Pe măsură ce alegerile primare, premergătoare celor prezidenţiale se apropie, ipoteza realegerii lui Donald Trump, devenită credibilă, divizează America. Discursul lui Joe Biden, care urma să aibă loc la trei ani de la atacul asupra Capitoliului, de către susţinătorii lui Donald Trump, în încercarea acestora de a împiedica validarea noului preşedinte, a fost devansată din cauza unei prognoze de furtună. Cu toate acestea, atacul asupra Capitoliului rămâne un subiect de dispută în SUA şi un sfert dintre americani cred, fără dovezi, că FBI a fost în spatele lui, potrivit unui sondaj comandat de Washington Post şi Universitatea din Maryland, publicat zilele trecute. Locaţia aleasă de democraţi, Valley Forge, în Pennsylvanya, are simbolistica ei veşnică, prin faptul că aici George Washington, însoţit de Lafayette, îşi instalase trupele în iarna 1777, spre a rezista britanicilor. Trauma atacului asupra Capitoliului, din 6 ianuarie 2021, marchează peisajul politic şi va fi o temă de campanie pentru alegerile americane din 5 noiembrie a.c.. Joe Biden, la startul noului său duel electoral, cu Donald Trump, evoca… supravieţuirea democraţiei americane, ameninţată de haosul politic. Înainte de toate se aşteaptă acum verdictul Curţii Supreme Federale, în privinţa eligibilităţii lui Donald Trump, anunţat pentru luna viitoare. Asta după ce Curţile federale ale statelor Colorado şi Maine au invocat cel de al 14-lea amendament al Constituţiei, care interzice serviciul public al cetăţenilor, participanţi la insurecţie. Procese similare, în tentativa de a-l bloca pe Donald Trump, să candideze, sunt anunţate şi în alte state. Situaţia convulsivă creată nu are precedent: o decizie luată, cu o majoritate restrânsă din rândul celor 9 judecători (3 sunt numiţi de Donald Trump) ar accentua polarizarea ţării. În opinia lui Joe Biden eforturile lui Donald Trump de a reveni la Casa Albă în luna noiembrie a.c. reprezintă o ameninţare serioasă pentru SUA, acuzându-l pe acesta că a acceptat „violenţa politică” şi utilizează retorica Germaniei naziste. Mai mult, în acelaşi context, Joe Biden a spus că dacă Donald Trump este obsedat de trecut şi propriile interese, pentru el contează doar „America şi viitorul”. A urmat imediat replica purtătorului de cuvânt al lui Donald Trump, Steven Cheung, care a aruncat petarda, că Biden este adevărata ameninţare la adresa democraţiei şi foloseşte guvernul ca armă pentru a-şi ataca principalul adversar politic. Din păcate, pentru tabăra democrată, campania a început lent şi Joe Biden nu convinge, retorica sa pare mecanică, deşi economia se îmbunătăţeşte prin creşterea locurilor de muncă, dar preţurile rămân prea mari pentru mulţi americani. Imigraţia la graniţa cu Mexicul, sprijinul pentru războiul Israelului contra Hamas, îngrijorează chiar Partidul Democrat. Principalul obstacol, greu de surmontat, pentru Joe Biden, este vârsta sa înaintată, motiv pentru care are cel mai slab rating de popularitate pentru un preşedinte în exerciţiu în luna decembrie care precede alegerile. La rândul său, Donald Trump încurcat în mai multe procese penale, care au termene în lunile viitoare, riscă să fie condamant într-unul sau altul dintre ele. Şi atunci, chiar dacă va câştiga alegerile lucrurile vor rămâne complicate, nefiind exclusă, într-un anumit scenariu nedorit, o criză constituţională, mai teribilă decât orice a produs războiul civil. Un preşedinte se poate cauţiona pe sine pentru fapte penale şi asta este probabil ceea ce Donald Trump intenţionează. Se mai insinuează că dacă Donald Trump redevine preşedinte, întreaga lume va deveni scena politicii sale de răzbunare: Ucraina va fi abandonată, Arabia Saudită va primi roadele investiţiilor sale anterioare ş.a.m.d.. Evident, acestea sunt supoziţii. Numai că Donald Trump nu poate ajunge preşedinte, decât prin votul americanilor, prin vot popular, şi nu altfel. A nu ţine seama de cei care votează, şi îl susţin pe Donald Trump, este de asemenea o aberaţie, greu de conceput. Se anunţă o campanie electorală electrizantă, nefiind excluse mari surprize în ambele tabere.

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr