentru prima oară, sol lunar de către capsula de întoarcere a stației automate „Luna-16” aparținând URSS.
1971: Bahrain, Bhutan și Qatar devin membre ale Națiunilor Unite.
1972: Norvegienii votează majoritar negativ la referendumul privind integrarea în Comunitatea Economică Europeană.
1973: Alegeri generale în Argentine: Fostul președinte Juan Perón a revenit la putere iar soția sa, Maria Estela Perón, este aleasă vicepreședinte.
1973: Guinea-Bissau își declară independența față de Portugalia.
1973: Întronarea regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.
1974: Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 km, situată la altitudinea de 2.040 m.
1975: La San Francisco a avut loc a doua încercare de asasinare a președintelui Gerald Ford.
1976: Adeziunea Portugaliei la Consiliul Europei.
1976: În casa lui Larry Mullen, Jr. din Dublin, s-a înființat formația de muzică rock U2.
1976: Seychelles devine membră a Națiunilor Unite.
1979: Printr-o lovitură de stat împotriva împăratului Bokasa I, Imperiul Centrafrican este abolit și se restaurează Republica Centrafricană.
1980: A început războiul dintre Irak și Iran, care s-a încheiat în 1988. Irakul denunță Acordul de la Alger din 1975, revendicând unele teritorii ; în conflictul iraniano-irakian au murit peste un milion de oameni.
1980: Irakul invadează Iranul, începând Războiul din Golf.
1981: Președintele François Mitterrand inaugurează trenul francez de mare viteză TGV.
1981: Sandra Day O’Connor a devenit prima femeie învestită în funcția de judecător asociat al Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii.
1982: Are loc zborul inaugural al primului avion de pasageri produs în România, RomBac 1 – 11, în prezența oficialităților statului român.
1982: Scott Fahlman postează pentru prima dată emoticoanele 🙂 și 🙁 într-un mesaj.
1983: Sfântul Cristofor și Nevis își câștigă independența față de Regatul Unit.
1983: Telefonul mobil Motorola DynaTAC 8000X, în greutate de 800 de grame, a primit aprobare de la Comisia Federală de Comunicații din SUA și va deveni primul telefon mobil din lume.
1985: Un cutremur de 8,1 pe scara Richter lovește orașul Mexico. Peste 9.000 de oameni au decedat, 30.000 răniți și 95.000 au rămas fără locuință.
1988: Venus din Galgenberg este descoperită în Stratzing (Austria Inferioară). Statueta feminină veche de peste 30.000 de ani măsoară 7,2 centimetri înălțime și cântărește 10 g.
1990: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 a rămas în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care a primit 5 ani de detenție și a fost pus în libertate condiționată pe motive medicale.
1991: Mineriada din 1991: Minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Băneasa cu mai multe garnituri de tren, conduși de liderul lor sindical, Miron Cozma. La sfârșitul zilei, la Palatul Cotroceni, Miron Cozma îi cere președintelui Ion Iliescu demiterea primului ministru Petre Roman în schimbul liniștii din capitală.
1991: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent.
1995: The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.
1998: O echipă internațională de chirurgi din Lyon a reușit primul transplant mondial de mână.
1998: Rezoluția 1199 a ONU cere Belgradului încetarea focului, retragerea forțelor sale și inițierea unui dialog politic cu albanezii din Kosovo și întoarcerea refugiaților.
1999: Taiwanul este zguduit de un cutremur major. Aproximativ 2.400 de persoane au fost ucise.
2002: A luat naștere browser-ul web Mozilla Firefox: versiunea 0.1.
2002: Belgia: A intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua țară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.
2002: În Siberia se produce Evenimentul din Vitim, un posibil impact al unui corp ceresc cu Pământul.
2003: Sonda spațială Galileo a NASA își termină misiunea de studiere a planetei Jupiter și a sateliților săi și este trimisă controlat în atmosfera planetei Jupiter.
2005: Pilotul spaniol Fernando Alonso devine cel mai tânăr campion mondial de Formula 1, detronându-l pe celebrul Michael Schumacher.
