Victoria lui Emmanuel Macron, în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa, şi obţinerea celui de al doilea mandat de 5 ani, n-a fost deloc o surpriză, ci mai degrabă o confirmare a aşteptărilor. Se vorbeşte degeaba de un sentiment de uşurare, care circulă în Europa, fiindcă toate sondajele premergătoare –fără excepţie- îl dădeau victorios. Fotografia finală: Macron (LREM) – 58,54% – 18.778.641 voturi; Marine Le Pen (RN) – 41,46% – 13.297.760 voturi. Participare: 71,99%, absenteism 28.01%, voturi albe 2.228044 (6,35%), voturi nule 790946 (2,25%). Victoria este salutată de majoritatea liderilor europeni, începând cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierul portughez Antonio Costa. Preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski a salutat „un adevărat prieten”, iar preşedintele american Joe Biden a exprimat dorinţa întăririi colaborării. Presa străină descriind victoria decisivă în faţa candidatei de extremă-dreaptă, Marine Le Pen, nu trece cu vederea „polarizarea ca niciodată a ţării”. Realegerea lui Macron oferă în schimb continuitate pentru Franţa şi alţi 5 ani de stabilitate politică pentru UE şi cei 27. Interesant este comentariul din cotidianul spaniol „El Pais” care semnalează că majoritatea din turul secund nu semnifică un vot de susţinere a personalităţii lui Macron şi programul său, cât o respingere a extremei-drepte. O resudare a Franţei fracturate devine imperativă. Cuvântul care rezumă rezultatul alegerilor prezidenţiale franceze este: „ouf” şi aparţine cotidianului german Die Welt. Victoria lui Macron, în plin război în Ucraina, este decisivă, adversara sa fiind văzută drept o candidată ostilă NATO, UE, SUA şi valorilor fundamentale, menţionează între altele New York Times. „Europa are de acum înainte un lider incontestabil în persoana lui Macron”, subliniază Spiegel. În schimb pentru cotidianul bruxellez Le Soir victoria are un gust amar. Nu este trecut cu vederea faptul că Le Pen a obţinut cel mai bun rezultat al extremei-drepte. A câştigat, în plus, 2,6 milioane voturi, faţă de acum 5 ani, în timp ce Macron a pierdut 2 milioane alegători (18,7 milioane faţă de 20,7 milioane în 2017). Interesant este faptul că alegătorii lui Jean Luc Melenchon în proporţie covârşitoare (42%) l-au votat pe Macron în turul doi, în timp ce numai 17% din suţinătorii „Franţei nesupuse” au votat pentru Le Pen. Franţa „vestelor galbene” a votat pentru preşedintele care a acceptat represiunea. Emmanuel Macron, 44 de ani, calificat drept preşedintele bogaţilor, devine primul preşedinte reales pentru al doilea mandat în ultimii 20 de ani, după Jacques Chirac în 2002, când s-a impus în faţa tatălui Marinei Le Pen, Jean Marie Le Pen, dar îl aşteaptă alegerile legislative din 12 şi 19 iunie. Fragilizat de afacerea Benalla, în vara lui 2018, apoi de criza vestelor galbene care s-a prelungit în 2019, războiul în faţa Covid-19, cu o reformă a pensiilor contestată şi suspendată, Emmanuel Macron, potrivit presei din Hexagon, vrea un nou guvern cu numai 10 sau 15 miniştri. Şedinţa de mâine a fost decalată pentru joi şi Jean Castex va demisiona în debutul săptămânii viitoare. Circulă mai multe nume, între care cel al lui Elisabeth Borne, actualul ministru al Muncii, Julien Denormandie, ministrul Agriculturii, dar şi cel al lui Christine Lagarde, preşedinta Băncii Central-Europene, fost director general al FMI.
Un articol de Mircea Canțăr
