„India are probleme importante restante, care rămân nesoluționate, dar toate țările participante la RCEP vor lucra împreună pentru a le rezolva în mod satisfăcător”, s-a precizat în declarație.În opinia premierului indian, forma actuală a RCEP nu reflectă pe deplin spiritul de bază și principiile directoare convenite anterior, ceea ce face ca RCEP să nu abordeze în mod satisfăcător problemele și preocupările restante ale Indiei. Este posibil ca India să nu se alăture Acordului RCEP. Declarația data în 4.11.2019 de cele 15 națiuni a fost precedată de 28 runde de negocieri și 18 reuniuni ministeriale, care s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ șapte ani.Cele 16 națiuni RCEP, inclusiv India, ar fi reprezentat o treime din PIB-ul global șiaproape jumătate din populația lumii. Fără India, acordul RCEP va reprezenta, în termenii populației, doar 2,1 miliarde de oameni. Sursa:TheChannelNewsAsiachannelnewsasia.com
Suspendarea proiectului construcției liniei ferate de tranzit rapid Singapore –Johor Bahru Malaezia a fost prelungită până la 30 aprilie 2020. Potrivit declarațiilor din 4 noiembrie a.c. ale ministrului singaporez al transporturilor, dl Kwan Boon Wan, suspendarea proiectului de cale ferată de tranzit rapid Singapore -Johor Bahru Malaezia (RTS Link) a fost prelungită până la 30 aprilie 2020, ca urmare a declarației din 31.10.2019 a părții malaeziene că va continua construcția proiectului RTS Link cu o reducere a costurilor de 36%.“Deși decizia de a merge mai departe cu proiectul a fost luată, Malaezia nu este încă pregătită să comunice detaliile schimbărilor propuse. Fără aceste detalii, propunerea Malaeziei este incompletă, iar Singapore nu este în măsură să facă o evaluare completă a fezabilității tehnice și comerciale a propunerii, doar că în spiritul cooperării bilaterale, Singapore a fost de acord cu solicitarea Malaeziei de a prelungi și mai mult perioada de suspendare”, a spus ministrul Khaw.Sursa:TheChannelNewsAsia
R.MOLDOVA
Securitatea energetică, în atenţia ParlamentuluiImplementarea proiectului de interconectare a sistemelor electroenergetice din Moldova și România trebuie urgentată. De această părere sunt mai mulţi experţi din domeniu exprimată astăzi, în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia economie a Parlamentului.publika.mdIurie Fală: ”Noi am dublat contingentele tarifare către Uniunea Europeană. România a importat 12 mii de tone de mere, ceea ce ne bucură foarte mult”România a importat 12 mii de tone, ceea ce ne bucură foarte mult. O parte din această cantitate a fost exportată pentru procesare ”, a precizat Iurie Fală.radiochisinau.md
Exportul de grâu din Moldova se va confrunta cu probleme serioase în timpul apropiat. Despre aceasta reporterului TRIBUNA i-au comunicat surse din cadrul MinisterulAgriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, solicitând anonimatul. oficial.md
ELVEŢIA
Parlamentul României acordă votul de încredere noului guvern minoritar. Articolul apărut în cotidianul elvețian informează că, după acordarea de către Parlamentul României a votului de încredere pentru noul Guvern, a fost deschisă calea numirii unui nou candidat care să ocupe în cel mai scurt timp locul liber din Comisia UE.NZZ menționează că noul premier Ludovic Orban, „liderul partidului liberal-conservator PNL, anunțase deja că, imediat după inaugurarea noului său guvern, va transmite președintelui –ales Ursula von der Leyen, o nouă propunere pentru a ocupa postul în viitoarea Comisie a UE”.Articolul menționează că noul Guvern al României a fost votat cu o majoritate strânsă, cu 240 de voturi la un total de 465 de parlamentari, parlamentarii din stânga eșichierului politic boicotând sesiunea parlamentară. Se amintește în articol faptul că „Guvernul Dăncilă a fost demis la data de 10 octombrie, după ce și-a pierdut majoritatea parlamentară în luna august, ca urmare a faptului că partidul liberal Alde aîncheiat colaborarea cu PSD”.Este prezentată declarația de luni a noului premier, conform căreia, se dorește „restabilirea încrederii partenerilor noștri europeni”. În acest context NZZ informează că în special controversatele reforme din justiție ale social-democraților au fost intens criticate de Bruxelles. În final este prezentat un istoric al respingerilor nominalizărilor fostului guvern pentru portofoliul României din cadrul Comisiei UE.nzz.ch
Romanian government wins confidence vote, key for EU policymakingBUCHAREST (Reuters) -The centrist minority government of Romanian Prime Minister-designate Ludovic Orban won a vote of confidence in parliament on Monday, improving the prospects for filling a policymaking vacuum in Bucharest and the European Union.The new European Commission team had been due to take over on Nov. 1, but a political tug-of-war in Bucharest that prevented it from nominating a viable commissioner risked pushing that missed deadline beyond the start of December.Orban is expected to make a quick nomination for Romania’s spot on the Commission, the EU executive, as soon as his cabinet is sworn in, aides said.His cabinet was backedby 240 lawmakers, seven votes above the required 233.The Social Democrat Party, which was ousted from government in a no-confidence vote led by Orban’s Liberal Party on Oct. 10, and smaller centre-left grouping Pro Romania largely boycotted the vote.
