Un avocat din București, îndrăgostit iremediabil de județul Hunedoara și de moștenirea istorică și etnografică a poporului român de pe aceste meleaguri, le solicită guvernanților să facă demersurile necesare, pentru ca transhumanta în Carpați să fie recunoscută drept moștenire intangibilă a umanității. Acesta spune că „este necesar ca ciobanul transhumant din Carpați să nu rămână doar ca o pagină de excepție a culturii noastre artistice în picturile lui Nicolae Grigorescu, alături de câini și de turma de oi”.
Pasionat de munte și drumeții, avocatul Constantin Patraulea a ajuns întâmplător în județul Hunedoara, iar peisajele și istoria acestor locuri l-au cucerit, și spune că se întoarce de fiecare dată cu aceeași plăcere. L-a fascinat, totodată, și obiceiul transhumanței care încă se mai păstrează în unele locuri din județ, iar după ce a vorbit cu mai mulți proprietari de turme de oi a aflat că acest obicei este pe cale să-și piardă autenticiatea. Din acest motiv a decis să facă demersuri în acest sens.
„Transhumanța trebuie pastrată și protejată ca piesă fundamentală a culturii românești și universale”
Astfel, avocatul bucureștean le-a propus guvenanților să facă demersurile pentru ca transhumanta să fie inclusă în patrimoniul UNESCO.
„Transhumanța a fost un adevărat ritual în trecut, iar acum ea trebuie păstrată și protejată ca piesă fundamentală a culturii românești și universale. Această practică este încă răspândită în România. Transhumanța în Carpați trebuie protejată și recunoscută la nivel mondial ca parte a patrimoniului cultural al umanității. Italia, Austria și Grecia și-au unit eforturile în 2017 în încercarea de a determina UNESCO să recunoască transhumanța în Alpi ca moștenire intangibilă a umanității. Drept raspuns, UNESCO a înscris în anul 2019 transhumanța în regiunea munților Alpi pe lista patrimoniului cultural al umanității.
Ceea ce este lăudabil pentru statele petiționare poate fi și în puterea României. Guvernul român ar trebui să solicite acest lucru, pentru că UNESCO nu poate da nimic dacă noi nu cerem.
Este necesar ca ciobanul transhumant din Carpați să nu rămână doar ca o pagină de excepție a culturii noastre artistice în picturile lui Nicolae Grigorescu, alături de câini și de turma de oi. Pentru că el continuă să urce la munte pe aceleași drumuri știute din vechime și să coboare la șes atunci când vine vremea. Este un adevarat ritual, cu opriri prestabilite în locuri știute.
Migrația sezonieră a ciobanilor în Carpați este un motiv de mândrie națională, iar o cerere în acest sens către UNESCO trebuie facută, pentru că răspunsul pozitiv dat Italiei, Austrei și Greciei înseamnă implicit și o recunoaștere internațională a valorii acestei practici în România, neoficializată deocamdată”, menționează în solicitarea înaintată guvernanților, avocatul Constantin Patraulea.
