În plină contraofensivă ucrainiană, miniştrii Apărării din ţările membre se reunesc în cadrul grupului de contact pentru Ucraina (grupul Ramstein) pe fondul unor semnale, care nu par deloc conform aşteptărilor. O precizare: NATO de la crearea sa în 1949 n-a fost niciodacă atât de puternică, şi de fapt această evidenţă este consecinţa intervenţiei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022. De la începutul săptămânii în curs, 31 de ţări membre şi două non-membre (Suedia şi Japonia) participă la unul dintre cele mai importante exerciţii comune botezat „Air Defender”, care angajează 250 de oameni, dar deja se discută de susţinerea mult mai convingătoare a forţelor ucrainiene prin furnizarea de arme şi reconstituirea stocurilor de muniţie. CNN a dezvăluit faptul că ucrainienii au pierdut circa 15% din vehiculele de infanterie Bradley, în timp ce Forbes menţionează acelaşi procentaj pentru tancurile Leopard. Vladimir Putin a afirmat că 25-30% din echipamentele militare livrate Ucrainei au fost distruse, evocând „pierderi catastrofale”. Ştirile sunt contradictorii. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru CNN la 13 iunie a.c. că „o contraofensivă reuşită a Ucrainei îl poate determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să se aşeze la masa negocierilor şi să fie de acord cu o pace justă şi durabilă”. Astăzi, autorităţile locale din Crimeea au raportat un atac ucrainian cu drone chiar în centrul peninsulei. Un armistiţiu de tip coreean, despre care discută anumiţi experţi militari, nu se poate institui atâta vreme cât toate opţiunile militare nu au fost epuizate. Şi asta presupune… multe. Pe frontul european, Kaliningradul a fost transformat într-o fortăreaţă echipată cu arme nucleare, în timp ce Belarusul dispune de dată recentă de arme nucleare tactice. Sunt şanse mici ca ruşii să facă, într-o zi concesii unilaterale, la obiectivele lor de securitate naţională, aşa cum au fost enunţate. Kievul susţine că eliberarea teritoriului ocupat de ruşi este dificil dar se fac progrese. Mai nou în Belgorod au sosit cecenii lui Ramzan Kadirov, pentru a lupta împotriva „atacurilor de sabotaj ale naziştilor şi sataniştilor din zona de frontieră”. Ruşii resimt numărul brigăzilor ucrainiene angajate în operaţiunile militare. Au pierdut un general Serghei Goryacev (52 ani) şef de Stat Major al armatei a 35-a victima unui tir cu rachete, postul său de comandă fiind atins. Ruşii resimt absenţa unor aliaţi –excluzând Belarusul-, fiindcă celelate ţări China, Coreea de Nord, Turcia, Iran pot fi descrise prin formula „duşmanii duşmanilor mei sunt prietenii mei”. La summit-ul NATO de la Vilnius (Lituania) între 11-12 iulie a.c., pe ordinea de zi vor fi mai multe probleme, inclusiv cea a viitorului succesor al lui Jens Stoltenberg. Apoi faptul că două ţări Ungaria şi Turcia se opun aderării Suediei nu face decât să tensioneze relaţiile cu Budapesta şi Ankara. Pe de altă parte Volodimir Zelenski nu poate rămâne necontrolabil, admiţând imposibila integrare a ţării sale în Alianţă în timpul războiului.

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr