1907: Podul Quebec se prăbușește în timpul construirii, omorând 75 de muncitori.
1902: În sala Olympia de la Paris, publicul poate experimenta primul film science-fiction. Filmul Voiajul în lună a regizorului Georges Méliès este un mare succes.
1907: Anglia, Rusia și Franța formează Tripla Înțelegere.
1909: Paleontologul american Charles Walcott descoperă fosile în șistul Burgess din Columbia Britanică, Canada. Acest depozit de fosile este renumit pentru conservarea excepțională a părților moi ale fosilelor sale. Cu o vechime de 508 milioane de ani (Cambrianul mijlociu), este unul dintre primele paturi de fosile care conțin amprente cu părți moi.
1912: La București, în sala „Eforie”, a avut loc premiera filmului Independența României. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.
1914: „Martha”, ultimul exemplar de porumbel pasager, moare în grădina zoologică din Cincinnati.
1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa „Soțul ideal”, de Oscar Wilde.
1914: Giacomo della Chiesa devine Papa Benedict al XV-lea.
1914: Orașul Sankt Petersburg din Rusia, își schimbă numele în Petrograd.
1914: Wilhelm, Prinț al Albaniei părăsește țara după doar șase luni, din cauza opoziției la domnia sa.
1915: Bulgaria se alătură de partea Puterilor Centrale, în Primul Război Mondial.
1916: Primul Război Mondial: Bucureștiul devine a treia capitală europeană (după Paris și Londra) care a fost bombardată de aviația germană. Zeppelinul LZ101 a primit ordin să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului. La o oră după miezul nopții de 28/29 august (15/16 august pe stil vechi) bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poate atinge dirijabilul care survola la 3000 de metri.
1918: A fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (C.E.K.A.), Urițki. In aceeași zi, la Moscova, a avut loc atentatul Faniei Kaplan asupra lui Lenin.
1919: Înființarea, la București, a „Societății Opera – artiștii asociați”; la 22 septembrie același an va lua numele de „Societatea lirică română Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu).
1919: Italia introduce votul pentru femei.
1920: Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite și Regatul Unit, a intrat în funcțiune la Chicago.
1923: Un cutremur a devastat Tokio și Yokohama, omorând aproape 100.000 de oameni (Marele cutremur Kanto).
1928: România a aderat la Pactul privind interzicerea războiului ca instrument de politică națională – Pactul Briand-Kellogg, semnat, la Paris, în 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state.
1929: Călătoria de 35 de zile prin lume a dirijabilului german LZ 127 Graf Zeppelin se încheie la Friedrichshafen. Aproximativ 40.000 de oameni vor asista la revenirea lui.
1931: Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat.
1931: După construirea a 4.320.446 vehicule, Ford Motor Company oprește producția modelului A. Modelul B înlocuiește seria.
1934: Ion Rusu Abrudeanu, publicist, om politic, deputat și senator român.
1936: În urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania și Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe al României.
1939: Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutansierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități.
1939: Al doilea război mondial: Marea Britanie și Franța declară război Germaniei.
1939: Germania nazistă montează un atac organizat de postul de radio Gleiwitz, creând o scuză pentru a ataca Polonia, în ziua următoare, astfel, începând al Doilea Război Mondial în Europa.
1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei, Nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografic sub numele de Transilvania de Nord.
1940: Regele Carol al II-lea demite guvernul Gigurtu și-l însărcinează pe generalul Ion Antonescu să formeze un nou guvern.
1941: Intră în vigoare Acordul de la Tighina, un tratat semnat de Germania nazistă și România privind problemele de administrare, economice și de securitate ale Transnistriei.
1941: La lagărul de exterminare Auschwitz, s-a folosit pentru prima oară gazul Zyklon B, inițial pentru exterminarea prizonierilor de război sovietici.
1943: Antonescu și Hitler se întâlnesc în Germania pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.
1943: Mitropolitul Serghei a fost ales cu acordul lui Stalin în funcția de patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, cu scopul de a-i mobiliza pe credincioși în războiul contra Germaniei.
1944: Delegația României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite.
1944: România a rupt, după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu Ungaria horthystă.
1944: Trupele sovietice au intrat în București.
1945: Al Doilea Război Mondial: Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).
1948: A fost creată „Direcția Generală a Securității Poporului” (Securitatea).
1948: Regina Wilhelmina a Olandei abdică din motive de sănătate.
1949: Uniunea Sovietică testează prima sa bombă atomică la Semipalatinsk, Kazakhstan.
1950: Un taifun, în Japonia, a cauzat moartea a 250 de persoane și peste 5.000 de răniți.
1953: A intrat în vigoare „Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Convenția a fost semnată la Roma, 4 noiembrie 1950.
1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj.
1958: A fost inaugurat, la București, Muzeul „George Enescu”.
1958: S-a desfășurat la București, prima ediție a Festivalului internațional George Enescu.
1959: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coalției antihitleriste.
1962: Prima vizită de stat efectuată Charles de Gaulle în Germania. Vizita a avut loc la invitația cancelarului Konrad Adenauer.
1963: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.
1963: Inaugurarea „telefonului roșu”, legatura telefonică directă dintre președinții american și sovietic.
1965: Nava spațială Gemini 5 având la bord astronomii americani Gordon Cooper și Pete Conrad se întoarce pe Pământ, aterizând în Oceanul Atlantic, după un record de opt zile în spațiu și 120 de orbite ale Pământului.
1966: Beatles efectuează ultimul lor concert în fața fanilor, la Candlestick Park în San Francisco, SUA.
1966: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.
1967: În Suedia are loc devierea traficului de pe stânga pe dreapta (Högertrafikomläggningen).
1967: În Vietnamul de Sud, generalul Nguyen Van Thieu câștigă cu 38% din voturi, alegerile la președinția țării.
1968: La Oslo, Prințul Harald al Norvegiei se căsătorește cu Sonja Haraldsen, fiica unui negustor de haine.
1969: O lovitură de stat în Libia îl aduce pe Muammar Gaddafi la putere.
1971: Qatar devine stat independent.
1972: Înotătorul american Mark Spitz câștigă cea de-a șaptea medalie de aur la Olimpiada de vară de la München, devenind primul olimpic care câștigă șapte medalii de aur la o singură Olimpiadă.
1972: La Reykjavík, Islanda, americanul Bobby Fischer îl învinge pe rusul Boris Spasski, devenind campion mondial la șah.
1974: A fost inaugurat, la București, „Centrul demografic ONU -România”.
1974: A fost realizat calculatorul pe bază de laser Coral.
1974: S-a desfășurat la București al III-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene.
1974: Statele Unite ale Americii a stabilit relații diplomatice cu Republica Democrată Germană.
1976: Sonda cosmică americană „Viking 2” a atins solul planetei Marte.
1979: Sonda spațială americană Pioneer 11 devine prima navă spațială care a vizitat planeta Saturn, trecând pe lângă planetă la o distanță de 21.000 kilometri.
1980: După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent „Solidaritatea”.
1980: Generalul maior Chun Doo-hwan, a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.
1981: Președintele Iranului, Mohammad Ali Rajai, și primul ministru, Mohammad Javad, au fost uciși într-un atac cu bombe efectuat asupra clădirii Guvernului.
1983: Uniunea Sovietică a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene. Va recunoaște la 6 septembrie, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
1984: Primul zbor al navetei Discovery. Ultimul zbor va fi în 2011, un zbor de aprovizionare și mentenanță către Stația Spațială Internațională.
1986: În regiunea Vrancea s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 6,95 grade pe scara Richter.
1986: Linia de pasageri sovietică Amiralul Nakhimov se scufundă în Marea Neagră după ce s-a ciocnit cu nava de marfă, Piotr Vasev, ucigând 423 din cele 1.234 aflate la bord.
1987: Într-o lovitură de stat în Burundi, președintele Jean-Baptiste Bagaza este îndepărtat de la putere de maiorul Pierre Buyoya.
1989: Adoptarea prin lege a limbii române ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea la alfabetul latin.
1991: Kârgâzstan și Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
1991: Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean, a blocat Canalul Sulina în dreptul comunei Partizani.
1991: Președintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, recunoaște independența celor trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
1991: Sovietul Supremal Uniunii Sovietice suspendă toate activitățile Partidului Comunist Sovietic.
1991: Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
1994: Retragerea trupelor rusești din Germania.
1995: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado”.
1995: S-a deschis la Cleveland, statul Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock.
1997: Diana, Prințesă de Wales, prietenul ei Dodi Fayed și șoferul Henri Paul mor într-un accident de mașină la Paris.
1997: Echipa feminină de gimnastică a României cucerește medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfășurate la Lausanne, Elveția.
1997: Este fondată compania Netflix din industria cinematografică americană.
1998: Coreea de Nord anunță lansarea primului său satelit, Kwangmyongsong.
1998: La Menlo Park, California, SUA, Larry Page și Serghei Brin au înființat compania Google cu scopul de a promova motorul de căutare pe care l-au dezvoltat ca proiect de cercetare la Universitatea Stanford.
1998: Popularul spectacol-concurs TV de cultură generală Vrei să fii milionar? are premiera la postul ITV în Marea Britanie.
2000: Locomotiva „Săgeata albastră” a ieșit pe poarta fabricii de la Zhuzhou (R.P.Chineză).
2001: Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei și a Comitetului Director Politico-Militar al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (Plovdiv, Bulgaria).
2002: A fost prezentată opiniei publice Doctrina Bush, prin care Statele Unite ale Americii își rezervă dreptul de a întreprinde lovituri militare preventive împotriva statelor care găzduiesc pe teritoriul lor baze teroriste.
2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute.
2002: UE face apel la SUA pentru a efectua un atac împotriva Irakului numai cu aprobarea ONU.
2003: Ayatollahul Mohammed Sayed Baqir al-Hakim, liderul musulman șiit din Irak, este asasinat într-un atac terorist, împreună cu aproape 100 de credincioși, lângă o moschee din Najaf.
2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști au luat ostatici sute de elevi și profesori.
2005: Apele umflate de Uraganul Katrina s-au revărsat peste digurile din preajma orașului New Orleans, inundând 80% din acest oraș și din zonele suburbane din jurul acestuia.
2005: Uraganul Katrina a devastat sudul SUA.
2006: Faimoasa pictură a lui Edvard Munch, Țipătul, versiunea executată în tempera pe carton în 1910, furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch, este recuperată de poliția norvegiană.
2016: Președintele Braziliei, Dilma Rousseff, este revocată din funcție fiind acuzată de abateri administrative penale și nesocotire a bugetului federal.
2021: Generalul Corpului de marină Kenneth McKenzie Jr. anunță că ultimele trupele americane au părăsit Afganistanul, încheind implicarea SUA în războiul din Afganistan. Președintele american, Joe Biden, confirmă sfârșitul războiului printr-o declarație.
2021: Programul ONU pentru Mediu anunță că benzina cu plumb pentru vehiculele rutiere a fost eliminată treptat la nivel global, la o sută de ani de la introducerea sa.
Sarbatoritii saptamanii
1938: Elliott Gould, actor american
1938: Hermann Nitsch, artist austriac
1939: Radu Bercea, pictor român
1941: Julia Varady, soprană română de origine maghiară
1941: Mircea Rădulescu, jucător și antrenor român de fotbal
1943: Anna Adamis, scriitoare și libretistă maghiară
1943: Arthur B. McDonald, fizician canadian
1943: Petre Magdin, compozitor, interpret, publicist român
1944: Leonard Slatkin, dirijor american
1945: Abd Rabbuh Mansur Hadi, politician yemenit, președinte al Yemenului (2012-prezent)
1945: Doina Furcoi, handbalistă română
1945: Leonid Popov, cosmonaut rus
1945: Mustafa Balel, romancier, nuvelist și traducător turc
1945: Van Morrison, vocalist, instrumentist și compozitor irlandez
1946: Barry Gibb, cântăreț englez (Bee Gees)
1946: Ion Chelaru, actor român de teatru
1946: Regina Anne-Marie a Greciei, fosta regină a Greciei
1947: Ion Mircea, poet român
1948: Constantin Făină, politician român
1948: Rudolf Schenker, chitarist german, membru fondator al formației heavy metal Scorpions
1949: Hugh David Politzer, fizician american, laureat Nobel
1949: José Pékerman, fotbalist și antrenor argentinian de fotbal
1949: Peter Maffay, cantautor german născut în România
1949: Richard Gere, actor american
1950: Dudu Georgescu, fotbalist român
1950: Michael Rother, muzician german (Kraftwerk)
1950: Mihail Efimovici Fradkov, politician rus, prim-ministru al Rusiei în (2004-2007)
1950: Sorin Chifiriuc, muzician din România
1951: Mark Harmon, actor american
1951: Mik Kaminski, muzician britanic
1952: Alain Giresse, fotbalist și antrenor francez
1952: Daniel Dăianu, economist și politician român
1952: Jimmy Connors, jucător american de tenis, fost număr 1 mondial
1953: Fatih Terim, fotbalist și antrenor turc de fotbal
1953: Jean-Pierre Jeunet, regizor, scenarist și producător de film francez
1954: Ion Moldovan, antrenor român de fotbal
1956: Iuliu Moldovan, pictor român
1957: Gloria Estefan, cântăreață și compozitoare americano-cubaneză
1957: Ingrid Auerswald, atletă germană
1959: Chris Hadfield, astronaut canadian, primul canadian care a zburat în spațiu
1959: Ramón Díaz, fotbalist argentinian
1960: Daniel Bănulescu, romancier, poet și dramaturg român
1960: Vali Ionescu, atletă română
1961: Carlos Valderrama, jucător columbian de fotbal
1961: Claude Puel, fotbalist și antrenor francez de fotbal
1961: Marius Chelaru, critic literar, eseist, poet, prozator, traducător, promotor cultural și editor român
1962: Dominique Farrugia, umorist francez
1962: Jutta Kleinschmidt, pilot german de raliu (prima femeie care a câștigat Raliul Dakar)
1962: Ruud Gullit, fotbalist olandez
1962: Shinya Yamanaka, medic japonez, laureat Nobel
1963: Paul Oakenfold, DJ de trance și producător muzical
1964: AG Weinberger, compozitor și interpret de muzică de jazz
1964: Anja Schüte, actriță germană
1964: Keanu Reeves, actor canadian
1965: Charlie Sheen, actor american
1965: Lennox Lewis, pugilist canadiano-britanic
1965: Margareta Keszeg, atletă română
1966: Aymen Benabderrahmane, politician algerian, prim-ministru al Algeriei (2021-prezent)
1966: Gelu Vlașin, poet român
1966: Olivier Panis, pilot francez de Formula 1
1966: Salma Hayek, actriță mexicană
1967: Gelil Eserghep, politician român
1967: Iuliana Marciuc, prezentatoare tv
1967: Valeriu Ștefan Zgonea, politician român
1967: Vasile Brătianu, fotbalist român
1969: Ghiorghi Margvelașvili, politician, președinte al Georgiei în perioada 2013-2018
1969: Lucero, actriță, cântăreață și prezentatoare mexicană
1970: Daisy Dee, cântăreață și actriță americană
1970: Gareth Southgate, fotbalist și antrenor englez de fotbal
1970: Regina Rania a Iordaniei, soția regelui Abdullah al II-lea
1971: Hakan Șükür, fotbalist turc
1971: Ivan Trevejo, scrimer francez de origine cubaneză
1971: Kjetil André Aamodt, schior norvegian
1971: Nicolette Krebitz, actriță germană
1972: Andreea Esca, jurnalistă română
1972: Cameron Diaz, actriță americană
1972: Irina Lachina, actriță cu cetățenie rusă și moldovenească
1972: Kentaro Hayashi, fotbalist japonez
1973: Thomas Tuchel, jucător și antrenor german de fotbal
1974: Camilla Läckberg, scriitoare suedeză
1974: José Luís Peixoto, scriitor portughez
1974: Marc Webb, regizor american de videoclipuri, scurtmetraje și de film
1974: Teruyoshi Ito, fotbalist japonez
1975: Adrian Pitu, fotbalist român
1975: Mark Ronson, producător muzical, DJ englez
1975: Radhi Jaïdi, fotbalist tunisian
1975: Radu Eduard Ciobanu, fotbalist român
1976: Ashley Jones, actriță americană
1976: Jon Dahl Tomasson, fotbalist danez
1976: Virgil Căruțașu, baschetbalist român
1977: Adrian Hădean, chef român, gastronom, blogger culinar
1977: Daniel Cristian Florian, senator român
