În urmă cu aproape un an, în cadrul articolului FURTUL CA NORMALITATE…DOAR IN ROMÂNIA!!!, arătam cum o creanță de aproximativ 300 de mii de euro nu era încasată de statul român de mai bine de 5 ani de zile. Între timp, s-au făcut 6 ani de zile, creanța rămânâd în aceeși situație.

Cunoscând disprețul funcționarilor din cadrul administrațiilor fiscale, mai ales, dar nu numai, am făcut o solicitare pe legea 544/2001, privind obținerea informațiilor de interes public către administrația fiscală a sectorului 1, pentru a afla de ce nu vrea să pună în executare un titlu executoriu definitv pentru suma menționată anterior. Documentul respectiv l-am și publicat la acea dată.

Mai mult, bănuind că nu vom fi luați în seamă, am transmis solicitarea menționată și către Corpul de Control al Primului Ministru, corpul de control al Ministerului de Finanțe, ANAF, în speranța că cineva din structurile superioare ale administrației va întreba responsabilii ce s-a întâmplat de nu s-a putut încasa suma respectivă.

Exact așa cum ne așteptam, funcționarii respectivi au redirecționat solicitarea noastră către administrația fiscală a sectorului 1, comunicându-ne și nouă, în același timp, actul lor de performanță profesională.

Deci, oamenii au plecat liniștiți acasă, mulțumiți că și-au încasat salariul pe ziua respectivă, dând un simplu click pentru forward.

Nimeni nu a pus întrebări suplimentare, nimeni nu a urmărit modul de rezolvare a speței semnalate, pe nimeni nu a interesat cum să aducă, efectiv 300 de mii de euro la bugetul statului. Probabil că la Ministerul Finanțelor e mult mai simplu să ne împrumutăm cu dobândă în loc să încasăm ceea ce ni se cuvine la buget.

Ne întrebăm câte alte situații de genul acesta or mai fi la nivelul instituției coordonate de strategul financiar al României, domnul ministru al finanțelor, Florin Câțu?

Evident că administrația financiară a sectorului 1 ne-a răspuns depășind termenul legal, după ce, în prealabil, ne anunțase că are nevoie de mai mult timp pentru a întocmi răspunsul. După mai mult de 30 de zile, am aflat că solicitarea noastră nu poate fi rezolvată întrucât răspunsul ar încălca prevederi din legea secretului fiscal.

Batjocura este maximă întrucât noi făceam referire la un document public, postat pe portalul unei instanțe de judecată și întrebam de ce nu a fost pus în aplicare Titlul executoriu definiv. Ce secret era aici? În documentul respectiv, publicat, e trecută suma și instituția care trebuia executată.

Acesta e un prim exemplu de lipsă a reformei în administrație, deși noii guvernanți sunt de aproape un an la conducere. Da, s-au făcut multe, și în perioadă de criză, dar mai e mult până departe, iar legea 544/2001 poate ar trebui puțin amendată, în sensul responsabilizării celor care omit transmiterea informațiilor de interes public în mod intenționat.

Un alt exemplu de răspuns, incomplet, în opinia noastră, l-am primit de la ANSVSA, evident cu mult peste cele 30 de zile prevăzute de aceeași  lege de obținere a informațiilor de interes public.

E evident interesul nostru, având în vedere milioanele de euro (aprox. 500 milioane lei) acordate din bugetul statului ca despăgubiri pentru proprietarii de suine sacrificate, precum și efectele economice asupra industriei alimentare cu implicații directe în prețul de cost al produselor din carne. Modul de funcționare al ANSVSA e direct legat de aceste două coordonate, iar măsurile luate nu arată o îmbunătățire a situației PPA, mai ales în condițiile recrudescenței acestei boli în Europa, Germania hotărând recent să ridice un gard de plasă la granița cu Polonia, pentru oprirea tranzitului porcilor mistreți.

Am aflat din răspunsul ANSVSA că se colaborează cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a reduce numărul de porci mistreți, principalul agent de răspândire a PPA și că ar trebui să existe o densitate de 0,5 porci  mistreți la hectar, dar nu se știe dacă s-a atins această cotă. De asemenea, nu ni s-a răspuns la întrebarea: câte fonduri de vânătoare private sunt în proximitatea focarelor de infecție?

La fel, nu se știe când vor fi ocupate funcțiile de conducere din ANSVSA, deținute  în prezent prin detașare sau delegare, pentru care se plătesc aproximativ 154.000 lei. Chiar dacă există scuza că în perioada stării de urgență nu se organizează concursuri,   multe persoane au fost împuternicite/delegate pe funcții  înainte de apariția pandemiei.

Funcțiile de conducere din cadrul ANSVSA prevăd și obligația deținerii cerificatului ORNISS de către persoanele numite/împuternicite/detașate, 33% dintre acestea așteptând, încă,  rezultatul verificărilor.

Dar treaba merge bine, ultimul comunicat privind PPA al ANSVSA a apărut tocmai în iulie, dar fără să se mai pomenească nimic despre despăgubiri, poate s-au dat sau nu, nu știm….

Cu Ministerul Fondurilor Europene a fost mai simplu. La întrebările noastre transmise în conformitate cu legea 544/2001, referitoare la modul de pregătire a campaniei de atragere de fonduri europene din exercițiul 2020 – 2027, funcționarii au avut amabilitatea de a face efortul de a folosi funcția copy-paste pentru a prelua o bucată consistentă din comunicatul oficial al ministerului, transmis imediat după ce s-a aflat suma de care putem potential beneficia.

Și bineînțeles “Subliniem că PNRR va fi elaborat în conformitate cu prioritățile identificate la nivel național, precum și cu cele identificate în contextul Semestrului European, cu Programul Național de Reformă, Programul de Convergență, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, Planurile Teritoriale de Tranziție Justă, respectiv cu Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale finanțate prin fonduri europene nerambursabile.”

Așteptăm să vedem în octombrie care vor fi aceste priorități, cum vor fi stabilite concret, am înțeles că vor fi consultate ministerele și mediul de economic.

Mai concret, ne-am fi dorit să aflăm organismul care se ocupă de selectarea proiectelor și care ar fi criteriile efective și, de asemenea, când și dacă vor intra în dezbatere publică…  pentru că nu pare a mai fi timp pentru așa ceva…

 

Legea 544/2001 venea foarte bine în sprijinul principiului transparență versus corupție, semnalând, de asemenea și alte probleme legate de o funcționare defectuoasă a instituțiilor, dar doar dacă ar fi beneficiat de sprijin și din partea funcționarilor publici, mai ales a celor din conducerea acestora, dar actuala stare de fapt arată o necessitate a îmbunătățirii acestui act normative. Altfel ni se va răspunde la fel, prin ocolirea întrebărilor incomode. De ce? Pentru că pot! Și mai ales nu le pasă…..