1892: Are loc premiera baletului Spărgătorul de nuci de Ceaikovski la „Mariinsky Theatre” în St. Petersburg.
1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.
1903: A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909: Este adoptată de către Camera Deputaților „Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1910: Are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1911: Delhi înlocuiește Calcutta drept capitală a Indiei.
1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.
1911: Prima expoziție a grupării „Blaue Reiter” (Kandinsky, Jawlensky, Marc, Kubin, Gabriele Munter) se deschide la Galeria Thamnhauser din Munchen, cuprinzând o retrospectivă Douanier Rousseau, lucrări de Delaunay, Kandinsky, Macke, Marc, Munter, Arnold Schonberg.
1911: Regele George al V-lea și regina Mary de Teck sunt încoronați împărat și împărăteasă a Indiei.
1913: Pictura „Mona Lisa” a lui Leonardo Da Vinci a fost recuperată, la Florența, dupa doi ani de la furtul ei din Muzeul Luvru din Paris.
1914: O explozie de gaz la mina Mitsubishi Hōjō din Kyushu, Japonia, a ucis 687 de oameni.
1916: Primul război mondial: bătălia de la Verdun se încheie când forțele germane sub conducerea lui Erich von Falkenhayn sunt înfrânte de francezi, având 337.000 de victime.
1918 Are loc manifestarea muncitorească din București – care a urmat grevei tipografilor – înăbușită în sânge, cu mai mulți morți (între 16 și 100 în funcție de mai multe surse) și câteva sute de răniți. Au urmat arestări și anchete. În urma tratamentului aplicat în detenție, unul din cei mai importanți oameni ai mișcării I. C. Frimu, a murit.
1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918-1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pamânt ce au fost împărțite țăranilor, modificându–se astfel structura proprietății în noua Românie).
1918: Friedrich Karl von Hessen, un prinț german ales de parlamentul din Finlanda pentru a deveni regele Väinö I, renunță la tronul finlandez.
1918: La „Metropolitan Opera” din New York a avut loc premiera operei „Gianni Schicchi” a compozitorului italian Giacomo Puccini.
1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.
1920: Cutremurul Haiyuan, de 8,5 Mw, lovește provincia Gansu din China, ucigând aproximativ 200.000 de oameni
1921: Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu.
1922: Președintele Poloniei, Gabriel Narutowicz, este asasinat de pictorul, Eligiusz Niewiadomski, la Galeria Zachęta din Varșovia.
1923: Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.
1924: În Austria intră în folosință șilingul drept nouă monedă națională, înlocuind astfel vechea coroană.
1926: Turcia adoptă calendarul gregorian.
1927: S-a înființat Asociația Presei Sportive din România.
1928: Are loc, la Filarmonica din New York, premiera compoziției Un american la Paris, de George Gershwin.
1938: Este înființat partidul Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II-lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un decret-lege cerea tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze juramânt de credință regelui.
1938: Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu Mare, Maramureș), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.
1938: Premiera piesei „Jocul de–a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1939: Al Doilea Război Mondial are loc bătălia de la Heligoland Bight, prima bătălie aeriană principală a războiului.
1939: Debutul poetului Geo Dumitrescu în revista „Cadran” (nr. 4) cu poezia „Cântec”, sub pseudonimul Vladimir Ierunca.
1939: La Atlanta a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, în regia lui Victor Fleming, avându–i ca protagoniști pe Vivien Leigh și Clark Gable.
1939: Războiul de Iarnă: Uniunea Sovietică este exclusă din Liga Națiunilor pentru invadarea Finlandei.
1941: Al doilea război mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.
1942: Al Doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane .
1944: Al doilea război mondial: Armata a IV–a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
1944: Al Doilea Război Mondial: șaptezeci și șapte bombardiere B-29 Superfortress și alte 200 de avioane din SUA atacă Hankow, China, o bază de aprovizionare japoneză.
1944: Al Doilea Război Mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: „Ofensiva din Ardeni”.
1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.
1944: Reapare la București, zilnic, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945).
1945: Conferința miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA și Marii Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ precum și organizarea de alegeri libere.
1945: Generalul american Douglas MacArthur emite în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate în Pacific un ordin prin care shintoismul nu mai este religie de stat în Japonia.
1946: Adunarea Generala a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU.
1948: Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj.
1948: Stabilirea de relații diplomatice între România și India.
