1931: Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova a fost distrusă la ordinul lui Stalin.

1732: Royal Opera House din Covent Garden, Londra se deschide cu piesa The Way of the World a lui William Congreve.

1900: La Paris a avut loc prima audiere a piesei „Nocturnos”, de Claude Debussy.

1901: A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland.

1901: Primele premii Nobel au fost decernate la Stockholm, pentru fizică, medicină, chimie, literatură și pace.

1903: Marie Curie, om de știință, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.

1904: Cercetătorul rus Ivan Pavlov primește Premiul Nobel pentru cercetările sale privind sistemul digestiv, în cadrul cărora a descoperit așa numitele reflexe condiționate, opuse celor moștenite.

1904: România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război”.

1905: „Salome” primul act al operei compozitorului german Richard Strauss, după o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezentație la Dresda, unde a fost condamnată pentru obscenitate.

1905: Papa Pius al X-lea introduce primirea primei Sfinte Împărtășanii la copiii de rit romano-catolic de pretutindeni, ajunși la vârsta înțelegerii (la 7 ani).

1907: Regele Gustaf al V-lea al Suediei accede la tronul Suediei.

1912: A avut loc la Brăila primul Congres al muncitorilor din toate porturile României; s-a constituit Uniunea lucrătorilor de transport pe apă și pe uscat din România.

1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale, dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.

1916: Primul Război Mondial: Bătălia de la Cașin – Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasa trecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei.

1916: Primul Război Mondial: În București sosește o delegație germană care cere să semneze capitularea orașului. Delegația era condusă de prințul Schaumburg-Lippe, fostul atațat militar al Germniei în România. Primarul Emil Petrescu, în prezența reprezentanților guvernului (plecat la Iași) a semnat „declarația de capitulare în fața inamicului”. Trupele germane au intrat dinspre Chitila, pe Calea Griviței iar ceentrul orașului s-a animat de curioși.

1916: Primul Război Mondial: În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formeaza la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu-Take Ionescu.

1917: Cargobotul SS Mont-Blanc încărcat cu muniție a explodat în portul Halifax din Noua Scoție, după ce s-a ciocnit de vasul norvegian Imo. Aproximativ 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar 9.000 de oameni au fost răniți.

1917: Finlanda se declară independentă față de Rusia.

1917: Primul Război Mondial: Statele Unite declară război Austro-Ungariei.

1919: România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial.

1920: Atentatul cu bombă din Senatul României.

1921: Inaugurarea Operei Române din București cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner, traducerea lui Șt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert Markowsky.

1923: Edwin Hubble demonstrează existența corpurilor ceresti care sunt în afara Căii Lactee.

1924: Premiul Nobel pentru Medicină a fost atribuit fiziologului olandez Willem Einthoven, pentru inventarea electrocardiografului.

1925: Înființarea în România a „Institutului de Statistică Generală”.

1928: Este transmisă la Radio România prima conferință adresată femeilor.

1931: Spania devine republică.

1933: În SUA se încheie prohibiția. Decretată la 16 ian. 1920, prin aplicarea celui de-al 18-lea Amendament al Constituției SUA, care condamnă producerea, transportul sau comercializarea alcoolului, prohibiția nu a determinat, așa cum se dorise, o îmbunătățire a vieții sociale și economice, fiind marcată de corupție, crime și ilegalități.

1933: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii „Garda de Fier”.

1934: Dinu Lipatti primește Premiul de compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii”.

1935: Primăria orașului București ia hotărârea de a–l proclama pe George Enescu „cetățean de onoare”.

1936: Eduard al VIII–lea, rege al Angliei din 20 ianuarie 1936, anunță, printr–un comunicat radiofonic, abdicarea de la tron, în favoarea fratelui său și opțiunea pentru o viață normală, dincolo de celebritate, alături de femeia pe care o iubește, americana Wallis Simpson.

1936: Uniunea Sovietică adoptă o nouă constituție.

1938: Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului.

1938: Legația României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gheorghe Tătărescu.

1940: Într-o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, Constantin I.C. Brătianu îi cere generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine care ar putea amenința chiar independența țării.

1941: Al Doilea Război Mondial: Canada și Noua Zeelandă declară război României.

1941: Al Doilea Război Mondial: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei.

1941: Al Doilea Război Mondial: Germania și Italia declară război Statelor Unite, în urma declarației de război de către SUA asupra Imperiului Japoniei.

1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei și României.

1941: Al Doilea Război Mondial: Marina Imperială a Japoniei a lansat atacul de la Pearl Harbour împotriva flotei din Pacific a marinei americane, ceea ce a dus la implicarea Statelor Unite în război.

1941: Al Doilea Război Mondial: Polonia declară război Imperiului Japoniei.

1941: S-a înființat lagărul de exterminare Chełmno, în Polonia ocupată de naziști.

1941: SUA declară război Japoniei.

1941: Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști cu origini evreiești sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.

1944: Depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze (6 decembrie 1944– 5 martie 1945). Premier era Nicolae Rădescu, PNȚ și PNL dețineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere.

1945: Mark Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal” și profesorul C.E. Block întocmesc la sugestia Secretarului de stat american Byrnes, un raport referitor la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA, confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar mențiunilor înțelegerii de la Ialta.

1945: Olanda devine membră a ONU.

1946: Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis înființarea UNICEF cu scopul inițial de a oferi ajutoare de hrană și asistență medicală copiilor din țările devastate de al Doilea Război Mondial.

1946: Procesele de la Nürnberg: Procesul medicilor începe în fața primului tribunal militar american.

1948: Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declarația universală a drepturilor omului”.

1948: Adunarea Generala ONU adoptă „Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid”.

1949: începutul Experimentului Pitești.

1950: Doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru Pace.

1955: Crearea drapelului european (un cerc format din 12 stele de aur pe un fond albastru), simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din mai 1986, drapelul european, al Consiliului Europei, este totodată și emblema oficială a Uniunii Europene.

1958: A fost arestat sub acuzația de „uneltire contra orânduirii sociale” filozoful Constantin Noica, condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la 1 martie 1960.

1960: Este semnat, la Washington, primul Angajament postbelic, în domeniul culturii, învățământului și știintei între România și Statele Unite ale Americii.

1962: Prințul Rainier al III-lea de Monaco revizuiește constituția principatului, transferând o parte din puterea sa consiliilor consultative și legislative.

1964: Che Guevara vorbește la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din New York.

1965: Conciliul Vatican II adoptă declarația Dignitatis Humanae, despre libertatea religioasă și de conștiință.

1965: Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras I au revocat simultan excomunicarea mutuală care era valabilă din 1054.

1965: Primul tren electric al CFR-ului circulă între Predeal și Brașov.

1965: S-au încheiat lucrarile la prima magistrală feroviara electrificată din România, Brașov-Predeal.

1966: Decret privind aderarea României la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra, la 17 iunie 1960.

1966: Intră în funcțiune Hidrocentrala Bacău II, care încheie activitatea de construire a salbei de hidrocentrale de pe râul Bistrița.

1966: Intră în funcțiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeș.

1967: Marea Adunare Națională a ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica.

1968: În SUA, a avut loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului.

1972: Apollo 17 devine a șasea și ultima misiune Apollo care ajunge pe Lună.

1972: În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.[2]

1973: Gerald Ford depune jurământul în calitate de președinte al SUA, în urma demisiei lui Richard Nixon. A fost singurul președinte al Statelor Unite care nu a fost ales prin vot.

1974: Grecia optează, prin referendum, pentru republică și abolirea monarhiei, care fusese instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o nouă constituție.

1975: La Oslo, Elena Bonner, soția lui Andrei Saharov, disident rus, unul dintre fondatorii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, a primit, în numele soțului, Premiul Nobel pentru Pace.

1976: Formația „The Eagles” lansează unul din cele mai bine vândute albume, Hotel California.

1978: Spania își aprobă ultima constituție prin referendum.

1983: Liderul sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru pace.