1977: Frédéric Kanouté, fotbalist malian
1977: Jeff Hardy, wrestler profesionist
1977: Olof Mellberg, fotbalist suedez
1978: Carmen Amariei, handbalistă română
1978: Dennis Romanovs, fotbalist leton
1978: Niklas Sandberg, fotbalist suedez
1978: Regiane Alves, actriță braziliană
1978: Wes Bentley, actor american
1979: Alexander Povetkin, boxer rus
1979: Bobo Burlăcianu, interpret și compozitor român
1979: Júlio César Soares Espíndola, fotbalist brazilian
1979: Margherita Granbassi, scrimeră italiană
1980: Corina Ungureanu, gimnastă și antrenoare română
1980: Marius Stavrositu, handbalist român
1980: Viorel Lucaci, rugbist român
1980: William Levy, actor cubanez
1981: Beyoncé Knowles, cântăreață de R&B și actriță americană
1981: Branko Baković, fotbalist sârb
1981: Radosław Zawrotniak, scrimer polonez
1981: Tomasz Majewski, atlet polonez, aruncător de greutate
1982: Ágnes Hornyák, handbalistă maghiară
1982: Andy Roddick, tenismen american, nr 1 mondial
1982: Anja Althaus, handbalistă germană
1982: Krum Bibișkov, fotbalist bulgar
1982: Pepe Reina, fotbalist spaniol
1982: Valentin Negru, fotbalist român
1983: Cristian Fabbiani, fotbalist argentinian
1983: Cristian Fabbiani, fotbalist argentinian
1983: Xabi Prieto, fotbalist spaniol
1984: Federico Piovaccari, fotbalist italian
1984: Gabriella Szűcs, handbalistă româno-maghiară
1985: Adam Nemec, fotbalist slovac
1985: Aliona Lanskaia, cântăreață bielorusă
1985: Gonzalo Jara, fotbalist chilian
1985: Raúl Albiol, fotbalist spaniol
1985: Scott Carson, fotbalist englez
1985: Tyrone Spong, boxer surinamez
1986: Gelson Fernandes, fotbalist elvețian
1986: Paula Kinikinilau, rugbist româno-tongalez
1986: Stella Mwangi, cântăreață kenyano-norvegiană
1986: Tiffany Géroudet, scrimeră elvețiană
1987: Ekaterina Diacenko, scrimeră rusă
1987: Florin Ristei, cântăreț român
1988: Adelina Cojocariu, canotoare română
1988: Alina Moloci, handbalistă română
1988: David Ospina, fotbalist columbian
1988: Javi Martínez, fotbalist spaniol
1988: Jérôme Boateng, fotbalist german
1988: Martin Fourcade, biatlonist francez
1989: Alexandre Pato, fotbalist brazilian
1989: Bebe Rexha, cântăreață, compozitoare americană
1989: Bill și Tom Kaulitz, gemenii formației Tokio Hotel
1989: Billy Joe Saunders, boxer britanic
1989: Constantin Gângioveanu, fotbalist român
1989: Daniel Sturridge, fotbalist englez
1989: Kim Jung-hwan, scrimer sud-coreean
1989: Ricardo Cavalcante Mendes, fotbalist brazilian
1990: Florin Liviu Pop, fotbalist român
1990: Olha Harlan, scrimeră ucraineană
1990: Rossella Gregorio, scrimeră italiană
1990: Stine Jørgensen, handbalistă daneză
1991: Anikó Kovacsics, handbalistă maghiară
1991: Anissa Khelfaoui, scrimeră algeriană
1991: Asma Elghaoui, handbalistă tunisiană
1991: Cédric Soares, fotbalist portughez
1992: Eduard-Michael Grosu, ciclist român
1992: Nicolás Tagliafico, fotbalist argentinian
1993: Liam Payne, cântăreț britanic, membru al trupei One Direction
1993: Sergio Rico, fotbalist spaniol
1993: Yannick Ferreira Carrasco, fotbalist belgian
1994: Amelia Racea, gimnastă română
1994: Jo, cântăreață română
1994: Leilia Adjametova, atletă paralimipică ucraineană
1995: Dorina Korsós, handbalistă maghiară
1995: Niklas Süle, fotbalist german
1996: Fabio Jakobsen, ciclist neerlandez
1996: Itana Grbić, handbalistă din Muntenegru
1996: Zendaya, actriță, model, cântăreață și dansatoare americană
1997: Claudia Prisecaru, atletă română
2000: Ashley Boettcher, actriță americană
Anunturi
Ii uram multa sanatate si zile senine d-nei Maria Moisa cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani.
La multi ani!
Cu drag,
Familia
