1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei Madama Butterfly de Puccini.
1912: Arizona a devenit cel de-al 48-lea stat al Statelor Unite ale Americii.
1913: Pedro Lascuráin devine președinte al Mexicului pentru 45 de minute; acesta este cel mai scurt mandat până în prezent al oricărei persoane ca președinte al oricărei țări.
1916: Primul Război Mondial: Cucerirea Camerunului de către forțele armate franco-britanice.
1918: Consiliul Lituaniei a adoptat Declarația de Independență, prin care cerea crearea unui stat lituanian democratic.
1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian).
1921: S-a înființat legația României la Helsinki.
1922: A avut loc, la București, logodna Principesei Maria a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad.
1923: Grecia devine ultima țară europeană care adoptă calendarul gregorian.
1923: La Geneva s-au pus bazele noului pact al Micii Înțelegeri.
1923: Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean.
1924: A fost fondată corporația IBM.
1926: A apărut, la București, Viața literară (până în 1938, cu întreruperi), sub direcția lui George Murnu.
1927: Sub conducerea lui Nicolae Lupu, o parte din membrii Partidului Național-Țărănesc se desprind din partid și creează Partidul Țărănesc.
1929: A avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română.
1929: Înființarea Camerelor de comerț și de industrie din România.
1929: La Hollywood, California, au fost decernate primele trofee ale Academiei Americane de Film.
1930: Descoperirea celei de-a noua planete a Sistemului Solar, Pluto, de către astronomul american, Clyde Tombaugh, de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. În 2006, Pluto va fi retrogradată la statutul de planetă pitică.
1930: Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA).
1932: A apărut, la București, România literară. Gazetă de critică și informație literară, artistică și culturală, sub direcția lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934).
1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15 februarie-23 februarie).
1935: A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale.
1938: A debutat, la postul de radio București, Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc.
1938: A fost decretată o nouă Constituție, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea (1938–1940) și sfârșitul regimului parlamentar.
1941: Al Doilea Război Mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz.
1941: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete printre care și Decretul din 18 februarie 1941 prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
1941: România este inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice.
1946: A început să funcționeze primul calculator electronic ENIAC, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.
1947: În Austria, a fost emisă „A doua lege privind național-socialismul”, prin care foștii naziști erau excluși din viața publică.
1949: Ezra Pound este distins cu primul Premiu Bollingen în poezie de către Fundația Bollingen și Universitatea Yale.
1949: Pentru prima oară, problema lichidării marii proprietăți agricole, a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M.
1950: Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române.
1952: Grecia și Turcia au aderat la NATO.
1952: Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Oslo, Norvegia.
1952: Regele George al VI-lea al Regatului Unit este înmormântat la capela Sf. George de la Castelul Windsor.
1954: Transferul Crimeei: Biroul Politic Sovietic al Uniunii Sovietice dispune transferul [Crimea|Regiunii Crimeei]] din RSFS Rusă în RSS Ucraineană.
1956: La Moscova, începe al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În ultima noapte a reuniunii, premierul Nikita Hrușciov a condamnat crimele lui Iosif Stalin într-un discurs secret.
1959: Fidel Castro a preluat conducerea Cubei.
1961: Istoria descoperirii elementelor chimice – Elementul 103, Lawrenciu, este sintetizat pentru prima dată la Univeristatea din California.
1962: A fost lansată nava cosmică Mercury–Atlas 6, cu astronautul John Glenn, care realizează primul zbor american pe orbită.
1964: România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internațional referitoare la relațiile prietenești de cooperare între state.
1965: Emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei.
1966: În publicația „New York Times” a apărut „Apelul către poporul și Congresul SUA”, prin care profesorii din 69 de universități cereau încetarea intervenției americane în Vietnam.
1968: România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.
1969: A fost inaugurată linia ferată electrificată București–Brașov, prima de acest fel din România.
1970: S-a desfășurat, la București, adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful statului, Nicolae Ceaușescu
1976: S-a desemnat, la Barcelona, de către reprezentanții a 12 state mediteraneene, „Convenția pentru protecția Mediteranei împotriva poluării”.
1979: Declanșarea războiului de graniță chino-vietnamez.
1980: A fost lansată pe apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.
1980: Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Lake Placid, New York, Statele Unite.