1984: Adunarea Generală a ONU adoptă „Convenția împotriva torturii și altor suferințe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degradante” (Rezoluția 39/46 intrată în vigoare la 26 iun. 1987)

1984: Plenară a CC al PCR la care Nicu Ceaușescu este ales prim-secretar al UTC.

1990: Lech Walesa devine primul președinte al Poloniei ales de popor.

1991: A fost aprobată prin referendum național noua Constituție a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.

1991: Este adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”, la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare de la 1 noiembrie 1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 octombrie 1997).

1991: Liderii Belarusului, Rusiei și Ucrainei au semnat acordurile de la Belaveja, prin care au acceptat dizolvarea Uniunii Sovietice și constituirea Comunității Statelor Independente.

1991: Primele alegeri Prezidențiale în Republica Moldova. Președinte al Republicii este ales Mircea Snegur.

1992: A fost inaugurat, la Iași, Centrul cultural francez.

1992: Este anunțată despărțirea dintre prințul Charles și prințesa Diana.

1993: Are loc la Tiraspol sentința așa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioți români, „grupul Ilașcu”. Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare.

1994: Intrarea trupelor rusești pe teritoriul republicii separatiste Cecenia. Potrivit estimărilor internaționale conflictul s–a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile.

1994: Președintele rus Boris Elțân a ordonat guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum și în vederea dezarmării „formațiunilor înarmate”. Sunt emise „Decretul nr. 2166” și „Rezoluția 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanșată intervenția rusă în Cecenia, la 11 decembrie 1991.

1995: Premierul rus, Viktor Cernomârdin și șeful guvernului cecen, Doku Zavgaev, semnează un acord ce consfințește apartenența Ceceniei la Rusia. Cecenia primește o relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.

1995: Rețeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo.

1995: Sonda spațială Galileo ajunge pe Jupiter, după șase ani după ce a fost lansată de Naveta spațială Atlantis în timpul misiunii STS-34.

1998: S-a constituit Casa Națională de Asigurari de Sănătate.

1999: Emil Constantinescu, președintele României, a promulgat legea privind dosarele Securității.

2000: Ion Iliescu câștigă al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale impunându-se în fața ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor.

2001: A avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române, cu o suprafață de aproximativ 16.000 mp.

2001: Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

2004: Douăsprezece țări din America de Sud au semnat o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane, o structură interguvernamentală gândită după modelul Uniunii Europene.

2008: La o licitație Christie din Londra, diamantul Wittelsbach Blue este vândut cu 16,4 milioane de lire sterline, cel mai mare preț plătit vreodată la o licitație pentru un diamant. În iunie 2011, diamantul a fost vândut emirului din Qatar, Hamad bin Khalifa al-Thani, pentru cel puțin 80 de milioane dolari SUA.

2012: Alianța social-liberală USL a obținut 54% din voturi la alegerile legislative din România.

2013: Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat.

2013: Metallica susține un spectacol în Antarctica, devenind prima trupă care cântă pe toate cele șapte continente.

2016: Alegeri legislative în România. Prezența la urne a fost de 39,42%; PSD a obținut 45,67%, PNL 20,42% și USR 8,92% din voturile exprimate.

2017: Comitetul Olimpic Internațional interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 pentru dopaj la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.

2017: Moare de leucemie, la Aubonne, Elveția, ultimul suveran al României, Regele Mihai I, la vârsta de 96 de ani. Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie, în București. A fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă soția sa Regina Ana. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național în perioada 14-16 decembrie.

2019: Agenția Mondială Antidoping a anunțat că va impune o interdicție de patru ani pentru Rusia la toate evenimentele sportive internaționale majore, cum ar fi Jocurile Olimpice de vară din 2020, Olimpiada de iarnă 2022 și Campionatul Mondial de Fotbal 2022, din cauza „falsificării datelor controalelor efectuate de laboratorul de la Moscova”. Sportivii ruși care doresc să concureze pot face acest lucru doar ca parte a unei „echipe neutre”.

2019: Primul caz confirmat de COVID-19 în China.

2020: Autoritățile anunță că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și Leon.

2021: Bundestag-ul l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz ca noul cancelar al Germaniei, înlocuindu-o pe Angela Merkel care a guvernat timp de 16 ani.

Sarbatoritii saptamanii

1931: Kyōko Kagawa, actriță japoneză

1932: Sheldon Lee Glashow, fizician american, laureat Nobel

1936: Ara Baliozian, scriitor american

1937: Karel Schwarzenberg, ministru de externe al Cehiei

1940: Nicolae Viorel Oproiu, politician român, primar al Bucureștiului între 1990-1991

1941: Beau Bridges, actor american

1941: Geoff Hurst, jucător englez de fotbal

1941: Mircea Vaida, poet, eseist și istoric literar român

1942: Peter Handke, dramaturg și romancier austriac

1943: John Kerry, politician american

1943: Nicolae Văcăroiu, politician român, prim-ministru al României

1944: Gianni Morandi, cântăreț și actor italian

1944: Mircea Axente, fotbalist român

1944: Viorel Oancea, politician român

1945: Yorgo Voyagis, actor grec

1946: Jose Carreras, tenor spaniol

1947: Teri Garr, actriță americană

1948: Benny Morris, istoric israelian

1948: Keke Rosberg, pilot finlandez de Formula 1

1948: Yoshihide Suga, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2020-2021)

1949: Alexandru Ciocâlteu, politician român

1949: Valentin Marica, scriitor, poet și publicist român

1950: Gheorghe Păun, matematician român, membru al Academiei Române

1950: Gregg Berger, actor american

1952: Andrea De Carlo, scriitor italian

1952: Julianne Baird, soprană americană

1953: Friedhelm Funkel, antrenor de fotbal german

1953: Kim Basinger, actriță americană

1954: Cristian Teodorescu, scriitor român

1954: Florentin Smarandache, matematician american-român, scriitor, poet și artist

1954: Henk ten Cate, jucător și antrenor olandez de fotbal

1954: Ionel Iuga, fotbalist român

1955: Constantin Petrea, politician român

1955: Dumitru Găleșanu, poet român postmodern

1956: Andrian-Sirojea Mihei, politician român

1956: Daniela Vlădescu, soprană română

1956: Dorin Davideanu, scriitor român de science-fiction

1956: Imangali Tasmagambetov, politician kazah, prim-ministru al Kazahstanului (2002-2003)

1956: Jean-Pierre Thiollet, scriitor francez

1957: Mihail Kasianov, politician rus, prim-ministru al Rusiei (2000-2004)

1957: Paul Hardcastle, muzician britanic

1957: Ștefan Hrușcă, solist vocal, instrumentist, compozitor român de muzică folk–pop

1957: Virgil Bercea, episcop român unit

1958: Cornelia Funke, scriitoare pentru copii germană

1958: Ion Varta, istoric din Republica Moldova

1958: Mircea Liviu Goga, poet și scriitor român de literatură științifico-fantastică

1959: Adrian Miuțescu, politician român

1960: Kenneth Branagh, actor și regizor britanic

1960: Niculae Bădălău, politician român

1960: Stefan Münz, autor german

1963: Împărăteasa Masako a Japoniei

1963: Michael Edwards, schior englez

1964: Paul Landers, muzician german

1964: Sevil Shhaideh, politiciană română

1964: Teri Hatcher, actriță americană

1965: Gheorghe Mihali, fotbalist român

1965: Vasile Baghiu, scriitor român

1966: Les Ferdinand, fotbalist englez

1966: Patricia Kaas, cântăreață franceză

1967: Bogdan Stelea, jucător și antrenor român de fotbal

1967: Dan Diaconescu, jurnalist român

1967: Judd Apatow, producător, regizor, scenarist, actor și comic american

1967: Mo’Nique, actriță americană

1968: Ionuț Lupescu, fotbalist român

1969: Sebastian Spence, actor canadian

1969: Stig Inge Bjørnebye, fotbalist norvegian

1969: Viswanathan Anand, maestru la șah indian

1970: Djalminha, fotbalist brazilian

1970: Erkan Petekkaya, actor turc

1970: Niculina Stoican, interpretă de folclor

1971: Jarkko Tontti, scriitor și poet finlandez

1971: Katariina Unt, actriță estonă

1971: Srirasm, prințesă a Thailandei

1972: Brian Molko, muzician britanic-american

1972: Ovidiu Stîngă, jucător și antrenor român de fotbal

1972: Varol Amet, politician român

1973: Ciprian Vălcan, eseist și filosof român

1973: Corey Taylor, cântăreț american de muzică rock și heavy metal, solistul trupei Slipknot și Stone Sour

