1900: Paris: închiderea Jocurilor Olimpice a doua ediție (a II-a Olimpiadă).
1904: S-a dat în folosință prima linie a metroului din New York City, linie ce leagă primăria orașului de cartierul Harlem.
1905: A fost semnat Tratatul privind separarea Norvegiei de Suedia. Oscar al II-lea, rege al Suediei (1872-1907) și al Norvegiei (1872-1905), a renunțat la coroana Norvegiei.
1905: Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia, acordând poporului rus libertăți civile fundamentale și dreptul de a forma o dumă. (17 octombrie în calendarul iulian)
1907: Cincisprezece oameni sunt uciși în Ungaria când un bărbat înarmat deschide focul asupra unei mulțimi adunate la o sfințire a unei biserici.
1909: Pilotul francez, Marie Marvingt, va fi prima femeie care va zbura cu balonul. Va zbura peste Marea Nordului, din Franța în Anglia.
1912: Primul Război Balcanic: Bătălia de la Kumanovo este câștigată de forțele Regatului Sârb.
1914: Primul Război Mondial: noul cuirasat britanic HMS Audacious este scufundat de un câmp minat așezat de crucișătorul-comerciant german Berlin.
1916: Brazilia declară război Germaniei și se alătură Triplei Alianțe.
1916: Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz. Trupele române rezistă eroic, barând puternica ofensivă inamică germano-austriacă.
1917: La Petrograd, bolșevicii au declanșat o insurecție și au lansat un asalt asupra palatului de iarnă, declanșând Revoluția din Octombrie.
1917: Primul Război Mondial: Bătălia de la Caporetto.
1917: Revoluția din Octombrie.
1918: Cehoslovacia obține independența față de Austro-Ungaria: (ČSR), „Prima Republică” .
1918: Guvernul român a adresat trupelor de ocupație un ultimatum de 24 de ore prin care le-a cerut să părăsească teritoriul României.
1918: În localitatea Wilhelmshaven, din Germania, începe Revoluția Germană (Novemberrevolution).
1918: În vestul Galiției (Europa Centrală) se formează noul guvern polonez în exil.
1918: Semnarea Armistițiului de la Compiegne, între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia ostilitățile încetează pe toate fronturile. Germania recunoaște, între altele, caducitatea Tratatului de pace de la Buftea-București și se obligă să-și retragă armata din România.
1919: La cererea Congresului american, președintele Woodrow Wilson își dă veto-ul și începe prohibiționismul.
1922: Benito Mussolini devine prim-ministru al Italiei.
1922: Fasciștii italieni, conduși de Benito Mussolini, (care cu două seri mai înainte fusese numit prim-ministru al Italiei) mărșăluiesc spre Roma.
1922: Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei îl numește prim-ministru pe Benito Mussolini.
1922: Un referendum din Rhodesia respinge anexarea țării la Uniunea Sud-Africană.
1923: Turcia devine republică în urma dizolvării Imperiului Otoman.
1927: În urma scufundării vaporului de lux italian Principessa Mafalda în apropierea orașului Porto Seguro (Brazilia), 312 persoane își pierd viața.
1928: „Graf Zeppelin” este primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin.
1929: Bursa din New York se prăbușește. Această zi a rămas în istoria Bursei cu numele de „Joia Neagră”.
1929: La cinci zile după prima scădere a prețurilor, panica a izbucnit la Bursa de Valori din New York în Marțea Neagră, ceea ce a făcut ca prețurile să scadă și mai mult. Începe Marea criză economică.
1929: Lunea neagră a bursei din New York.
1931: Al Capone va fi condamnat cu 50.000 dolari și 11 ani închisoare pentru evaziune fiscală.
1931: Este inaugurat podul George Washington Bridge între New York City și New Jersey.
1934: Începe marșul de 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China (Marșul cel Lung).
1935: A avut loc, la Opera Română, premiera operei bufe „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu (libretul dupa I.L. Caragiale), sub bagheta lui Ionel Perlea.
1935: Italia invadează Etiopia.
1936: Adolf Hitler și Benito Mussolini au creat Axa Roma–Berlin.
1936: Mrs Wallis Simpson completează actele de divorț, care îi va permite în cele din urmă să se căsătorească cu regele Eduard al VIII-lea al Regatului Unit, forțând astfel abdicarea sa de la tron.
1936: Președintele american, Franklin Roosevelt, rededică Statuia Libertății în al 50-lea aniversar.
1938: Americanul Du Pont a anunțat denumirea primei fibre sintentice, nylon.
1938: Este inaugurată, la Târgu Jiu, sculptura „Coloana fără sfârșit” (sau Coloana Infinitului) a artistului român Constantin Brâncuși. A fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial, căzuți în anul 1916 în luptele de pe malul Jiului.
1938: S-a difuzat radiofonic în New Jersey, Războiul lumilor, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells, de către Orson Welles, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că S.U.A. au fost invadate de marțieni.
1940: Grecia intră în Al Doilea Război Mondial: Începutul războiului greco-italian și a bătăliei Greciei. Dictatorul grec, Ioannis Metaxas, a respins ultimatumul dat de dictatorul italian Benito Mussolini, răspunzând cu celebrul „όχι“ („nu“, Ziua Ohi), drept care Italia cu ajutorul Albaniei invadează Grecia.
1940: Reînhumarea, la Predeal, a osemintelor unor legionari uciși în timpul lui Carol al II-lea (Asasinatele din 21/22 septembrie 1939).
1941: Holocaust în Kaunas, Lituania: SS-ul nazist a organizat masacrul a peste 9.000 de evrei în ghetoul din Kaunas.
1941: Președintele american Roosevelt aprobă un ajutor de împrumut-închiriere de un miliard de dolari pentru națiunile aliate.
1942: 2.000 de copii evrei și 6.000 de adulți din Cracovia au fost deportați în lagărul de exterminare de la Belzec, în Germania Nazistă.
1942: Submarinul german U 575 a scufundat linia britanică de pasageri Abosso în Atlanticul de Nord. Au murit 362 de oameni din cei 393 prezenți la bord.[2]
1942: Superstrada Alaska este finalizată.
1943: Realizarea ipoteticii operațiuni militare: Experimentul Philadelphia.
1944: Al Doilea Război Mondial: În una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie, forțele Aliaților au învins Marina Imperială Japoneză în bătălia din Golful Leyte în arhipelagul Filipinelor.
1944: În Al Doilea Război Mondial, armata română intră în orașul Carei (Bătălia de la Carei), preluând controlul asupra întregului teritoriu pierdut în urma Dictatului de la Viena din 1940.
1944: Începe „Operațiunea Budapesta” la care participă Fronturile 2 și 3 ucrainene și trupele române.
1944: Japonia lansează primul atac kamikaze în timpul Bătăliei din Golful Leyte.
1945: Prin Carta Organizației Națiunilor Unite se înființează organizația internațională numită Organizația Națiunilor Unite.
1947: Are loc, la București, în sala de festivități a Școlii Superioare de Război, procesul intentat conducătorilor Partidului Național-Țărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu.
1947: Marele Ducat de Luxemburg devine membru Oraganizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
1948: Chimistul suedez, Paul Müller, primește Premiul Nobel pentru chimie, pentru descoperirea proprietăților insecticidului DDT.
1948: Episcopii Iuliu Hossu și Áron Márton înaintează ministrului Stanciu Stoian „statutul de organizare, conducere și administrare al cultului catolic de toate riturile din România”. În aceeași zi sunt arestați primii episcopi, de regimul comunist.
1948: La ora unu noaptea este arestat episcopul Iuliu Hossu, în contextul suprimării Bisericii Române Unite cu Roma.
1948: Ministrul Teohari Georgescu dispune arestarea episcopilor catolici din România și suprimarea Bisericii Române Unite cu Roma.
1949: Georges Bidault devine prim-ministru al Franței.
1949: Un avion care zbura de la Paris la New York s-a prăbușit în apopiere de Azore. Printre victime au fost violonistul Ginette Neveu și boxerul Marcel Cerdan.
1950: China intră în Războiul din Coreea, de partea Coreei de Nord.
1950: După decesul regelui Gustaf al V-lea, pe tronul Suediei urcă fiul acestuia în vârstă de 68 de ani, Gustaf VI Adolf.
1953: Testul nuclear britanic, Totem 2, este detonat la Emu Field, Australia.