2009: Tezaurul de la Staffordshire descoperit de Terry Herbert, în apropiere Lichfield, Staffordshire, Anglia este declarat oficial tezaur de către autoritățile britanice, fiind considerat parte a Patrimoniului Coroanei. Valoarea estimată a tezaurului este peste un milion de lire sterline.
2009: Vladimir Filat devine cel de-al 8-lea prim-ministru al Republicii Moldova.
2014: Misiunea Mars Orbiter face din India prima națiune asiatică care a atins orbita planetei Marte și prima națiune din lume care a făcut acest lucru la prima sa încercare.
2019: Aproximativ 4 milioane de oameni, majoritatea studenți, demonstrează în întreaga lume privind schimbările climatice.[5][6] Greta Thunberg, de 16 ani, din Suedia, conduce demonstrația din New York City.
2021: La Congresul PNL, Florin Cîțu este ales președinte al partidului cu 2.878 de voturi, învingându-l pe Ludovic Orban, care a fost votat de 1.898 de membri.
Sarbatoritii saptamanii
1930: John Watts Young, astronaut american, membru al echipajului Apollo 16
1931: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez
1934: Maria Pia de Bourbon-Parma, fiica regelui Umberto al II-lea al Italiei
1934: Sophia Loren, actriță italiană
1935: Henry Gibson, actor american
1937: Jean-Pierre Andrevon, scriitor francez
1938: Nicolae Mărgineanu, regizor român
1941: Lucia Hossu-Longin, jurnalistă română
1941: Sofia Vicoveanca, interpretă română de muzică populară
1942: Hansi Schmidt, handbalist născut în România
1943: Julio Iglesias, cântăreț spaniol
1944: Aida Săvescu, cântăreață română de operă
1944: Fannie Flagg, actriță, romancieră americană
1944: Michael Douglas, actor și producător american de film
1945: Jerry Bruckheimer, producător american
1946: Dan Voiculescu, politician și om de afaceri român
1946: Gheorghe Zamfirescu, jucător român de polo pe apă
1946: Laura Lavric, cântăreață română de muzică populară
1946: Moritz Leuenberger, membru al Consiliului Federal Elvețian
1947: Don Felder, chitarist american (Eagles)
1947: Marsha Norman, dramaturg american
1947: Octav Cozmâncă, politician român
1947: Stephen King, scriitor american
1948: Adrian Bejan, profesor român, stabilit în SUA
1948: George Mihăiță, actor român de teatru și film
1948: Jeremy Irons, actor englez
1948: Mihai Timofti, regizor, actor, muzician
1948: Ștefan Birtalan, handbalist român
1948: Valeriu Alexandru Ungureanu, politician român
1949: Artis Gilmore, jucător de baschet
1949: Bruce Springsteen, cântăreț american
1949: Corneliu Momanu, politician român
1949: Pedro Almodóvar, regizor spaniol de film
1950: Bill Murray, actor american
1950: Charles Clarke, politician britanic
1951: David Coverdale, cântăreț britanic (Deep Purple, Whitesnake)
1951: Marcel Bejgu, pictor român
1951: Mark Hamill, actor american
1954: Juande Ramos, jucător și antrenor spaniol de fotbal
1955: Dorin Mircea Doroftei, regizor român
1955: Ducu Bertzi, cantautor și folkist român
1955: Karl-Heinz Rummenigge, fotbalist german
1955: Zucchero, cântăreț italian
1956: Iuliu Nosa, politician român
1957: Ethan Coen, regizor de filme
1957: Ioan Cindrea, politician român
1957: Kevin Rudd, politician australian, prim-ministru între anii 2007-2010 și în anul 2013
1957: Mark Acheson, actor canadian
1958: Andrea Bocelli, tenor italian
1958: Ghassan Massoud, actor și producător sirian de filme
1958: Joan Jett, cântăreață, compozitoare și chitaristă americană
1958: Kevin Sorbo, actor american
1959: Crin Antonescu, politician român