1973: Sorin Grindeanu, politician român, prim-ministru al României pentru 6 luni în 2017

1975: Ronnie O’Sullivan, jucător englez de snooker

1976: Amy Acker, actriță americană

1976: Dominic Monaghan, actor britanic

1976: Ionel Dănciulescu, fotbalist român

1976: Sachiko Kokubu, actriță japoneză și fotomodel

1976: Tiberiu Agoston, atlet român

1977: Andrea Henkel, atletă germană

1978: David Hodges, compozitor, producător, pianist și vocalist american

1978: Ian Somerhalder, actor american

1978: Iulian Tameș, fotbalist român

1979: Aaron Cook, fotbalist galez

1979: Cristina Vărzaru, handbalistă română

1979: Erwin Șimșensohn, regizor și actor român

1979: Tim Cahill, fotbalist australian

1980: Constantin-Alin Bucur, politician român

1980: Dan Balauru, fotbalist român

1980: David Deejay, DJ, compozitor și producător român

1980: Gina Pistol, model, vedetă de televiziune și prezentatoare de televiziune din România

1980: John Terry, fotbalist englez

1981: Federico Balzaretti, fotbalist italian

1981: Javier Saviola, fotbalist argentinian

1981: Mohamed Zidan, fotbalist egiptean

1982: Alberto Contador, ciclist spaniol

1982: Cosmin Perța, poet, prozator și eseist român

1982: Hamit Altıntop, fotbalist turc

1982: Keri Hilson, cântăreață americană

1982: Nicki Minaj, cântăreață americană

1982: Susie Wolff, pilot britanic de curse auto

1983: Noé Acosta Rivera, fotbalist spaniol

1983: Patrick Flueger, actor american

1984: Badr Hari, kickboxer olandezo-marocan

1984: Edina Gallovits, jucătoare română de tenis

1984: Florin Surugiu, jucător român de rugby

1984: Leighton Baines, fotbalist englez

1985: André-Pierre Gignac, fotbalist francez

1985: Dulce Maria, actriță și interpretă mexicană (RBD)

1985: Dwight Howard, jucător american de baschet

1985: Florina Chintoan, handbalistă română

1985: Jürgen Gjasula, fotbalist german

1985: Roxana Lupu, actriță română

1986: Bartosz Piasecki, scrimer norvegian de origine poloneză

1986: Chike Onyejekwe, handbalist român

1986: Johannes van Heerden, jucător sud-african de rugby

1987: Alexandra Subțirică, handbalistă română

1987: Gonzalo Higuaín, fotbalist argentinian

1987: Natalia Gordienco, cântăreață din Republica Moldova

1987: Yero Bello, fotbalist nigerian

1988: Kwadwo Asamoah, fotbalist ghanez

1989: Anca Dinicu, actriță română

1989: Daisy Ducati, actriță porno americană

1989: Hasan Ali Kaldırım, fotbalist turc

1992: Christophe Laporte, ciclist francez

1992: Vasile Soltan, fotbalist moldovean

1993: AnnaSophia Robb, actriță americană

1993: Luciano Vietto, fotbalist argentinian

1993: Ross Barkley, fotbalist englez

1994: Giannis Antetokounmpo, baschetbalist grec

1994: Raheem Sterling, fotbalist englez

1996: Hailee Steinfeld, actriță, model și cântăreață americană

1996: Jack Griffo, actor american

1996: Jonas Vingegaard, ciclist danez

1997: Sabrina Ionescu, baschetbalistă americană

1998: Nicole Cherry, cântăreață română

2002: Mădălina Amăistroaie, arcașă română

2003: Prințesa Catharina-Amalia a Țărilor de Jos, prințesă de Orania

 

Rubrica realizata de Moisali