1954: Casa regală a Norvegiei este întemeiată ca monarhie federală.
1954: Ernest Hemingway primește Premiul Nobel pentru literatură.
1955: Nava de luptă sovietică Novorossisk este zguduită de o explozie despre care se crede că este rezultatul unei mine maritime din Al Doilea Război Mondial în portul Sevastopol și se scufundă. Au murit 608 marinari, inclusiv oameni trimiși de pe alte nave pentru a ajuta.[3]
1956: Armata israeliană atacă Egiptul pe peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez.
1956: În Spania încep emisiunile televizate regulate.
1956: Revoluția maghiară: Guvernul recunoaște noile consilii muncitorești. Ofițerul de armată Béla Király conduce un atac asupra sediului Partidului Comunist.
1956: Uniunea Sovietică invadează Ungaria.
1958: F. Mason Sones Jr, medic cardiolog la clinica din Cleveland, realizează prima angiogramă coronariană.
1958: În Vatican, Angelo Giuseppe Roncalli, patriarh al Veneției, este ales papă și își ia numele de Ioan al XXIII-lea.
1960: Côte d’Ivoire devine membru UNESCO.
1961: Din cauza „încălcării preceptelor lui Vladimir Lenin”, s-a decretat ca trupul lui Iosif Stalin să fie scos de la locul său de onoare din mormântul lui Lenin și îngropat lângă Zidul Kremlinului cu un marker simplu de granit.
1961: Mauritania și Mongolia devin membre la Organizația Națiunilor Unite.
1961: NASA testează prima rachetă Saturn I în Misiunea Saturn-Apollo 1.
1961: URSS lansează în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită Bomba țarului.
1962: Criza rachetelor cubaneze: în urma mesajului radiodifuzat al Papei Ioan al XXIII-lea, Nikita Hrușciov le-a declarat americanilor că a ordonat demontarea rachetelor nucleare amplasate în Cuba.
1962: Maiorul Rudolf Anderson din Forțele Aeriene ale Statelor Unite devine singura victimă umană directă a crizei rachetelor din Cuba, când avionul său de recunoaștere U-2 este doborât deasupra Cubei de o rachetă sol-aer furnizată de sovietici.
1964: Malawi devine membră UNESCO.
1965: A fost înființat, la Mangalia, primul Muzeu al Marinei.
1965: În Franța, se introduce codul poștal. Codul este format inițial din numărul departamentului și primele trei litere ale numelui orașului.
1965: În Saint Louis, Missouri, SUA, a fost inaugurat monumentul Gateway Arch, de 190 m înălțime.
1965: La Roma, Papa Paul al VI-lea a promulgat declarația Nostra Aetate a Conciliului Vatican II, declarație prin care Biserica Catolică condamnă orice formă de rasism, respectiv deplânge antisemitismul și culpabilizarea colectivă a poporului evreu.
1965: Ministrul de externe francez, Couve de Murville, face o vizită la Moscova.
1966: Organizația Națiunilor Unite retrage mandatul Republicii Africa de Sud asupra Namibiei.
1967: S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei.
1970: Salvador Allende este ales în funcția de președinte al Republicii Chile.
1971: Accidentul ecologic de la Certej, soldat cu 89 de morți și peste 70 de răniți.
1971: Cu Rezoluția ONU 2758, Republica Populară Chineză se alătură Organizației Națiunilor Unite. De atunci Taiwanul nu mai este reprezentat în ONU.
1971: Marea Britanie devine a 6 națiune care lansează un satelit pe orbită, Prospero X-3, din zona Australiei.
1971: Republica Democrată Congo este redenumită Zair.
1972: Bangladeș devine membru UNESCO.
1973 Criza petrolului: Cele 7 țări arabe mari producăoare de petrol au procedat la boicot împotriva Statelor Unite și a Țărilor de Jos, acesta însemnând practic începutul „Crizei petrolului”.
1973: La Istanbul, președintele turc Fahri Korutürk, inaugurează Podul Bosfor, al patrulea pod suspendat din lume ca lungime la momentul acela.
1973: Se sfârșește Războiul de Yom Kippur.
1974: A avut loc premiera piesei Matca, de Marin Sorescu.
