Sub titlul „Guerre en Ukraine: a Odessa, les enrolements illegaux crispent la societe”, cotidianul francez „Le Monde” publică un articol în care dezvoltă problemele tot mai delicate pe care armata ucrainiană le are după doi ani de conflict, cu înrolările de recruţi, în timp ce un proiect de lege pe această chestiune, fusese blocat până mai deunăzi în Parlament. O tânără avoctă, care n-a dorit să-şi divulge identitatea, a declarat pentru autorul articolului: „Este suficient ca un bărbat să aibă două braţe, două picioare şi un cap pentru a fi considerat apt să lupte. Centrele de recrutare sunt o zonă fără lege”. Situaţia pe teatrele de operaţiuni nu este deloc avantajoasă, momentan, pentru armata ucrainiană, dar nici excesiv de optimistă pentru armata rusă, chiar dacă aceasta avansează extrem de lent. Chestiunea în discuţie ridică şi o altă problemă de ordin moral: cea a dragostei de ţară, care lasă rece tinerii ucrainieni, nu puţini plecaţi peste hotare, pentru a se eschiva de la serviciul militar, şi nu numai. Chiar dacă aliaţii Ucrainei au livrat toate armele promise „nu există oameni care să le folosească”. Serios epuizată armata ucrainiană –demoralizată- resimte nevoia de trupe proaspete, la fel de imperativ ca de muniţie, fie şi doar pentru a-şi menţine poziţiile actuale, deoarece de la eşecul contraofensivei de anul trecut nu se mai discută de recucerirea de teritorii ocupate. Mobilizarea –devenită imperativă- este un subiect exploziv, atât pentru societatea civilă, cât şi pentru zona politică şi cea militară. Chiar şi în cele mai optimiste scenarii războiul se anunţă a fi lung şi dureros, prin pierderea de vieţi omeneşti. La mai bine de doi ani, de la începutul invaziei ruse, avântul patriotic care a propulsat efectivele militare ucrainiene, de la 260.000 la 700.000 de oameni, s-a epuizat, iar centrele de recrutare se chinuie în demersurile lor. Foarte puţini tineri se arată dispuşi să meargă pe linia fontului pentru a rezista cu orice preţ asalturilor forţelor ruseşti, mai bine înarmate şi, dacă nu inepuizabile ca efective, oricum superioare. Şi în Rusia se protestează, dar mai în surdină, împotriva mobilizării de tineri. Mai nou, guvernul de la Kiev pentru a remedia problemele de recrutare şi a înlocui pierderile din cadrul forţelor armate, ia în calcul mobilizarea de condamnaţi şi deţinuţi, la apărarea ţării. Preşedintele Zelenski a semnat pe 2 aprilie a.c. o serie de legi care prevăd scăderea vârstei de recrutare de la 27 de ani la 25 de ani, eliminând o serie de scutiri de la serviciul militar. Într-un interviu acordat televiziunii de la Kiev, Zelenski a evocat posibilitatea trimiterii de trupe străine în Ucraina, după ce recent Emmanuel Macron, evocând un război existenţial, a afirmat că prezenţa de trupe occidentale nu poate fi exclusă, deşi puţini sunt cei care ar dori să-l urmeze. Potrivit „Politico”, în urmă cu două zile, riscul ca linia frontului să se prăbuşească este mare. Este totuşi o exagerare. Sosirea avioanelor de vânătoare F16, ale căror echipaje sunt în pregătire şi a rachetelor aer-aer care le însoţesc, ar putea ajuta forţele armate ucrainiene. Modernele tancuri Abrams, Leopard şi Challanger sunt puţine la număr. O ameninţare se profilează prin semnarea la 31 martie de către Vladimir Putin a unui decret prezidenţial privind recrutarea a 150.000 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, suficient pentru o nouă armată care ar putea fi gata în vară. Frontul comun al Occidentului, pentru a salva Ucraina, nu este sinonim cu tăcerea UE la masacrele din Gaza, pe care nimeni nu ar trebui să le tolereze. Dar Ucraina învinsă ar fi un eşec pentru credibilitatea proiectului european. Din păcate este aproape învinsă.

 

Un articol de Mircea Canțăr