1949: Se înființează Mosad, Institutul Israelian pentru Informații Externe.
1955: România alături de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania se alătură statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.
1956: Japonia a fost admisă ca membru al ONU.
1958: Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității.
1960: În timp ce împăratul Haile Selassie I al Etiopiei vizitează Brazilia, Garda Imperială preia capitala și îl proclamă împărat pe fiul acestuia, Prințul Moștenitor Asfa Wossen.
1961: A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, „Procesul de la Nürnberg”, ecranizare a piesei lui Abby Mann.
1963: Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1963: Kenya își proclamă independența față de Marea Britanie.
1963: Stabilirea de relații diplomatice, la rang de ambasadă între România și Tunisia.
1964: Oficialitățile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roșie de arțar.
1965: Navetele spațiale americane „Gemini 6” și „Gemini 7” au realizat prima întâlnire în spațiu.
1966: Satelitul Epimetheus al lui Saturn este descoperit de Richard L. Walker.
1970: A avut loc premiera filmului Love Story, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public (protagoniști: Ali Mac Graw și Ryan O´Neal).
1970: Naveta spațială rusească Venera–7 efectuează prima aterizare a unei sonde pe planeta Venus.
1970: Premiera, la București, a spectacolului cu piesa Acești nebuni fățarnici, de Teodor Mazilu.
1971: Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 24, a cetățeniei române, care prevedea pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovați de „fapte ostile”.
1972: Programul Apollo: Eugene Cernan este ultima persoană care a pășit pe Lună, după ce el și Harrison Schmitt și-au încheiat missiunea cu Apollo 17.
1972: Războiul din Vietnam: Președintele Richard Nixon anunță că Statele Unite vor angaja în nordul Vietnamului Operațiunea Linebacker II, o serie de bombardamente, după ce negocierile de pace cu Vietnamul de Nord au eșuat.
1973: Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa. Data de 18 decembrie devine Ziua limbii arabe.
1973: Programul sovietic Soyuz: Soyuz 13, avându-i la bord pe cosmonauții Valentin Lebedev și Piotr Klimuk, este lansat de la Baikonur în Uniunea Sovietică.
1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.
1979: Adunarea Generala a ONU adoptă Convenția ce apară femeia împotriva discriminarii în domeniul politic, economic, social și cultural. România va ratifica Convenția la 7 ianuarie 1982.
1981: Generalul Jaruzelski decretează legea marțială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul Solidaritatea.
1981: Primul zbor al bombardierului strategic rus Tu-160, cel mai mare avion de luptă din lume și cea mai mare aeronavă supersonică.
1989: Dizolvarea oficială a poliției secrete est-germane (STASI).
1989: În Chile au loc primele alegeri libere dupa 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.
1989: Revoluția Română la Timișoara. De la nemulțumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timișorenii se strâng în față bisericii reformate unde slujea Laszlo Tokes. În noaptea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine.
1989: Revoluția Română la Timișoara. La ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab-urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
1990: A fost înființat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin Legea nr. 39/13.12.1990. Scopul declarat al acestei instituții este: „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.
1990: Se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
1990: Se semnează, la Strasbourg, actul prin care România aderă la Convenția Culturală Europeană.
1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
1991: Este semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea și schimburile dintre Nordul și Sudul Coreei, intrat în vigoare la 19.02.1992. A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea.
1992: A luat ființă formația de muzică folk–pop „Pasărea Colibri” avându-i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș, Vladi Cnejevici.
1994: Este lansat Netscape Navigator 1.0.
1995: Madrid: La Conferința Uniunii Europene, șefii de stat și de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost denumită „EURO” și a înlocuit moneda națională din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda, Grecia la 1 ianuarie 2002.
1996: Kofi Annan a devenit secretarul general al ONU.
1996: Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.
1997: A început să emită postul privat de televiziune „Prima TV”.
1999: Germania acceptă să plătească 10 milioane de mărci drept compensații persoanelor care au fost supuse la muncă forțată în timpul nazismului.
1999: În urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest, totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro, petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania; mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de „mareea neagră” provenită de pe petrolier.
1999: NASA lansează pe orbită satelitul de observare Terra în jurul Pământului care efectuează măsurători simultane ale atmosferei și apei Pământului pentru a înțelege cum se schimbă planeta și pentru a identifica consecințele pentru viata pe Pământ.
2000: A avut loc reinaugurarea „Coloanei fără sfârșit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2000: A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl.
2000: Scriitorului rus Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i–a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.
2001: A fost redeschis, pentru public, Turnul din Pisa, închis în 1990 pentru consolidare.
2001: S-a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.
2002: Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul galei Premiilor MTV Europa (Barcelona) prin introducerea secțiunii „Cel mai bun artist român”; câștigătoare a fost trupa „Animal X”.
2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.
2002: Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.
2003: Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit.
2004: Alegeri prezidențiale tur II: Al doilea tur de scrutin îl desemnează câștigător pe Traian Băsescu cu un scor de 51,23%, în detrimentul lui Adrian Năstase cu 48,77%, devenind astfel al 4-lea președinte al României, pentru o perioadă de cinci ani. El îl succede pe Ion Iliescu.
2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.
2005: Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.
2005: România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28-23.
2006: În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.
2006: Prima dintr-o serie de inundații lovește Malaysia. Numărul deceselor cauzate de aceste inundații este de cel puțin 118, cu peste 400.000 de persoane strămutate.
2007: A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2011: Un atac armat a avut loc la Liège, în Belgia, soldat cu șase morți și 125 de răniți.
2012: Atac armat la o școală primară din Connecticut, Statele Unite, unde au fost uciși 28 de persoane și încă două rănite. Majoritatea decedaților au fost copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani și 6 adulți (inclusiv atacatorul și mama lui). Evenimentul tragic a ajuns să fie cunoscut sub numele de: masacrul de la școala din Sandy Hook.
2012: Coreea de Nord lansează cu succes primul ei satelit, Kwangmyŏngsŏng-3-2.
2015: „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.
2015: La Paris s-a semnat un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.
2016: Desfințarea echipei de fotbal „FC Rapid București” după ce a fost declarată în faliment.
2017: Slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României a avut loc la Catedrala Patriarhală din București și a fost oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la noua Catedrală din Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regina Sofia a Spaniei, Regele Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale.[2]
2017: Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.
2019: Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului. Trump devine al treilea președinte american care face obiectul unei proceduri de destituire, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998.
2021: Oamenii de știință anunță că sonda solară Parker a NASA a devenit prima navă spațială care a pătruns în coroana stelară a Soarelui în timpul unui zbor în aprilie.
Sarbatoritii saptamanii
1925: Dick Van Dyke, actor american
1930: Nathan Zach, poet israelian (d. 2020)
1932: Tatsuya Nakadai, actor japonez
1937: Dionisie Vitcu, actor și politician român
1939: Dinu Gavrilescu, politician român
1939: Stephen Cook, informatician american
1939: Tudor Octavian, scriitor și publicist român
1939: Zeno Gârban, chimist român
1943: Bob Robert Brier, egiptolog american
1946: Aura Urziceanu, interpretă română de jazz
1946: Emerson Fittipaldi, pilot brazilian de Formula 1
1946: Jane Birkin, actriță de origine britanică
1946: Steven Spielberg, regizor american
1947: Ioan Bocșa, solist român de muzică populară
1947: Károly Kerekes, politician român
1947: Mihail Hărdău, politician român
1948: Cornel Nistorescu, prozator, publicist
1948: Marcelo Rebelo de Sousa, politician portughez, președintele Portugaliei (2016 – prezent)
1948: Selda Bağcan, cântăreață din Turcia
1950: Boris Grîzlov, politician rus
1952: Allan Simonsen, fotbalist danez
1952: Jorge Luis Pinto, antrenor de fotbal columbian