1974: Se deschide sesiunea Marii Adunări Naționale, la care se adoptă mai multe legi, între care „Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii”, „Legea privind sistematizarea teritoriului și localităților”.
1975: Prințul Juan Carlos devine regele Spaniei.
1976: În Arizona, John D. Ehrlichman, unul din oamenii președintelui american Richard Nixon în afacerea Watergate, este condamnat.
1977: Cancelarul german Helmut Schmidt (SPD), ține conferința la International Institute for Strategic Studies din Londra, pe tema „Aspecte politice și culturale ale certitudinii occidentale”.
1978: Președintele egiptean, Anwar Sadat, și premierul israelian, Menahem Begin, au primit Premiul Nobel pentru Pace pentru acordurile încheiate în Orientul Mijlociu.
1979: Președintele sud-coreean, Park Chung-Hee, a fost asasinat de către îndelungatul său colaborator Kim Jae-Kyu, șeful Serviciului Coreean de Informații.
1981: Este fondată trupa americană de heavy-metal, Metallica, de către James Hetfield și Lars Ulrich.
1981: Războiul Rece: Submarinul sovietic S-363 eșuează pe coasta de est a Suediei.
1982: Felipe González Márquez este ales președinte al Spaniei.
1983: Au loc primele alegeri democratice în Argentina, după șapte ani de guvernare militară.
1983: Forțele militare americane au invadat statul Grenada, șase zile după ce primul ministru Maurice Bishop și câțiva susținători ai acestuia au fost executați în timpul unei lovituri de stat.
1985: Nouă picturi ale pictorului impresionist Claude Monet sunt furate din Muzeul Marmottan Monet din Paris de cinci oameni înarmați. Picturile furate au fost evaluate la 12 milioane de dolari. În decembrie 1990, picturile au fot recuperate dintr-o vilă mică din Corsica.
1987: A fost deschis navigației Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari (ramura nordică a Canalului Dunăre-Marea Neagră).
1988: Franța autorizează folosirea pilulei abortive RU-486, creată de Roussel Uclaf.
1988: Franța plasează pe orbită TDF1, primul satelit francez de televiziune.
1990: Canalul Mânecii, ce leagă Marea Britanie de Europa, a fost deschis traficului.
1990: În Ungaria, pedeapsa cu moartea este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.
1990: Saparmyrat Nyýazow devine președintele statului Turkmenistan.
1991: În Polonia au loc primele alegeri libere după război.
1991: Sicriul cu osemintele eroului necunoscut a fost din nou reinstalat în Parcul Libertății (Carol), de unde a fost mutat în anul 1957 și dus la Mărășești.
1991: Sonda americană Galileo se apropie de 951 Gaspra, devenind prima sondă care vizitează un asteroid. Galileo fotografiază asteroidul de la o distanță de 16.200 km.
1991: Turkmenistan își proclamă independența față de Uniunea Sovietică
1994: Matematicianul englez, Andrew Wiles, a anunțat rezolvarea Marii Teoreme a lui Fermat.
1994: Premierul israelian, Yitzhak Rabin, și cel iordanian, Abdel Salam al-Mujali, au semnat un tratat de pace în prezența președintelui american, Bill Clinton.
1995: Are loc un incendiu de proporții în metroul capitalei Azerbaijan-ului, Baku.
1995: Cetățenii din Quebec votează la limită (50,58% la 49,42%) în favoarea rămânerii unei provincii a Canadei la al doilea referendum privind suveranitatea națională.
1995: Fostul premier italian, Bettino Craxi, este condamnat in absentia de corupție.
1997: Dow Jones Industrial Average cunoaște cel mai neașteptat record: a plecat la deschidere de la cifra 337.17 puncte și a ajuns la închidere la 7,498.32.
1998: Gerhard Schröder este ales pentru prima dată Cancelar al Germaniei.
1998: La vârsta de 77 de ani, astronautul american John Glenn zboară în spațiu pentru a doua oară cu naveta spațială Discovery. Medicii spațiali se așteaptă ca misiunea STS-95 să ofere, printre altele, informații despre îmbătrânire.
1998: Liniile Air China pierd pilotul Yuan Bin, care a fugit în Taiwan.
1998: Pe drumul de la Adana către Ankara, un zbor Turkish Airlines cu un echipaj de șase și 33 de pasageri este deturnat de un militant kurd care îi ordonă pilotului să zboare în Elveția. Avionul aterizează, în schimb, la Ankara, după ce pilotul l-a păcălit pe deturnător să creadă că aterizează în capitala bulgară Sofia pentru a alimenta.
1999: A avut loc primul transplant de cord, efectuat la Spitalul de Urgență Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Șerban Brădișteanu.
1999: În Tunisia, Zine El Abidine Ben Ali a fost ales ca președinte.
2001: Microsoft a lansat Windows XP.
2002: Gérard de Cortanze a primit Premiul Renaudot pentru „Assam”.
2002: Pascal Quignard a primit Premiul Goncourt pentru „Umbrele rătăcitoare”.
2002: Sindicalistul Luiz Inácio Lula da Silva este ales președinte al Braziliei în al doilea scrutin.
2003: După un șir de atentate în Bagdad mor mai mulți de 40 de oameni.
2004: Cutremur în Vrancea, de 6 grade pe scara Richter și o intensitate în zona epicentrală de 7 grade pe scara Mercalli. Fără victime sau pagube materiale.
2005: La Paris încep revolte de stradă, după moartea a doi adolescenți musulmani.
2005: Mexic se împarte în 100 state care au rectificat statutul Curții Penale Internaționale.
2005: Președintele Venezuelei a declarat țara „teritoriu liber de analfabetism”.
2006: Televiziunea spaniolă este în sărbătoare: celebrează 50 de ani de emisie regulată.
2007: Cristina Fernández de Kirchner devine prima femeie aleasă președinte al Argentinei.
2015: 64 de persoane au murit și alte peste 160 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert care avea loc în acel moment.
2015: China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi copii.
2020: Un cutremur cu magnitudinea 7,0 lovește Marea Egee între Grecia și Turcia, declanșând un tsunami. Cel puțin 119 persoane mor în principal din cauza clădirilor prăbușite.
Sarbatoritii saptamanii
1930: Andrei Filotti, inginer român, specialist în gospodărirea apelor
1930: Bernie Ecclestone, pilot britanic de Formula 1
1931: Annie Girardot, actriță franceză
1931: Nawal El Saadawi, scriitor egiptean
1934: Sanda Toma, actriță română de teatru și film
1936: Bill Wyman, muzician rock (Rolling Stones)
1936: Dave Charlton, pilot de Formula 1 sud-african
1937: Claude Lelouch, regizor francez de film
1939: F. Murray Abraham, actor american
1939: John Cleese, scriitor, actor britanic
1940: John Gotti, mafiot american
1941: Theodor Wolfgang Hänsch, fizician german
1943: Theodor Stolojan, politician român
1944: Anton Schlecker, întreprinzător german
1944: Jon Anderson, cântăreț britanic (Yes)
1945: Luiz Inácio Lula da Silva, președinte de stat brazilian
1946: Kristina Richter, handbalistă est-germană
1946: Mihaela Mihai, cântăreață română
1947: Hillary Clinton, politician american
1947: Ian Ashley, pilot britanic de Formula 1
1947: Kevin Kline, actor american
1947: Richard Dreyfuss, actor american
1948: Marin Constantin, politician român
1949: Corina Chiriac, interpretă română de muzică ușoară
1950: Abdullah Gül, politician turc
1950: Chris Norman, cântăreț și textier englez (Smokie)
1951: Fausto Correia, politician portughez
1951: K.K. Downing, chitarist englez (Judas Priest)
1951: Tiff Needell, pilot și jurnalist britanic
1952: Francis Fukuyama, politolog american
1952: Ionesie Ghiorghioni, politician român
1952: Roberto Benigni, actor italian
1953: Christoph Daum, jucător și antrenor german de fotbal
1953: Robert Picardo, actor, scenarist și regizor american
1953: Virginia Duțu, baschetbalistă română
1954: Ioan Hoban, politician român
1954: Liviu Timar, politician român
1954: Mihai Măniuțiu, eseist și regizor român de teatru, prozator și eseist
