1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.
1911: Incendiul Triangle Shirtwaist Factory din New York a provocat moartea a 146 de lucrători în confecții – 123 de femei și fete și 23 de bărbați – care au murit prin inhalare de fum sau au sărit de la etaj. A fost cel mai mortal dezastru industrial din istoria orașului și unul dintre cele mai mortale din istoria SUA.
1912: Au fost aprobate legea și statutele pentru înființarea „Societății Scriitorilor Români”.
1913: După patru zile de furtuni și ploaie, fluviul Ohio s-a revărsat și a inundat Dayton, Ohio. Peste 350 de oameni mor și aproximativ 65.000 rămân fără adăpost.
1914: A fost fondat Comitetul Olimpic Român, recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.
1917: Proclamația regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ și vot universal.
1918: Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, prin decizia Sfatului Țării; acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.
1919: Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento” (partidul fascist italian).
1919: Se proclamă Republica Sovietică Ungaria care devine prima guvernare comunistă formată în Europa după Revoluția din Octombrie din Rusia.
1921: Crearea Reichswehr-ului, armata Republicii de la Weimar.
1924: Proclamarea republicii în Grecia. Sărbătoare națională.
1926: Începe greva generală a muncitorilor de la Reșița.
1926: Polonia și România au format o alianță.
1926: S-a constituit Federația Română de Box.
1933: Germania nazistă deschide primul său lagăr de concentrare, Dachau.
1933: Japonia a părăsit Liga Națiunilor.
1933: Reichstagul adoptă o lege prin care se acorda guvernului lui Hitler împuterniciri speciale.
1935: Șahul Rezā Shāh cere oficial comunității internaționale să numească Persia cu numele ei nativ Iran, care înseamnă „Țara lui Aryans”.
1939: Cardinalul Eugenio Pacelli devine papa Pius al XII-lea.
1939: Semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României și Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste.
1939: Ultimatum german adresat Poloniei prin care se cerea cedarea Gdanskului (Danzig) și deschiderea unui coridor spre Prusia Orientală.
1942: Al Doilea Război Mondial: În Oceanul Indian, forțele japoneze capturează Insulele Andaman.
1942: Al doilea război mondial: În Polonia, la Auschwitz au ajuns primele prizoniere femei.
1943: Premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a celebrei comedii a lui I. L. Caragiale; din distribuție făceau parte: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, iar regia era semnată de Jean Georgescu.
1944: C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu adresează mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer ieșirea României din război.
1945: A luat ființă „Universitatea Muncitorească a PCR”, devenită ulterior „Academia de învățământ social-politic Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR.
1945: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani.
1945: Liga Arabă este înființată când este adoptată o cartă la Cairo, Egipt.
1945: S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldați, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500.
1946: Regatul Unit acordă independență deplină Transiordaniei.
1949: Filmul „Hamlet”, regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câstigat un premiu Oscar.
1949: S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici.
1953: Primul vaccin contra poliomielitei a fost pus la punct în Statele Unite de Dr. Jonas Salk.
1956: Pakistanul devine prima republică islamică din lume. Ziua națională.
1957: Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht.
1958: Nikita Hrușciov devine președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice.
1963: The Beatles lansează primul lor album Please, Please Me în Marea Britanie.
1963: Vestita închisoare Alcatraz de lângă Golden Gate din San Francisco și-a închis oficial porțile.
1964: În Copenhaga, Danemarca, Gigliola Cinquetti câștigă cea de a 9-a ediție a concursului Eurovision pentru Italia, cu cântecul „Non ho l’età”.
1965: Bob Dylan lansează albumul Bringing It All Back Home.
1965: Funcția de președinte al Consiliului de Stat al României a revenit lui Chivu Stoica, în urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
1965: Plenara C.C. al P.C.R. alege în funcția de prim-secretar al C.C. al P.M.R (PCR) pe Nicolae Ceaușescu, la propunerea lui Ion Gh. Maurer.
1968: În încercarea de a calma neliniștile statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîghin, altor lideri ai țărilor membre, că mișcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziția Cehoslovaciei în blocul estic.
