„Este o bătălie care va marca o turnantă în acest război. Preparativele pentru contraofensivă sunt încheiate, dar pierderile de vieţi umane ar putea fi grele, din cauza superiorităţii aeriene ruse”, a estimat sâmbătă preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, în interviul pentru Wall Street Journal. „Cu avizul meu, începând de astăzi suntem pregătiţi(…) şi credem că vom reuşi” precizând că nu ştie „cât timp va lua”. A reiterat că ofensiva va fi periculoasă fără ajutorul occidental, pentru a bloca atacurile aeriene ruse, pentru că toată lumea ştie că o contraofensivă, fără superioritate aeriană este periculoasă. Doar sistemul de rachete Patriot poate proteja cerul ucrainian. În perspectiva summit-ului NATO, care se va ţine la Vilnius (Lituania) luna viitoare, Zelenski a înţeles că nu poate fi discutată admiterea ţării sale, pe timpul războiului. Pierderile umane sunt păstrate secret de ambele tabere, pentru a putea fi propagate doar informaţiile care permit decizii strategice. Subestimarea permanentă a Rusiei afectează însăşi interesele Ucrainei. Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, John Kirby, a declarat însă că Ucraina a primit toate armele necesare pentru a trece la contraofensivă. De câteva luni Kievul pregăteşte declarativ o contraofensivă, justificând tergiverarea prin penuria de arme şi muniţii. Numai că armata rusă şi-a intensificat atacurile asupra teritoriului ucrainian şi importante stocuri de arme, muniţii şi carburanţi au fost lovite. Chiar, spun sursele ruseşti, centrele de decizie, lovite cu ajutorul dronelor şi rachetelor de croazieră. Determinaţi, Zelenski şi comandanţii săi ştiu că fără o ofensivă reuşită nu pot primi la nesfârşit susţinerea Occidentului. Atacurile sunt inutile şi pe reţelele de socializare nu puţini ucrainieni se arată neispitiţi de ambiţiile geo-politice ale lui Zelenski. Când ministrul indonezian al Apărării, Prabowo Subianto, a propus un plan de pace pentru încheierea războiului, în cadrul conferinţei pentru apărare şi securitate de la Singapore, întrucât efectele războiului se resimt în multe ţări din Asia „pe poziţiile actuale, cu zone demilitarizate, garantate de observatori şi forţe de menţinere a păcii”, omologul său ucrainian Oleksyi Reznikov a criticat propunerea afirmând „este un plan rus nu indonezian. O încercare a punerii agresorului şi agresatului pe acelaşi plan”. Josep Borell a spus şi el ceva despre o pace obţinută, conform termenilor acceptabili, fără riscul îngheţării conflictului. The Washington Post menţionează că miliţiile anti-Putin „Libertate pentru Rusia” şi „Corpul voluntarilor ruşi” care au atacat Belgorodul au folosit mijloace de transport şi arme din SUA, Cehia şi Belgia. Armele belgiene furnizate Ucrainei, utilizate pe teritoriul rus, au determinat ministrul belgian al Apărării, Ludvine Dedonader, şi colega sa de la afacerile externe Hadja Lahbib să contacteze autorităţile ucrainiene pentru clarificările de rigoare, întrucât armele livrate sunt destinate protejării teritoriului şi populaţiei contra invaziei ruse, cum se indică în documentele ce acompaniază fiecare livrare. În fine, dacă Rusia a afirmat că a zădărnicit ofensiva ucrainiană, în 5 puncte de-a lungul frontierei din regiunea Doneţk, ministerul Apărării de la Kiev nici nu a confirmat dar nici nu a negat acest lucru. În schimb a menţionat că Rusia are suficiente misterioase drone kamikaze iraniene ca să atace zilnic Ucraina. În cursul ultimelor zile combatanţii ceceni, cu experienţă în lupte de gherilă, echipaţi după ultimele tehnologii, aşteaptă să intre în regiunea Bolgorod, şi Ramzan Kadirov ar fi cerut lui Vladimir Putin acceptul. Mai mult sâmbătă şeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că e pregătit să lupte contra miliţiilor anti-Putin în regiunea frontalieră ceea ce înseamnă că ofensiva ucrainiană a început. Potrivit Wall Street Journal, Ucraina şi aliaţii săi organizează un summit la Paris la care sunt invitate şi ţările care sunt alături de Rusia sau refuză să ia poziţie (India, Brazilia, Arabia Saudită, China). „Toată lumea este binevenită dar nu Rusia”, a declarat un diplomat european de rang, înalt citat de publicaţia menţionată. Oricum până în prezent niciun obiectiv fixat de Kremlin n-a fost atins: nici demilitarizarea, nici neutralitatea, nici mai buna protecţie a locuitorilor din Donbas. Să revenim asupra unei afirmaţii a preşedintelui Zelenski: „pierderile de vieţi umane ar putea fi grele”. După cele de până acum, înregistrate şi de partea rusă ele sunt copleşitoare. Se pare că ele contează cel mai puţin. Disimularea şi interpretarea părtinitoare nu sunt acelaşi lucru cu spunerea adevărului. Dar sunt considerate ca forme legitime, atât în politica internă cât şi în cea internaţională.

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr