Domnule Adrian Vasilescu, care sunt previziunile BNR pentru ce se va întâmpla cu economia românească în timpul acestei crize și, bineînțeles, după?

Misiunea Băncii Naționale este să asigure stabilitatea financiară și, pentru că mai sunt câteva zile până când statistica ne va comunica rata inflației pe martie, prima inflație în timp de coronavirus, mi se pare normal să amintesc că în cadrul acestui sistem al stabilității finaciare, obiectivul fundamental al BNR este să asigure stabilitatea prețurilor. Acuma, când vorbim despre stabilitatea prețurilor, lucrurile trebuie să fie înțelse în sensul exact. Banca Națională are o strategie de țintire a inflației. În cadrul acestei strategii își asigură, construiește obiective pe care să le îndeplinească, inclusiv are un reper de țintire a inflației, care nu este, însă, neapărat, o țintă a Băncii Naționale, ci este o țintă a întregii economii și, de asemenea, a întregii societăți. Banca națională o dă ca reper. Reperul actual este de 2,5. Luna trecută, când am primit la statistică datele pe februarie, am înregistrat o veste bună, chiar foarte bună, și anume, faptul că, după doi ani și cinci luni de ciclu inflaționist, inflația a venit, în sfârșit, jos, de la vârful de 5,4%, până la 3% , încadrând ținta de inflație care e 2,5 plus, minus 1, deci 2,5+1=3,5, iar inflația fost trei. Am spus atunci că a fost atins un cap de pod și acest cap de pod trebuie apărat. Acum sunt, bineînțeles, foarte atent la ce va fi peste câteva zile, pe 11 aprilie o să primim la statistică inflația pe martie și n-am nicio viziune asupra ce va fi, știu doar că s-au întâmplat două lucruri esențiale: pe de o parte, s-au închis foarte multe magazine și deci, sursele de inflație au dispărut într-un mod nedorit și neașteptat, dar era absolut obligatoriu să se întâmple așa, apărându-ne de coronavirus… Sunt deschise numai magazinele alimentare, magazinele care vând dezinfectanți și farmaciile… Și, pe de altă parte, ceea ce s-a mai întâmplat în această perioadă – am spus asta într-un articol pe care l-am scris pe la începutul lunii martie – s-au întors speculanții. Nu ne-am mai întâlnit cu ei de multă vreme de când avem piețe libere și iată că azi s-au întors, s-au golit magazinele, au făcut stocuri, vând la suprapreț, nu știm cum va arăta…

Asta aș fi vrut să subliniez, că pe de o parte, este vorba despre o creștere a consumului, probabil artificială, în domeniul produselor alimentare și chiar al medicamentelor dublată de o scădere a consumului la toate celelalte tipuri de produse, dar pe de altă parte, este și o scădere a veniturilor populației, datorită șomajului tehnic.

Ăsta este un alt plan. Aici nu e numai datorită șomajului tehnic. Cert, suntem într-un moment în care veniturile scad, pentru că s-au întâmplat multe lucruri în perioada asta. Șomajul tehnic ca șomajul tehnic, dar mulți patroni au mai redus din salarii. Și au redus personalul, nu în șomaj tehnic, ci l-au redus pur și simplu, oamenii au intrat în șomaj clasic. Sunt multe căi prin care veniturile sunt amputate și, în aceste condiții, BNR secondată de guvern cu niște măsuri care îi aparțin… Dar BNR a venit cu decizii în amonte, adică chiar înainte de a se întâmpla lucrurile, a venit cu decizii privind amânarea rateloor la credite în bănci și în IFN-uri. Pentru cine? Pentru acele categorii de populație ale căror venituri sunt afectate de această pandemie.

Asta ar fi un sprijin direct în privința inflației, pentru că niște lichidități apar în consum în loc să se ducă în plata ratelor și este o măsură care știu că a fost foarte bine văzută.