1971: Pakistanul de Est și-a proclamat independența, adoptând totodată numele de Bangladesh.
1973: Trupa rock Pink Floyd lansează albumul Dark Side of the Moon.
1975: Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții lui, Faisal bin Musaid.
1977: Catastrofa aeriană de pe Aeroportul Los Rodeos: În condiții de ceață densă, în timp ce un avion Boeing 747 staționa pe pistă, o altă aeronavă Boeing a vrut să decoleze și a intrat în plin în avionul care stătea pe loc. Din cele 644 de persoane aflate la bordul ambelor avioane, 583 au murit și doar 61 au supraviețuit. Este considerat cel mai grav accident din istoria aviației civile, cu cel mai mare număr de victime.
1980: Este fondată Arianespace, prima companie spațială comercială din lume, pentru a comercializa rachetele europene Ariane.
1980: Președintele Jimmy Carter anunță că Statele Unite vor boicota Jocurile Olimpice de Vară de la Moscova pentru a protesta față de invazia sovietică în Afghanistan.
1983: Are loc primul zbor internațional pe ruta București – Londra al primului avion de pasageri produs în România, RomBac 1 – 11.
1983: Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Initiațiva de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor.
1986: Are loc un grav accident produs la mina Vulcan, ca urmare a unei explozii de gaze în subteran, a provocat moartea a 17 persoane și rănirea altor două.
1987: A fost semnată, la Beijing, declarația comună chino-portugheză, prin care se stipula ca teritoriul Macao să fie retrocedat Chinei cu începere de la 20 dec. 1999; astăzi insula este Regiunea Administrativă Macao.
1990: A luat ființă Serviciul Român de Informații.
1990: Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara (OSUT) și-a câstigat personalitatea juridică, având ca scop reprezentarea și apărarea intereselor studenților din Universitatea de Vest din Timișoara.
1990: Proclamarea oficială a independenței în Republica Namibia. Această zi devine Ziua Națională în Namibia.
1990: România a solicitat aderarea la Consiliul Europei, cerere acceptată la 7 octombrie 1993.
1992: Căderea comunismului în Albania: Partidul Democrat din Albania câștigă o majoritate decisivă la alegerile parlamentare.
1992: Zborul USAir 405 se prăbușește la scurt timp după decolare de pe aeroportul LaGuardia din New York City, ceea ce a condus la o serie de studii asupra efectului pe care gheața îl are asupra aeronavelor.
1993: Jiang Zemin a devenit președinte al Republicii Populare Chineze.
1994: Este incendiată sinagoga din Lübeck. Primul atentat de acest fel comis în Germania după perioada nazistă
1994: La alegerile parlamentare din Italia, Partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, care i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.
1995: Cosmonautul rus Valeri Poliakov revine pe Pământ, după ce a stabilit un record de 438 de zile în spațiu.
1995: Intră în vigoare Acordul Schengen pentru primele șapte țări UE, conform căruia țările semnatare se abțin de la controlul circulației mărfurilor și persoanelor la frontierele lor comune.
1997: Cometa Hale–Bopp atinge cea mai mare apropiere de Pământ la 1,315 UA (~195 milioane de km).
1997: Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.
1997: Tara Lipinski, în vârstă de 14 ani și nouă luni, devine cea mai tânără campioană mondială feminină la patinaj artistic.
1998: Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări.
1998: Pelicula „Titanic” a adunat nu mai puțin de 11 trofee Oscar, egalând filmul „Ben-Hur”, care stabilise recordul pentru cele mai multe premii câștigate.
1999: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard și britanicul Brian Jones, a reușit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile.
1999: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice.
1999: Războiul din Kosovo: NATO a început atacurile asupra Iugoslaviei fără aprobarea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (UNSC), fiind prima dată când NATO atacă o țară suverană.
1999: Revoltă anti NATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.
2000: La alegerile prezidențiale din Rusia, președintele în exercițiu Vladimir Putin este ales președinte din primul tur de scrutin cu 52,9% din voturile exprimate.