1980: Prima ascensiune pe timp de iarnă a Muntelui Everest de către Krzysztof Wielicki și Leszek Cichy.
1985: Șeicul Ibrahim al-Amin face public manifestul grupării islamice Hezbollah, ce luase recent ființă, pe fondul războiului din Liban.
1986: URSS lansează primul element al Stației Spațiale Mir, misiune încheiată la 23 martie 2001.
1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”.
1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – Ziua națională a salvării.
1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România – UNITER, avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru.
1990: Sonda spațială Voyager 1 fotografiază Terra de la distanță record de aproximativ 6 miliarde de kilometri. Mai târziu devine faimoasă sub numele de Un punct azuriu.
1991: A luat ființă „Grupul de la Vișegrad”, organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
1991: S-a inaugurat oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al CSCE (Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa – din decembrie 1994, OSCE).
1992: În Coreea de Sud intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea și cooperarea între Nord și Sud (semnat la 13 decembrie 1991). A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea.
1992: România a stabilit relații diplomatice cu Republica Belarus.
1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt”.
1993: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, la sediul NATO din Bruxelles.
1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace.
1994: Cu ocazia vizitei oficiale la București a președintelui croat, Franjo Tudjman, a fost semnat „Tratatul de prietenie și colaborare româno-croat”.
1995: România depune la secretariatul general al ONU, instrumentele de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993.
1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României.
1996: În Philadelphia, campionul mondial Garry Kasparov învinge supercomputerul Deep Blue într-un meci de șah.
1997: Constituirea Asociației Camerelor de Comerț din zona Mării Negre, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Centrul Român de Afaceri „Marea Neagră”, de la Mangalia.
1999: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre Capitală.
1999: NATO a aprobat un „plan de operare” pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni.
2000: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust.
2001: Agentul FBI, Robert Hanssen, este arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. În cele din urmă este condamnat la închisoare pe viață.
2001: Suedia a renunțat la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români posesori de pașapoarte diplomatice.
2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții, Elena Lupescu.
2003: Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak, în peste 600 de orașe din întreaga lume.
2005: A intrat în vigoare Protocolul de la Kyoto, după ratificarea sa de către Rusia.
2005: Cel mai mare cinematograf din sud-estul Europei, Movieplex, s-a deschis în complexul comercial Plaza România din București.
2005: Hăituirea și vânătoarea vulpilor, una din distracțiile preferate ale nobilimii, este interzisă în Anglia și Țara Galilor.
2006: A fost inaugurată Low Racoviță, prima stație românească din Antarctica.
2006: Are loc cel mai mare concert al trupei The Rolling Stones, în fața a aproximativ 1,2 milioane de oameni pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, Brazilia.
2008: Kosovo își declară independența față de Serbia.
2010: Editura Mannheim Brockhaus vinde manuscrisul memoriilor lui Giacomo Casanova (Histoire de ma vie) către Ministerul francez al Culturii, pentru 7,2 milioane de euro. În acest moment, este cea mai mare sumă plătită vreodată pentru un manuscris.
2011: Primăvara arabă: încep protestele libiene împotriva regimului lui Muammar Gaddafi.
2013: A 63-a ediție a Ursului de aur, unde marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer, pentru filmul Poziția copilului.
2013: Un meteorit a explodat deasupra Rusiei; 1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc. Acest lucru s-a întâmplat în mod neașteptat, cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului 2012 DA14, asteroidul care urma să treacă cel mai aproape de Terra.
2017: Filmul Ana, mon amour, al regizorului Călin Peter Netzer, a câștigat Ursul de Argint, pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului.
2018: Are loc un masacru într-un liceu din Parkland, Florida, Statele Unite, în care au decedat 17 persoane și încă 17 au fost rănite. Evenimentul a ajuns să fie cunoscut ca: masacrul de la liceul Marjory Stoneman Douglas.
2021: Misiunea NASA Mars 2020 (care conține roverul Perseverance și drona elicopter Ingenuity) aterizează pe Marte la craterul Jezero, după șapte luni de călătorie.
Sarbatoritii saptamanii
1921: Vera Călin, eseistă născută în România
1929: Alejandro Jodorowsky, actor și producător de film franco-chilian
1929: Nicolae Dan Cristescu, matematician român, membru al Academiei Române
1930: Valy Niculescu, soprană română
1931: Claire Bloom, actriță britanică
1931: Gheorghe Achiței, eseist și teoretician român
1933: Octavian Lazăr Cosma, muzicolog român
1934: Hugo Álvarez, regizor și actor argentiniano-suedez
1935: Avy Abramovici, violonist israelian originar din România
1937: Dumitru Țepeneag, scriitor român
1937: Robert Huber, chimist german
1938: Ion Stendl, artist plastic român
1938: István Szabó, regizor maghiar
1939: Alfredo Bryce, scriitor peruvian
1939: Constantin Dicu, regizor român de film TV
1939: Constantin Stoiciu, prozator și scenarist român
1939: Ilie Constantin, poet, prozator și eseist român stabilit în Franța
1939: Irina Loghin, cântăreață română
1940: Hans Eckart Schlandt, organist sas
1940: Mircea Radu Iacoban, prozator, dramaturg și regizor român
1941: David Gross, fizician american, laureat al Premiului Nobel
1942: Ilie Cioartă, pictor român
1942: Michael Bloomberg, magnat financiar, politician și filantrop american
1943: Diana L. Paxson, scriitor american
1944: Robert Dessaix, romancier, eseist și jurnalist australian
1945: George F. Smoot, fizician american
1945: George Fitzgerald Smoot, fizician american
1945: Hans Adam al II-lea, suveranul principatului Liechtenstein (încoronat la 15 august 1990)
1945: John Helliwell, muzician englez (Supertramp)
1945: Mihai Cantuniari, poet român
1947: John C. Maxwell, autor american
1947: Peter Strauss, actor american
1947: Roxana Eminescu, cercetătoare și traducătoare română
1948: Tony Iommi, muzician britanic (Black Sabbath)
1949: Ioan Mircea Pașcu, politician român
1950: Alexandru Dan Condeescu, critic literar român
1950: Cybill Shepherd, actriță americană
1950: Liviu Ioan Stoiciu, scriitor român
1950: Octavian Doclin, poet român
1951: Gordon Brown, om politic britanic, prim-ministru al Marii Britanii în perioada 2007-2010
1951: Ion Lilă, scriitor român
1951: Jane Seymour, actriță americană
1951: Kevin Keegan, jucător și antrenor englez de fotbal
1951: Maria Ploae, actriță de film și teatru
1951: Octavian Belu, antrenor de gimnastică artistică
1952: Amy Tan, romancieră americană
1952: Petru Lakatos, politician român
1952: Ryu Murakami, scriitor, regizor japonez
1952: Stelian Tănase, jurnalist și scriitor român
1952: Stelian Tănase, scriitor român
1954: Don Coscarelli, regizor american
1954: Grigore Leșe, interpret român de folclor
1954: John Travolta, actor și cântareț american
1954: Rene Russo, actriță de film americană
1955: Constantin Cotimanis, actor român
1955: Jeff Daniels, actor american
1955: Margaux Hemingway, model și actriță americană
1955: Mo Yan, scriitor chinez, laureat Nobel
1956: Aurelian Titu Dumitrescu, poet român
1956: Corneliu Ionescu, pictor român
1957: Doina Ruști, romancieră română
1957: Ray Winstone, actor britanic
1958: Kim Hyun-sik, muzician coreean
1959: John McEnroe, jucător american de tenis
1960: Andrew, duce de York, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a
1961: Andrei Korotaev, antropolog, istoric și economist rus
1961: Andy Taylor, muzician englez (Duran Duran, The Power Station)
1963: Alice Barb, actriță și regizoare de teatru română
1963: Enrico Colantoni, actor canadian
1963: Michael Jordan, jucător de baschet american
1963: Oliver Mark, fotograf german
1963: Seal, cântăreț britanic
1963: Teodor Baconschi, teolog român, fost reprezentant al României la Vatican (1997-2001), secretar de Stat la Ministerul de Externe
1964: Constantin Enceanu, interpret român de folclor
1964: Dragoș Petre Dumitriu, politician român
1964: Rudi Garcia, jucător și antrenor francez de fotbal
1965: Dr. Dre, rapper, producător de înregistrare, antreprenor, inginer audio, compozitor și actor american
1966: Cindy Crawford, fotomodel, actriță americană
1967: Benicio Del Toro, actor puertorican
1967: Colin Jackson, atlet britanic
1967: Roberto Baggio, fotbalist italian
1967: Sven Erik Kristiansen, solist vocal norvegian
1968: Adina Vălean, politician român
1968: George Ivașcu, actor român de teatru și film
1968: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român
1969: Liviu Alexandru Miroșeanu, politician român
1969: Răzvan Lucescu, fost jucător român de fotbal, antrenor
1970: Simon Pegg, actor, scenarist și regizor englez
1971: Denise Richards, actriță americană
1971: Gheorghe Mureșan, baschetbalist român
1971: Jari Litmanen, fotbalist finlandez
1971: Virgil Ianțu, cântăreț și prezentator tv român
1972: Billie Joe Armstrong, solist Green Day
1973: Claude Makélélé, fotbalist francez
1974: Al-Muhtadee Billah, prinț moștenitor al Brunei
1974: Csaba Asztalos, jurist și politician maghiar din România
1974: Evgheni Kafelnikov, jucător rus de tenis
1974: Jerry O’Connell, actor american
1974: Valentina Vezzali, scrimeră italiană
1975: Gary Neville, fotbalist englez
1975: Igor Dodon, politician din Republica Moldova, președinte în perioada 2016-2020
1977: Cadel Evans, ciclist australian
1977: Chrissie Wellington, atletă britanică
1977: Cristian Vlad, fotbalist român
1977: Gianluca Zambrotta, fotbalist italian
1978: Josip Šimunić, fotbalist croat
1978: Julia Jentsch, actriță germană
1978: Yiruma, pianist de origine sud-coreeană
1979: Michael Kauter, scrimer elvețian
1979: Simone Vanni, scrimer italian
1979: Valentino Rossi, pilot italian de motociclism
1980: Artur Boruc, fotbalist polonez
1980: Cezar Ouatu, interpret român de operă, pop-opera și pianist
1980: Regina Spektor, cântăreață și pianistă americană
1981: Beth Ditto, cântăreață americană
1981: Hugo Évora, fotbalist portughez
1981: Joseph Gordon-Levitt, actor american
1981: Paris Hilton, actriță americană
1981: Tiberiu Bălan, fotbalist român
1982: Adriano Leite Ribeiro, fotbalist brazilian
1982: Camelia Potec, înotătoare română
1982: Vitas, cântăreț, compozitor, poet, dansator, actor rus
1983: Mihai Bendeac, actor, scriitor, regizor român
1983: Roberta Vinci, jucătoare italiană de tenis
1983: Sada Jacobson, scrimeră americană
1984: Carlos Kameni, fotbalist camerunez
1984: Dorota Rabczewska, cântăreață poloneză
1984: Lucian Burdujan, fotbalist român
1985: Anton Ferdinand, fotbalist englez
1985: Charlie Kimball, pilot american
1985: Drissa Diakité, fotbalist malian
1985: Mihaela Briscan, handbalistă română
1986: Horațiu Pungea, jucător român de rugby
1987: Edinson Cavani, fotbalist uruguayan
1987: Iulia Saviceva, cântăreață din Rusia
1988: Ángel Fabián di María Hernández, jucător de fotbal argentinian
1988: Blandine Dancette, handbalistă franceză
1988: Rihanna, cântăreață, textieră și dansatoare din Barbados
1989: Killa Fonic, cântăreț român
1990: Ciro Immobile, fotbalist italian
1990: Irina Glibko, handbalistă ucraineană
1990: Mihaela Bulică, scrimeră română
1990: Tamara Bokarić, handbalistă bosniacă
1990: The Weeknd, cântăreț canadian
1991: Ed Sheeran, cântăreț, compozitor și actor britanic
1991: Mirela Lavric, atletă română
1993: Marc Marquez, pilot spaniol de MotoGP
1993: Victoria Justice, actriță americană
1994: Valentina Blažević, handbalistă croată
1996: Asuka Fujita, handbalistă japoneză
1996: Tyler Dorsey, baschetbalist greco-american
1997: Alexandra Dindiligan, handbalistă română
2004: Millie Bobby Brown, actriță britanică
2014: Prințesa Leonore, Ducesă de Gotland, nepoata regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei
Un articol realizat de Moisali
Accesul la ziarul nostru este liber, dar dacă ți-a plăcut articolul, poți să faci cinste cu o cafea aici!
