Conform Forumului Economic Mondial amenințările care pândesc omenirea sunt, în primul rând, economice și climatice.

Liderii lumii consideră că drepturile individuale și de proprietate, viața privată a cetățenilor, precum și suveranitatea statelor pot fi eliminate – totul în numele unui ”bine mai mare”, constând în facilitarea abordării acestor așa zise ”amenințări existențiale”.

Și, desigur, acești oligarhi multimiliardari grăbiți să modeleze viitorul umanității în numele și beneficiul nostru, al tuturor, dispun de toate mijloacele necesare implementării sus-menționatei agende, cu adevărat uimitor rămânând doar faptul că evită cu obstinație să vorbească despre principiile morale care le ghidează politica și acțiunile.

Istoria ne arată că etica și spiritualitatea au constituit temelia tuturor marilor civilizații ale omenirii, care s-au prăbușit întotdeauna odată cu dispariția bazei morale pe care au fost construite.

De exemplu, grecii antici au stabilit fundamentele matematicii, biologiei și lingvisticii, instituind totodată democrația și sistemul modern de justiție. Și, așa cum știm, de la Socrate, la Platon și Aristotel, dezbaterea viguroasă în jurul principiilor etice s-a constituit într-una din trăsăturile esențiale ale vieții grecești.

În China antică, taoismul, confucianismul și budismul au încurajat gândirea transcendentală și etică. Cele cinci virtuți ale confucianismului – bunăvoința, dreptatea, cuviința, înțelepciunea și fidelitatea au consolidat spiritul inventiv și cultura bogată a Chinei, determinând invenția busolei, a prafului de pușcă, a hârtiei, a abacului.

După cum, unul dintre statele cel mai puternic susținute de o armătură morală a fost Imperiul Roman Creștin, cel care, printr-un complex proces de elaborare și sinteză a dat naștere Imperiului Bizantin și culturii bizantine. Forța morală a Bizanțului a fost creștinismul ortodox, cu un rol cheie în supraviețuirea popoarelor din răsăritul Europei. Imperiul bizantin a dat lumii arhitecți și pictori de icoane străluciți, a influențat hotărâtor evoluția jurisprudenței prin Corpus Juris Civilis care, inițiat de Iustinian cel Mare, a devenit fundamentul jurisprudenței occidentale și, tot aici a apărut, pentru prima oară, datorită idealului ortodox de caritate creștină, conceptul de spital ca instituție menită să ofere îngrijiri medicale în vederea vindecării pacienților, diferit de bolnițele apusene, unde oamenii mergeau doar pentru a muri.

Ideea că un grup de elite globale amorale ar putea ”salva lumea” este o amăgire.

Forumul Economic Mondial ar trebui să își impună viziunea nu prin forță, ci prin adoptarea unei etici și a unor principii concrete, în măsură să convingă oamenii că toate constrângerile și sacrificiile pe care le solicită vor servi, într-adevăr, ”binelui mai mare”.

Altminteri, este suficient să ne reamintim istoria secolului trecut: Gulagul rusesc, Holocaustul, Revoluția culturală chineză, Genocidul armenilor, Genocidul din Cambodgia și cel din Rwanda, toate acestea, și multe altele încă, au avut loc în condițiile concentrării puterii absolute în mâinile unor indivizi lipsiți de orice busolă morală, motivați de o ideologie totalitară.

Ne-am confruntat cu prea multe întruchipări ale răului absolut ca să ne mai putem abandona cu inocență în mâinile unui grup de nelegiuiți.

Nedeea Burcă