Orban said he would undo some fiscal and judicial measures approved by the Social Democrats that have been criticised by diplomats and investors.”We must assume the responsibility of making the justice system … independent in Romania, without interference from politicians and other institutions,” he told lawmakers.The new cabinet will be in place until a parliamentary election is held next year but is likely to struggle to secure majorities for each bill from the fragmented opposition.”Today’s vote is a guarantee we will not remain uncaring,” said Dan Barna, the leader of the opposition Save Romania Union (USR) which backed Orban.”We expect the measures we have agreed to become clear objectives of your government.”The leu currency was steady against the euro on Monday, but it has fallen 2.1% so far this year -making it central and eastern Europe’s worst-performer -as widening deficits and delayed policymaking take their toll. Bucharest’s blue chip index was down 0.2%.The Social Democrats’ expansionary fiscal and wage policies have increased Romania’s budget and current account deficits, while changes to judicial legislation seen by Brussels as endangering the rule of law have dented investors’ appetite.(Editing by Timothy Heritage)swissinfo.ch
CEHIA
Vânzări record ale producătorilor de mobilă în anul 2019. Conform unei declarații a secretarului Asociației Cehe a Producătorilor de Mobilă, Tomas Lukes, producătorii cehi de mobilă se așteaptă să înregistreze vânzări și profituri record în anul 2019. Astfel, producția în cadrul acestui sector ar putea depăși valoarea de 47,5 miliarde coroane în acest an, în timp ce vânzările ar putea ajunge în jurul a 40 de miliarde coroane. Potrivit asociației, până la o treime din piața de mobilă a țării este controlată de companiile IKEA și JYSK. În anul 2018, profitul companiei IKEA a crescut cu 3,5% ajungând la 10 miliarde coroane, în timp ce profitul lui JYSK a crescut cu 13%, fiind de 3,3 miliarde coroane.(www.radio.cz)
Producția de miere va fi mai mică în acest an. Conform datelor publicate de Uniunea cehă a Apicultorilor, producția de miere va fi cu aproximativ 15% mai mică față de cea înregistrată anul trecut. Principalul motiv al acestei scăderii a fost reprezentat de condițiile meteorologice nefavorabile din acest an, și anume o primăvară cu temperaturi scăzute și o vară secetoasă. (www.radio.cz).