1959: Jason Alexander, actor american
1960: Dana Dembinski Medeleanu, actriță română
1961: Erwin Koeman, jucător și antrenor olandez de fotbal
1961: Heather Locklear, actriță și model american
1963: Alex Proyas, regizor, scenarist și producător greco-australian
1963: David Seaman, fotbalist englez
1966: Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru română
1967: Faith Hill, interpretă americană de muzică country
1967: Suman Pokhrel, poet, textier, traducător și artist
1968: Mihai Răzvan Ungureanu, istoric, diplomat și politician român, fost ministru de externe și prim-ministru al României
1968: Will Smith, actor și rapper american
1969: Catherine Zeta-Jones, actriță de origine galeză
1969: Richard Witschge, fotbalist olandez
1969: Simona Păucă, gimnastă română
1971: Henrik Larsson, fotbalist suedez
1972: Liam Gallagher, cântăreț englez (Oasis)
1972: Victor Ponta, politician român, prim-ministru al României
1973: Bogdan Aurescu, diplomat român, ministru de externe în perioada 2014-2015, 2019-prezent
1974: Narcis Răducan, fotbalist român
1974: Victoria Silvstedt, fotomodel, actriță, cântăreață și prezentatoare la televiziunea suedeză
1975: Ana-Maria Negrilă, scriitoare română de fantastică și science fiction
1975: Asia Argento, actriță, model din Italia
1975: Irina Drăghici, scrimeră română
1975: Laurențiu Reghecampf, jucător și antrenor român de fotbal
1976: Charlotte Ayanna, actriță americană de origine portoricană
1976: Ronaldo, fotbalist brazilian
1977: Ioana Ginghină, actriță română
1977: Natalia Gavrilița, exonomistă, prim-ministru al Republicii Moldova
1978: Anthony Mackie, actor american
1978: Ramin Karimloo, actor iraniano-canadian
1979: Ahn Jae Mo, actor și cântăreț sud-coreean
1979: Fábio Aurélio, fotbalist brazilian
1979: Fábio Simplício, fotbalist brazilian
1979: Ionuț Stroe, politician român
1980: Henriette Mikkelsen, handbalistă daneză
1980: John Arne Riise, jucător norvegian de fotbal
1980: Robert Koren, fotbalist sloven
1981: Ryan Briscoe, pilot australian de curse auto
1982: Eduardo Carvalho, fotbalist portughez
1983: Anna Favella, actriță italiană
1983: Maggie Grace, actriță americană
1983: Miranda Tatari, handbalistă croată
1984: Sascha Gritsch, schior italian
1985: Jonathan Soriano, fotbalist spaniol
1985: Robert Hoffman, actor, dansator și coregraf american
1985: Song Joong-ki, actor sud-coreean
1986: Eduarda Amorim, handbalistă braziliană
1986: Roxana Cogianu, canotoare română
1986: Ryu Jun-yeol, actor sud-coreean
1986: Sally Pearson, atletă australiană
1986: Steve Forrest, baterist american (Placebo)
1987: Monica Niculescu, jucătoare română de tenis
1987: Tom Felton, actor și muzician britanic
1987: Zdravko Kuzmanović, fotbalist sârb
1988: Birgit Õigemeel, cântăreață estoniană
1988: Iulia Managarova, handbalistă ucraineană
1989: Emma Watkins, cântăreața și actriță australiană (The Wiggles)
1989: Fernanda da Silva, handbalistă braziliană
1990: Kieran Trippier, fotbalist englez
1990: Ksenia Makeeva, handbalistă rusă
1991: Nicolae Soare, atlet român
1991: Stine Bredal Oftedal, handbalistă norvegiană
1992: Bob Jungels, ciclist luxemburghez
1993: Julian Draxler, fotbalist german
1994: Blanka Bíró, handbalistă maghiară
1996: Cristina Ciobănașu, actriță română
1996: Gabriella Tóth, handbalistă maghiară
1998: Tadej Pogačar, ciclist sloven
1999: Mei Nagano, actriță japoneză
2000: Denisa Vâlcan, handbalistă română
Rubrica realizată de Moisali
