Noor Gillani

Inteligența artificială a evoluat enorm. Ceea ce începuse ca un domeniu aflat în plină dezvoltare, cu aplicații promițătoare și, în mare parte, benigne, s-a transformat într–o industrie de peste 100 de miliarde de dolari, în care „băieții duri” – Microsoft, Google și OpenAI, pentru a numi doar câțiva – par deciși să se lupte între ei pe viață și pe moarte.

Pe cale de consecință au apărut modele lingvistice din ce în ce mai sofisticate, adesea lansate în grabă, fără o testare și supraveghere adecvată.

Aceste modele pot face multe lucruri pe care le pot face și oamenii și, deseori, mai bine decât aceștia. Ne pot învinge la jocuri avansate de strategie, pot genera artă, pot recunoaște cancerul și pot compune muzică.

Nu există niciun fel de îndoială că sistemele AI par a fi, într-o oarecare măsură, inteligente. Dar ar putea deveni, oare, la fel de inteligente ca oamenii?

Noțiunea de inteligență generală artificială (AGI) desemnează acea inteligență artificială care dobândește capacități cognitive generalizate asemănătoare omului. Cu alte cuvinte, AGI poate aborda orice sarcină intelectuală care poate fi îndeplinită de un om.

Actualele modele de inteligență artificială sunt lipsite de trăsături umane de felul creativității adevărate sau a conștiinței emoționale.

Iată răspunsurile a cinci experți întrebați dacă, în opinia lor, AI va ajunge vreodată în stadiul de AGI. Există diferențe subtile în abordarea acestora și, chiar mai mult decât atât, răspunsurile lor generează noi și noi întrebări. Când vom putea obține AGI? Va putea aceasta depăși oamenii? Și, oricum, ce înseamnă, de fapt, ”inteligență”?

Paul Formosa (Profesor de filosofie și co-director al Centre for Agency, Values and Ethics (CAVE), Macquarie University, Australia.

Inteligența arificială a atins și a depășit deja inteligența umană din multe puncte de vedere. Ne poate învinge la jocuri de strategie precum Go, șah, StarCraft și Diplomacy, ne poate depăși performanțele lingvistice și poate scrie lucrări acceptabile de licență. Desigur, poate să bată câmpii și să greșească – ceea ce ni se întâmplă și nouă, oamenilor (dar nu în același fel).

Într-un interval suficient de lung este foarte posibil ca AI să atingă nivelul de AGI, ”inteligență de nivel uman”, devenind competentă în destule domenii interconectate accesibile deocamdată doar oamenilor. Cu toate acestea, unii ar putea spune că, în ciuda tuturor acestor realizări, AI nu va fi niciodată cu adevărat ”inteligentă”, deoarece nu înțelege (nu poate înțelege) ceea ce face, nefiind conștientă.

Cu toate acestea, dezvoltarea de până acum a AI sugerează că existența inteligenței lipsite de conștiință este, de asemenea, posibilă, câtă vreme inteligența poate fi înțeleasă în termeni funcționali. O entitate inteligentă poate face lucruri inteligente, cum ar fi să învețe, să raționeze, să scrie eseuri sau să folosească instrumente.

S-ar putea ca inteligența artificială să nu aibă niciodată conștiință de sine, fiind totuși capabilă să facă lucruri inteligente. În unele cazuri, le face deja mai bine decât noi, iar această tendință probabil că va continua.

Christina Maher, cercetător în neuroștiință computațională și inginer biomedical la Sydney University

Inteligența artificială va atinge nivelul celei umane dar, poate, nu prea curând. Inteligența la nivel uman ne permite să raționăm, să rezolvăm probleme și să luăm decizii. Necesită multe abilități cognitive, inclusiv adapatabilitate, inteligență socială și învățare din experiență. Astfel încât a rămas ca modelele de inteligență artificială să învețe trăsături umane inerente, cum ar fi raționamentul critic, să înțeleagă ce este emoția și ce evenimente ar putea-o provoca.

Ca oameni, învățăm și experimentăm aceste trăsături din momentul în care ne naștem. Prima noastră experiență de ”fericire” s-a întâmplat atât de devreme încât nici nu ne-o mai putem aminti. În timpul copilăriei învățăm, de asemenea, raționamentul critic și reglarea emoțională, după cum dezvoltăm un simț al emoțiilor care ne încearcă, pe măsură ce interacționăm și experimentăm lumea din jurul nostru. Creierul uman dezvoltă o astfel de inteligență de-a lungul a mulți ani.

Inteligența artificială nu a dobândit, deocamdată, aceste capacități. Dar dacă oamenii le pot învăța, probabil că poate și inteligența artificială – și, eventual, într-un ritm chiar mai rapid. Deocamdată încercm să aflăm felul în care ar trebui construite, antrenate și interacționate modelele de inteligență artificială pentru a putea dezvolta asemenea trăsături. Marea întrebare nu este dacă AI va obține inteligență la nivel uman, ci când și cum.

Seyedali Mirjalili, profesor, director al Centrului de Cercetare și Optimizare al Inteligenței Aartificiale, Torrens University, Australia.

