Un tribunal britanic a respins încercarea agresivă a Washingtonului de a obține extrădarea lui Julian Assange în SUA, ceea ce nu înseamnă nici pe departe că problemele acestuia s-au încheiat.

Și nici nu atenuează efectele devastatoare ale urmăririi penale asupra libertății de exprimare și a presei, acuzațiile fără precedent de spionaj constituindu-se, așa cum a spus fosta președintă a National Lawyers Guild, profesorul de drept Marjorie Cohn, într-o ”armă încărcată îndreptată înspre jurnaliști”.

Judecătoarea Vanessa Baraitser a decis că, având în vedere fragilitatea sănătății mentale a lui Assange, trimiterea lui în arest preventiv într-o închisoare de înaltă securitate, respectiv Penitenciarul american de maximă facilitate administrativă din Florența, Colorado, ar putea să îl conducă la sinucidere.

Altminteri, potrivit hotărârii extinse[1], de peste 200 de pagini, cu o anexă[2], Baraitser nu doar că susține ”buna credință” a Washingtonului, dar nu este de acord nici cu faptul că acuzațiile ar fi fost motivate politic. Ea a respins argumentele echipei lui Assange, care a susținut că acesta nu ar avea parte de un proces echitabil în SUA, precum și că nenumăratele declarații publice ale politicienilor americani, inclusiv Donald Trump și Mike Pompeo, i-ar fi prejudiciat cazul. După cum a respins și acuzațiile conform cărora CIA l-ar fi spionat ilegal pe Assange, în cei șapte ani petrecuți la Ambasada Ecuadorului (prin intermediul magnatului Sheldon Adelson[3]).

Dar, de departe, cele mai surprinzătoare declarații ale Vanessei Baraitser se referă la cele 18 capete de acuzare îndreptate împotriva lui Assange, în special acelea confrom cărora el ar fi conspirat împreună cu Chelsea Manning, pentru a pătrunde în rețelele guvernamentale, descărcând sute de mii de cabluri clasificate, rapoarte și alte documente. Astfel, ea susține, pe baza argumentelor acuzării, că activitățile lui Assange au depășit mult pe cele ale unui denunțător și jurnalist, fiind, în principiu, ilegale.

”Nimic mai deranjant decât această acceptare a majorității argumentelor guvernului”, a declarat Cohn, care s-a alăturat denunțătorului Pentagon Papers, Daniel Ellsberg și lui Noam Chomsky, în comisia sponsorizată de Assange Defense și moderată de reporterul Kevin Gosztola.

Daniel Ellsberg, în vârstă de 89 de ani, a declarat instanței că împărtășește cu Assange aspirația de a arunca o lumină asupra ”imensei lipsă de transparență” a cercurilor decizionale din SUA, mai cu seamă atunci când este vorba despre război.

”Niciun jurnalist nu a fost condamnat vreodată pentru spionaj. Nu încă. Dar asta nu înseamnă că nu s-ar putea întâmpla”, a subliniat el. ”Jurnaliștii par convinși că lor, Legea spionajului nu li va aplica niciodată. Este timpul să se trezească.”

El a mai spus că președintele Joe Biden ar putea fi convins să mențină acuzația. De altfel, acesta l-a și numit pe Assange, la un moment dat, ”terorist de înaltă tehnologie”.

”Pierdem din vedere că Assange trece prin această tortură pentru că a avut curajul de a expune crimele de război americane și încălcarea drepturilor omului”, a susținut, la rândul ei, Cohn. ”Numărătoarea morților civili din Irak și din Afganistan, torturarea deținuților și abuzul, acoperirea crimelor de război comise de forțele irakiene care lucrează cu americanii! Rețineți că nu am ști nimic din toate acestea dacă nu ar exista jurnaliștii de securitate națională, care au publicat informațiile clasificate dezvăluite de Wikileaks.”

”Acesta este motivul pentru care Assange este o <<amenințare la adresa securității naționale>>” a afirmat Chomsky. Ceea ce avem aici este o problemă de securitate. Dar este vorba despre securitatea statului împotriva propriilor cetățeni.”

Cât de mare a fost, în realitate, impactul Wikileaks asupra securității, rămâne, deocamdată, de discutat. Cert este însă că descoperirea faptelor săvârșite în numele ei a zdruncinat a zdruncinat puternic opinia publică.

Ellsberg care, la vremea sa, a contribuit atât de mult la expunerea minciunilor guvernamentale privitoare la războiul din Vietnam, a spus că ”scurgerile” au capacitatea de a opri efectiv conflictele militare. El și-a afirmat ”convingerea” că administrația Trump planifică, acum, la sfârșit de drum, o campanie împotriva Iranului și a încurajat pe oricine să expună orice informații care ar putea dovedi aceasta. ”Aș încuraja pe oricine are acces la asemenea informații, să le împărtășească Congresului … și presei. Cred că un asemenea gest este cea mai înaltă formă de patriotism.”

Washingtonul ar putea pierde recursul, dar asta ar însemna ca Assange să rămână în Anglia pentru totdeauna. Câtă vreme, oriunde altundeva, se va confrunta cu mereu alte și alte cereri de extrădare. (Deși se pare că Mexicul i-a oferit, totuși, azil politic)

”Așadar, în ciuda faptului că asistăm la o victorie monumentală”, a spus Cohn, ”acuzațiile nu vor dispărea. Cred că trebuie să ținem seama de motivul pentru care Julian Assange a fost pus sub acuzare și de ce acest lucru este atât de deranjant și îngrozitor pentru toți jurnaliștii”.

pt. conf. Nedeea Burcă

Cf. https://www.theamericanconservative.com/articles/julian-assange-gets-a-bit-of-breathing-room/