1952: Victoria Milescu, poetă și publicistă româncă
1953: Ben Bernanke, economist american
1953: Dan C. Mihăilescu, istoric și critic literar, traducător, cronicar literar român
1953: Leonard Oprea, prozator, eseist român
1954: Elena Avram, canotoare română
1955: Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria-Este
1955: Paul Simonon, basist englez (The Clash)
1955: Sorin Ilieșiu, operator și regizor de film român
1957: Steve Buscemi, actor, scenarist și regizor american
1960: Kin Endate, astronom japonez
1960: Mark Wotte, fotbalist neerlandez
1962: Ovidiu Ioan Silaghi, politician român
1963: Brad Pitt, actor american
1963: Viorica Dăncilă, politiciană română, prim-ministru al României (2018 – 2019)
1964: Dieter Eilts, fotbalist german
1964: Mircia Giurgiu, politician român
1967: Jamie Foxx, actor american
1968: Florin Chilian, muzician român
1969: Igor Corman, politician din Republica Moldova
1970: Jennifer Connelly, actriță americană
1970: Michael Shanks, actor canadian
1971: Gheorghe Ifrim, actor român
1971: Paul van Dyk, DJ german
1971: Tiberiu Csik, fotbalist român
1971: Victor Viorel Bologan, șahist moldovean
1972: Cristian Boureanu, politician român
1972: Željko Kalac, fotbalist australian
1973: Eduard-Stelian Martin, politician român
1973: Ioan Narcis Chisăliță, politician român
1973: Scott Storch, rapper, producător american
1974: Beatrix Balogh, handbalistă maghiară
1974: Nolberto Solano, fotbalist peruan
1974: Vasile Jula, fotbalist român
1975: Milla Jovovich, model american, cântăreață, actriță și designer de modă
1975: Valentin Bădoi, jucător și antrenor de fotbal român
1976: Florin Gheorghe, politician român
1977: Cosette Chichirău, politiciană română
1978: Christophe Rochus, jucător belgian de tenis
1978: Katie Holmes, actriță americană
1978: Monica Bîrlădeanu, actriță română
1979: Jean-Alain Boumsong, fotbalist francez
1979: Mihai Trăistariu cântăreț român
1979: Robert Cristian Trif, actor român
1979: Valeria Beșe, handbalistă română
1980: Baek Bong Ki, actor sud-coreean
1980: Christina Aguilera, cântăreață, actriță americană
1980: Dorin Goian, fotbalist român
1980: Ryan Hunter-Reay, pilot american
1981: Amy Lee, cântăreață americană
1981: Joshua Rose, fotbalist australian
1981: Roman Pavliucenko, fotbalist rus
1982: Cristina Ghiță, scrimeră română
1982: Elisa Di Francisca, scrimeră italiană, campioană olimpică la floretă
1982: Heidi Løke, handbalistă daneză
1983: Ana-Claudia Țapardel, politiciană română
1983: Sébastien Ogier, pilot francez de raliuri
1983: Zlatan Ljubijankič, fotbalist sloven
1984: Alex Schwazer, atlet italian
1984: Daniel Agger, fotbalist danez
1984: Eugen Sturza, politician moldovean
1984: Martin Škrtel, jucător slovac de fotbal
1984: Mette Gravholt, handbalistă daneză
1984: Monica Andrei, cântăreață română
1984: Santi Cazorla, fotbalist spaniol
1985: Aylin Cadîr cântăreață și actriță română de origine turcă
1985: Frida Hansdotter, schioare suedeză
1985: Jakub Błaszczykowski, fotbalist polonez
1986: Keylor Navas, fotbalist costarican
1986: Mário Felgueiras, fotbalist portughez
1987: Ionuț Botezatu, jucător român de rugby
1987: Jamie Bernadette, actriță și o producătoare americană
1988: Andreea Andrei, scrimeră română
1988: Mats Hummels, fotbalist german
1988: Steven N’Zonzi, fotbalist francez
1988: Vanessa Hudgens, interpretă și actriță americană
1989: André Ayew, fotbalist ghanez
1989: Cécilia Berder, scrimeră franceză
1989: Nerea Pena, handbalistă spaniolă
1989: Taylor Swift, cântăreață din Statele Unite ale Americii
1992: Alex Telles, fotbalist brazilian
1992: Bridgit Mendler, cântăreață și actriță americană
1992: Douwe Bob, cantautor olandez
1992: Sanda Belgyan, atletă română
1993: Alina Eremia, cântăreață și actriță română
1993: Ana Porgras, fostă gimnastă româncă
1993: Andreea Stefanescu, gimnastă italiană de origine română
1994: Laura Flippes, handbalistă franceză
1995: Mads Pedersen, ciclist danez
1996: Aïssa Bilal Laïdouni, fotbalist francez
1997: Océane Sercien-Ugolin, handbalistă franceză
1998: Silvia Zarzu, gimnastă română
2001: Billie Eilish, cântăreață americană
2001: Cristian Dumitru, fotbalist român
Rubrica realizata de Moisali