Nu m-aș grăbi acuma să fac vreo legătură cu inflația, m-aș grăbi însă să fac o legătură cu alte două lucruri, și anume cu înlesnirea populației care, dincolo de stres… Oamenii care sunt în prima linie, cei din sănătate, cei din servicii, care trebuie să furnizeze electricitate, gaze, multe alte produse absolut necesare, oamenii din prima linie au un stres, le e frică de coronavvirus, cei care sunt acasă, de la copii la pensionari, dar și alții care lucrează acasă, sau sunt în șomaj, sau sunt în concediu, au și ei stresul statului în casă, combinat cu frica. Aceste măsuri au importanță fiindcă încearcă să reducă stresul populației.

Știu că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale să facă așa ceva, dar vă întreb, dacă dvs. ca economist reputat puteți face o estimare a ceea ce va însemna criza economică în următoarele două luni..

Să termin ideea anterioară. Mă refeream la inflație, care a intrat acum în intervalul de țintire, sub 3,5, cucerisem un cap de pod care trebuia apărat dar acum spuneam că nu știm cum va fi și aștept cu nerăbdare să vedem ce va spune statistica și pe urmă tragem concluziile. Și acum să vă răspund la întrebare.

Istoria are multe exemple pe care trebuie să le luăm în seamă, în special combinații de pandemii cu criză economică. În toată perioada lungă a antichității și a evului mediu s-au întâmplat asemenea combinații, dar și după. Important este acum să tragem cu dinții cât putem, ca în timpul acestei pandemii – care este, de fapt, un război cu un virus, a zis-o clar și fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, suntem în război și trebuie să ne mobilizăm – deci pe durata acestei pandemii trebuie să tragem cu dinții ca ea să nu fie dublată de o criză economică. Dacă nu vom putea să trecem de această pandemie fără să avem și o criză economică, măcar să facem în așa fel încât această criză să nu lovească foarte puternic. Și măsurile Băncii Naționale, luate în amonte, în sensul că au fost luate anticipat, înainte de a se întâmpla evenimentele, înainte de a ajunge oamenii să nu-și poată plăti datoriile, înainte de a fi băncile în situația de a vedea cum se înmulțesc creditele restante pentru care ar fi trebuit să calculeze provizioane, provizioane care mușcă din profit și chiar aduc pierderi, deci înainte de toate astea au fost luate măsuri…. Nouă luni cel puțin, vor fi înlesniri, și pentru populația cu credite, și pentru întreprinderile cu credite, și pentru bănci. Dar, atenție, numai pentru acele gospodării ale populației, pentru acele companii ale căror venituri sunt sau vor fi afectate de pandemie. Criză economică, dacă ar veni alta, ar fi mult prea aproape. Trebuie să facem și o diferențiere între criză și recesiune. Poate că de recesiune nu vom scăpa, dar de criză trebuie să scăpăm.

Aș remarca că în situația 2009-2011, atunci a contat foarte tare gradientul, pentru că de la o creștere a economiei naționale cu plus-3-4%, la o scădere de -7%…

Nu, era creșterea de 7% și a venit la -7%, deci a fost o cădere de 14 puncte procentuale…

Plus că era o criză financiară, ori astăzi cred că, după reluarea activității economice, vom fi într-o situație foarte diferită, pentru că vom avea lichidități, vom avea forță de muncă și va exista cerere.

Dacă vom analiza lucrurile corect vom observa că, la noi, criza economică nu a fost dublată de o criză financiară puternică, n-a căzut nicio bancă, bugetul țării nu a fost obligat, ca în alte țări, de exemplu, ca în America, în Marea Britanie, în Franța, în Germania, nu a fost obligat să scoată bani din buzunarele contribuabililor ca să salveze bănci… Acționarii băncilor au răspuns atunci chemării Băncii Naționale și au venit cu 5 miliarde de euro în capitalul băncilor, patru miliarde au fost aduse de afară, un miliard au fost profituri reinvestite. Acum, iată, în situația dată, nu știu dacă va mai fi posibil ,în caz că va fi nevoie, să mai vedem acționari venind cu capital de afară. Așa stând lucrurile, cu atât mai mult aceste înlesniri vor favoriza o reluare calmă a vieții, să spunem, normale.

 

Interviu realizat de Cezar Corâci