2000: Papa Ioan Paul al II-lea începe prima vizită oficială a unui pontif romano-catolic în Israel.
2001: A avut loc redeschiderea oficială a Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României.
2001: Pictorului Ion Irimescu i-a fost decernat Premiul pentru Excelență în Cultura Română.
2001: Stația orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Pământului.
2002: A avut loc, la București, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliați) ce a adus în discuție extinderea Alianței către Estul Europei și aderarea statelor candidate la NATO, după evenimentele din 11 septembrie 2002 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26)
2002: Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Voda și Bulevardul Mărășești din București. Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală.
2003: China a recunoscut că a disimulat epidemia de pneumonie atipică.
2004: În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal; evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999)
2005: Se deschide Expo Aichi 2005 – prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi)
2006: Se înființează rețeaua de socializare Twitter.
2007: La București, la Palatul Bragadiru, are loc prima ediție a Premiilor Gopo. Gala urmează să se desfășoare anual după un model inspirat de cel al țărilor recunoscute pentru cinematografii puternice, precum Franța (Premiile Cesar), Marea Britanie (Premiile BAFTA), Spania (Premiile Goya) sau Suedia (Premiile Guldgagge).
2014: Camera superioară a Parlamentului rus a ratificat tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia, la o zi după ratificarea sa de către Camera inferioară, sfidând comunitatea internațională care nu recunoaște acest acord.
2015: Richard al III-lea, ultimul rege Plantagenet, care a murit în război acum 500 de ani, a fost exhumat și înmormântat la catedrala din Leicester, în cadrul unei ceremonii funebre grandioase.
2015: Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta Barcelona, Spania – Düsseldorf, Germania cu 150 de persoane la bord se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței. Două zile mai târziu, după cercetarea cutiei negre, procurorii francezi declară că dovezile susțin concluzia că Andreas Lubitz, copilotul german, a prăbușit în mod deliberat avionul.
2020: Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate pentru 2021 ca răspuns la pandemia de coronavirus.
2020: Macedonia de Nord devine cel de-al 30-lea stat membru al NATO.
2021: Ever Given, o navă taiwaneză de 400 de metri lungime și 59 lățime a eșuat de-a latul Canalului de Suez din cauza vântului puternic blocând total traficul maritim în zonă. Nava este eliberată în cele din urmă la 29 martie, șase zile mai târziu.
Sărbătoriții săptămânii
1925: Alexandru Elias, medic român
1925: Peter Brook, regizor britanic de teatru
1926: Ion Coman, politician comunist român
1928: Valentin Gheorghiu, compozitor și pianist român
1934: Alan Arkin, actor american
1936: Adrian Vasilescu, economist român
1936: Nicolae Drăgușin, pictor român
1937: Emerich Jenei, fotbalist și antrenor român
1938: Anthony Leggett, fizician englez
1938: István Ágh (cel tânăr), scriitor, poet, estetician și traducător maghiar
1940: James Caan, actor american
1940: Traian Stănescu, actor român
1942: Ana Blandiana, poetă română
1942: Basarab Nicolescu, matematician, fizician, filosof român, stabilit în Franța
1942: Michael Haneke, regizor austriac
1942: Michael York, actor britanic
1943: Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha, Șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha
1943: Valentin Ciucă, critic de artă și eseist român
1944: Diana Ross, cântăreață americană
1945: Patrick Suskind, prozator, dramaturg, scenarist elvețian
1946: Stephen Hunter, scriitor american
1947: Elton John, cântăreț și compozitor britanic
1947: Vasile Popa, actor și cascador român (d. 2021)
