De patru ani consecutivi, vremea, nu vremurile, prin părţile locului, şi nu numai, joacă feste greu de descris producătorilor agricoli doljeni, mari şi mici. Ani problematici au mai fost de-a lungul ultimelor decenii, dar izolaţi, nu având continuitate, precum cei care s-au succedat după 2018. Ceva s-a întâmplat şi se întâmplă în mişcarea curenţilor de aer, de deasupra continentului, se invocă şi consecinţa încălzirii climatice, din moment ce France Meteo menţionează temperaturi frecvente în Hexagon de peste 40 de grade Celsius, depăşite o dată în anii 60 şi tot o dată în anii 70. Spania, Portugalia, Grecia sunt, la rândul lor, prizoniere ale caniculei şi secetei prelungite. Despre incendiile devastatoare, cu care se confruntă, nu mai amintim. Temperaturi istorice (peste 40 de grade Celsius) se înregistrează în Marea Britanie. Experţii Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei au anunţat că frecvenţa anilor călduroşi va creşte. Vara lui 2022 se apropie de ceea ce ar putea fi „o vară a mijlocului de secol”, într-un scenariu pesimist al încălzirii climatice. Când în jurul lui 2050, numărul nopţilor tropicale s-ar putea tripla, faţă de ce am trăit în această vară. Viaţa va trebui să se adapteze noilor condiţii climatice. În Franţa, ţară care contează în orice strategie agro-alimentară a Europei, în faţa secetei care s-a „eternizat”, mai multe departamente, în alertă maximală, au impus restricţii la apă. Decizie luată în urma măsurătorilor realizate de hidrometrişti. Neliniştitoare ipostază. Mihai Anghel, patronul Cerealcom Segarcea, un far al agriculturii doljene, societate luată în seamă în orice discuţie serioasă despre securitatea agro-alimentară, priveşte întreaga evoluţie climatică, cu precădere din ultimii 4 ani, în temeiul propriilor observaţii, cu îngrijorarea de circumstanţă. În absenţa unor ploi semnificative în următoarele luni, prin scăderea pânzei de apă freatică, opinează, incertitudinile vor persista. Şi nu se poate rămâne cu braţele încrucişate. Trebuie schimbată, cât mai grabnic cu putinţă, întreaga strategie a utilizării resurselor de apă existente. O referire, deloc gratuită, la cursul Jiului, al cărui debit îl depăşeşte pe cel al Iordanului, care permite nu doar Israelului să facă o agricultură competitivă. Întregul volum de apă ar putea dobândi o mai bună exploatare. O precizare necesară, pentru evitarea oricărui comentariu aiuristic: Mihai Anghel evită să se erijeze în înţelept, cum ar putea fi etichetat de unii sau alţii, în fine nu dezvoltăm discuţia, însă în opinia noastră chiar este avizat să aibă o părere. Dacă nu el, atunci cine? Cu cea mai mare suprafaţă de grâu cultivată la nivelul Doljului (circa 12.000 hectare) şi aproape identic la floarea-soarelui (circa 10.000 hectare –cea mai mare la nivelul ţării), care se recoltează în aceste zile, Cerealcom Segarcea constituie indiscutabil ceea ce se cheamă un reper în orice evaluare posibilă, privind potenţialul unei zone agricole, a doua ca mărime după cea a Timişului. Analiştii financiari sunt de părere că efectele caniculei se vor resimţi la nivelul producţiei, consumului de carburanţi, şi de aşteptat este ca nota finală de plată să crească. Dacă sunt lucruri la care nu ne-am gândit până acum, cu îngrijorarea şi responsabilitatea de rigoare, vara anului 2022 ne trimite un avertisment neliniştitor: problema apei. Fără de care motoarele pamantului nu merg, în anii viitori. Deocamdată nu avem nici o strategie clară, decât discuţii mai mult sau mai puţin abstracte, şi acelea abandonate, la schimbarea factorilor decizionali.

 

Un articol de Mircea Cantar