Cred că inteligența artificială va depăși inteligența umană. De ce? Trecutul oferă perspective pe care nu le putem ignora. Mulți oameni credeau că sarcini precum jocurile pe computer, recunoașterea imaginilor și crearea de conținut (printre altele) pot fi realizate doar de oameni – dar progresul tehnologic a dovedit contrariul.

Astăzi, avansarea și adoptarea rapidă a algoritmilor AI, împreună cu o abundență de date și resurse de calcul a condus la un nivel de inteligență și automatizare de neimaginat până acum. Dacă urmăm aceeași traiectorie, a avea o inteligență artificială mai generalizată nu mai este o posibilitate, ci o certitudine a viitorului.

Este doar o chestiune de timp. Inteligența artificială a avansat semnificativ, dar, deocamdată, nu în ceea ce privește intuiția, empatia și creativitatea. Dar, viitoare descoperiri în algoritmi vor permite acest lucru.

Mai mult, odată ce sistemele AI vor obține asemenea abilități cognitive asemănătoare cu acelea ale omului, va exista un efect de bulgăre de zăpadă, iar sistemele de inteligență artificială se vor putea îmbunătăți cu o implicare minimă sau deloc umană. Acest tip de ”automatizare a inteligenței” va schimba profund lumea.

Inteligența artificială rămâne o provocare semnificativă și există implicații etice și societale care trebuie abordate cu foarte multă atenție pe măsură ce continuăm să avansăm spre aceasta.

Dana Rezazadegan, conferențiar în inteligență artificială și știința datelor, Swinburne University of Technology

Da, inteligența artificială va deveni la fel de inteligentă ca oamenii din multe puncte de vedere – dar cât de inteligentă, totuși, vor decide în mare parte progresele în calculul cuantic.

Inteligența umană nu presupune doar cunoaștere. Ea are mai multe aspecte, cum ar fi creativitatea, inteligența emoțională și intuiția, pe care modelele actuale de inteligență artificială le pot doar imita. Acestea fiind spuse, inteligența artificială a avansat masiv și această tendință va continua.

Modelele actuale sunt limitate de seturi de date de antrenament relativ mici și părtinitoare, precum și de puterea de calcul limitată. Apariția calculului cuantic va transforma capacitățile inteligenței artificiale. Cu inteligența artificială îmbunătățită cuantic vom putea alimenta modele cu seturi multiple de date maive care sunt comparabile cu colectarea naturală de date multimodale ale oamenilor, obținute prin interacțiunea cu lumea. Aceste modele vor putea menține analize rapide și precise.

O versiune avansată de învățare continuă ar trebui să conducă la dezvoltarea unor sisteme AI extrem de sofisticte care, dincolo de un anumit punct, se vor putea îmbunătăți fără aportul uman.

Ca atare, algoritmii de inteligență artificială care rulează pe computere cuantice stabile au șanse mari de a ajunge la ceva similar cu inteligența umană generalizată – chiar dacă nu se potrivesc neapărat cu fiecare aspect al inteligenței umane așa cum o cunoaștem.

Marcel Scharth, conferențiar în analiză de business, University of Sydney

Cred că este posibil ca AGI sa devină într-o bună zi realitate deși cronologia rămâne foarte incertă. Odată cu dezvoltarea AGI, depășirea inteligenței umane pare inevitabilă.

Oamenii înșiși sunt dovada faptului că inteligența extrem de flexibilă și adaptabilă este permisă de legile fizicii. Nu există niciun motiv fundamental pentru care ar trebui să credem că mașinile sunt, în principiu, incapabile să obțină abilități de rezolvare a problemelor asemănătoare omului.

În plus, inteligența artificială are avantaje distincte față de oameni, cum ar fi o viteză și o capacitate de memorare mai bună, mai puține constrângeri fizice și un potențial mai mare de raționalitate și autoîmbunătățire recursivă. Pe măsura creșterii puterii de calcul, sistemele de inteligență artificială vor depăși în cele din urmă capacitatea de calcul a creierului uman.

Provocarea noastră principală este să obținem o mai bună înțelegere a inteligenței în sine și cunoștințe despre modalitățile de construcție a AGI. Actualele sisteme de inteligență artificială au multe limitări și nu sunt nici pe departe capabile să stăpânească diferitele domenii care ar caracteriza AGI. Calea către AGI va necesita, probabil, descoperiri și inovații imprevizibile.

Data aproximativ prevăzută pentru AGI pe Metaculus (o platformă de prognoză foarte bine văzută) este 2032. Mie, acest lucru mi se pare optimist. Un sondaj efectuat în 2022 printre experții în inteligența artificială a estimat că există 50% șanse ca noi să obținem inteligența arificială la nivel uman până în 2059. Ceea ce mi se pare plauzibil.

Traducere și adaptare: Nedeea Burcă

sursa: aici

Înainte de a se alătura The Conversation, Noor Gillani a lucrat independent pentru Guardian Australia și diferite reviste de știință, apoi a fost reporter regional la Seven West Media și la News Corp.