1948: Bonnie Bedelia, actriță americană
1948: Steven Tyler, muzician american, solistul trupei Aerosmith
1949: Constantin Zărnescu, prozator român
1949: Costache Mircea, politician român
1949: Fanny Ardant (Fanny Marguerite Judith Ardant), actriță și regizoare franceză
1949: Principesa Margareta a României, fiica regelui Mihai I al României
1950: Goran Bregović, muzician din Bosnia și Herzegovina și unul dintre cei mai recunoscuți compozitori moderni din Balcani
1950: Tony Banks, muzician englez (Genesis)
1951: Carl Wieman, fizician american
1951: Tora Vasilescu, actriță română de teatru și film
1952: Gheorghe Tadici, antrenor român de handbal
1952: Kim Stanley Robinson, scriitor american de science fiction
1953: Ecaterina Nazare, actriță română
1953: George Copos, om de afaceri, politician român
1953: Nicolae Popa, politician român
1954: László Borbély, politician român de etnie maghiară
1955: Árpád-Francisc Márton, politician român
1955: Radu Podgorean, politician român
1956: Floarea Calotă, solistă română de muzică populară
1956: José Manuel Barroso, politician portughez, prim-ministru al Portugaliei, președinte al Comisiei Europene
1957: Youssef Rzouga, poet tunisian
1962: Iuri Ghidzenko, cosmonaut rus
1963: Quentin Tarantino, regizor american
1963: Ronald Koeman, jucător și antrenor olandez de fotbal
1965: Cătălin Voicu, politician român
1966: Michael Imperioli, actor american
1967: Jan van Helsing, autor german
1968: Cristian Bădiliță, teolog, eseist, traducător român
1968: James Jonas Iha, chitarist al trupei Smashing Pupmkins.
1968: Laurențiu Mironescu, politician român
1969: Ilir Meta, politician albanez, președintele Albaniei
1969: Mariah Carey, cântăreață, compozitoare, producător și actriță americană
1970: Lara Flynn Boyle, actriță americană
1971: Albrecht Behmel, istoric, scriitor german
1971: David Coulthard, pilot soțian de Formula 1
1971: Leszek Możdżer, pianist polonez de jazz
1971: Liviu Ciobotariu, fotbalist și antrenor român
1971: Matthew Pegg, basist englez (Procol Harum)
1973: Bojana Radulović, handbalistă iugoslavă
1973: Jerzy Dudek, fotbalist polonez
1973: Jim Parsons, actor american
1973: Lawrence E. Page (Larry Page), informatician american, cofondator al societății Google.
1973: Obuf Cătălin Ovidiu Buhăianu, politician român
1974: Irina Spîrlea, jucătoare română de tenis
1975: Fergie, cântăreață pop americană (The Black Eyed Peas și Wild Orchid)
1975: Ioana Flora, actriță română
1975: Mark Williams, jucător profesionist galez de snooker
1976: Michelle Monaghan, actriță americană
1976: Reese Witherspoon, actriță americană
1976: Roberta Anastase, politician român
1977: Daniel Espinosa, regizor de film suedez de origine chiliană
1977: Jessica Chastain, actriță și producătoare americană de film
1978: Cheloo, cântăreț de muzică hip-hop (Paraziții)
1978: Rani Mukerji, actriță indiancă
1978: Uzzi (Alin Adrian Demeter), rapper român (B.U.G. Mafia)
1979: Nicolae Bănicioiu, politician român
1980: Ronaldinho, fotbalist brazilian
1980: Ryan Day, jucător galez de snooker
1981: Brenda Song, actriță americană
1981: Cacau, fotbalist german de origine braziliană
1981: Jay Sean, cântăreț, cantautor, producător de discuri și aranjator britanic
1981: Mirel Rădoi, fotbalist român
1982: Ovidiu Petre, fotbalist român
1984: Ifeanyi Emeghara, fotbalist nigerian
1985: Keira Knightley, actriță americană
1985: Marina Dmitrović, handbalistă sârbă
1985: Sonequa Martin-Green, actriță americană
1986: Manuel Neuer, fotbalist german
1988: Jessie J, cântăreață britanică
1990: Jaime Alguersuari, pilot spaniol de curse
1990: Prințesa Eugenie de York, nepoata reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit
1991: Antoine Griezmann, fotbalist francez
1993: Myōi Mina, cântăreață japoneză
1996: Alexander Albon, pilot thailandez de Formula 1
1997: Martina Stoessel, actriță și cântăreață argentiniană
Rubric[ realizat[ de Moisali