Producția de carne în creștere în trimestrul III 2019. Conform datelor publicate de Oficiul ceh de Statistică, producția de carne în trimestrul al treilea al anului 2019 a crescut cu 2,7% față de perioada similară a anului anterior, înregistrându-se o cantitate de 112.300 tone. Producția de carne de porc acrescut cu 1,6% (51.586 tone%), în timp ce cele de carne de vită și de pasăre s-au majorat cu 1,1% (17.422 tone), respectiv 4,8% (43.258 tone). Producția de lapte a atins 746.832 mii litri, fiind în creștere cu 1,0% față de anul anterior. (www.cszo.cz)
SERBIA
Conform declarației Biroului de statistică a Serbiei,comerțul exterior al Serbiei a fost de 34,9 miliarde de dolari, în primele nouă luni ale anului 2019, cu 1,6 % mai mare decât în aceeași perioadăa anului trecut.Exporturile au crescut cu 0,7% până la nivelul de 14,6 miliarde de dolari, în timp ce importurile de bunuri au atins nivelul de 19,5 miliarde, care este cu 2,3 % mai mare decât un an mai devreme. Deficitul comercial exterior a continuat săcreascăși s-a situat la 4,89 miliarde de dolari la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, ceea ce reprezintă o creștere cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului 2018. Schimburile comerciale cele mai dinamice s-au desfășurat cu țările cu care Serbia deține acorduri de liber schimb. Comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene reprezintă 62,6 la sută din comerțul exterior total. Exporturile Serbiei în Germania s-au ridicat la 18,6 miliarde de euro, urmate de Italia cu 15,3 miliarde și Bosnia-Herțegovina cu 11,3 miliarde. Importurile din Germania au fost în valoare de 25,3 miliarde de dolari, urmate de China cu 17,7 miliarde și Italia de 17,1 miliarde.RSn1Info
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a declarat că va acorda un împrumut companiei feroviare de stat sârbe Srbija Voz, în valoare de 100 de milioane de euro pentru a cumpăra 18 trenuri noi.S-a apreciat că infrastructura feroviară a Serbiei suferă de lipsa de investiții, încă de la începutul anilor 1990 și, ca urmare, doar 5% dintre călători utilizează căile ferate. Comunicatul a adăugat că achiziționarea de noi trenuri este de așteptat să încurajeze oamenii să își schimbe obiceiurile de călătorie și să conducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Comunicatul de presă a citat șefa BERD pentru Infrastructură Europa, Susan Goeransson, afirmând că procesul de revitalizare ar aduce călătorii mai confortabile și mai sigure în Serbia. Jugoslav Jovic, director general, Srbija Voz, a declarat că proiectul va contribui la îmbunătățirea organizării, a calității și a eficienței costurilor în transportul feroviar regional. Până în prezent, BERD a asigurat peste un miliard de euro pentru investiții în infrastructura durabilă din Serbia. DANAS.RS
AUSTRIA
Noul plan al guvernului privind protecția climei.Criticile aduse de UE au fost integrate doar parțial în noua propunere de plan pentru protecția climei a guvernului austriac. Nu e clară nici strategia prin care va fi implementat și nu sunt detaliate nici modalitățile de finanțare. Austria trebuie să își reducă semnificativ emisiile de gaze de seră până în 2030. Astăzi încep consultările, iar versiunea finală trebuie trimisă la Bruxelles până la sfârșitul lui decembrie 2019. (Der Standard)
Bugetul UE va fi costisitor pentru Austria.Comisia și Parlamentul European doresc o majorare a bugetului din 2021: acest lucru ar însemna ca Austria să plătească cu 50% mai mult decât cele 2,9 miliarde euro cu care contribuie acum. Ministrul de externe, Alexander Schallenberg, a declarat că datorită creșterii economice, un procent de 1% ar însemna oricum mai mulți bani la bugetul european și că UE este bine pregătită pentru viitor dacă se menține nivelul actual al contribuției. Poziția Austriei este împărtășită de către alte state care contribuie net la bugetul UE, precum Suedia, Danemarca, Olanda și Germania. (Heute)
Extinderea UE a murit.Într-un editorial cu acest titlu, autorul atrage atenția asupra calculelor politice la nivelul Comisiei Europene care nu țin cont de situația reală. Drept exemplu, se referă la decizia Comisiei de a ridica MCV-ul pentru Bulgaria, dar nu și pentru România. Începând din 2007, România a făcut numeroase reforme privind statul de drept și s-a opus vehement corupției, în timp ce Bulgaria a stagnat. Chiar dacă social-democrații de la București au anulat anumite progrese făcute în ultimii ani, statul de drept este mult mai puternic în România decât în Bulgaria. Diferența ar fi că guvernul bulgar face parte din PPE, iar cel de la București nu. (Der Standard)
Primirea Croației în spațiul Schengen.Un editorialist susține că recomandarea ca Croația să intre în spațiul Schengen are mai mult de-a face cu afilierea politică a guvernului de la Zagreb și cu solicitările turiștilor germani sau austrieci care sunt iritați de controalele vamale atunci când merg în vacanță, decât cu performanțele poliției croate. Ca urmare a refuzului Franței de a începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, flancul iliberal din estul și sud-estul Europei devine din ce în ce mai puternic. (Der Standard)