1954: Victor Ciorbea, politician român
1955: Bill Gates, întreprinzător american (Microsoft)
1955: Minodora Cliveti, politician român
1955: Nicolae Furdui Iancu, cântăreț român de muzică populară
1956: Iulian-Gabriel Bîrsan, politician român
1956: Mahmud Ahmadinejad, al șaselea președinte al Iranului
1957: Dan Castellaneta, actor american
1957: Principesa Sofia a României, fiica Regelui Mihai I al României
1958: Ion Radu Zilișteanu, om de afaceri român
1958: Magda Catone, actriță română
1959: Evo Morales, politician bolivian, președinte al Boliviei între 2006-2019
1959: Marius Bațu, interpret român de muzică folk
1959: Zabou Breitman, actriță franceză
1960: Dieter Nuhr, cabaretist și comediant german
1960: Marian Florian Săniuță, politician român
1961: Calixthe Beyala, scriitoare cameruneză
1961: Dan Horațiu Buzatu, politician român
1962: Cary Elwes, actor englez
1962: Liviu Dragnea, politician român
1962: Teodora Mareș, actriță română de teatru și film
1963: Eros Ramazzotti, cântăreț pop italian
1963: Lauren Holly, actriță americano-canadiană
1966: Andy Richter, actor, scriitor, comedian american
1966: Marko Perković Thompson, compozitor croat
1966: Roman Abramovici, om de afaceri rus
1966: Zoran Milanović, politician croat, prim-ministru (2011-2016) și al 5-lea președinte al Croației (2020-prezent)
1967: Julia Roberts, actriță americană
1967: Lidia Drăgănescu, handbalistă română
1967: Petru Movilă, politician român
1967: Rufus Sewell, actor englez
1967: Sophie, Prințesă Ereditară a Liechtensteinului
1968: Ecaterina Cuibuș, alpinistă română
1969: Adela Noriega, actriță mexicană
1969: Cosmin Șofron, actor român
1970: Edwin van der Sar, fotbalist olandez
1970: Gabriela Nedelcu, politician român
1970: Phillip Cocu, fotbalist olandez
1971: Bogdan Olteanu, politician român
1971: Winona Ryder, actriță americană
1972: Esther Duflo, economist american
1972: Ruxandra Dragomir, jucătoare română de tenis
1973: Adrian George Scutaru, politician român
1973: Montel Vontavious Porter, wrestler american
1973: Robert Pirès, fotbalist francez
1974: David Foenkinos, romancier francez
1974: Eduard Raul Hellvig, politician român
1974: Joaquin Phoenix, actor american
1974: Nelly Ciobanu, cântăreață din Republica Moldova
1975: Andreea Doană, scrimeră română
1975: Viorica Susanu, canotoare română
1977: Emilian Oprea, actor român
1978: Vanessa-Mae, violonistă britanică
1979: Dan Alexa, fotbalist, antrenor român
1979: Fabrice Fernandes, fotbalist francez
1980: Ben Foster, actor american
1980: Cristian Chivu, fotbalist român
1980: Moony, cântăreață americană
1980: Tanel Padar, cântăreț eston
1981: Alina Rîpanu, atletă română
1981: Amanda Beard, înotătoare americană
1981: Gheorghe Boghiu, fotbalist moldovean
1981: Ivanka Trump, femeie de afaceri, fost fotomodel american
1981: Jenni Dahlman, model finlandez
1981: Milan Baroš, fotbalist ceh
1982: Jessy Matador, cântăreț de origine congoleză care locuiește in Franța
1982: Julia Vang, actriță letonă
1982: Matt Smith, actor britanic
1983: Adriano Correia, fotbalist brazilian
1983: Alexandru Pițurcă, fotbalist român
1983: Jérémy Mathieu, fotbalist francez
1984: Katy Perry, cântăreață americană, compozitoare și actriță
1984: Kelly Osbourne, cântăreață, actriță britanică
1985: Ciara, cântăreață americană
1985: Giordan Watson, baschetbalist româno-american
1985: Wayne Rooney, fotbalist englez
1986: Aubrey Drake Graham, muzician, rapper canadian
1986: Erica Dasher, actriță americană
1988: Florin Gardoș, fotbalist român
1989: Marilena Burghel, handbalistă română
1989: Primož Roglič, ciclist sloven
1990: Eric Saade, cântăreț și moderator suedez
1990: İlkay Gündoğan, fotbalist german
1991: Anita Blaze, scrimeră franceză
1992: Jorge Fonseca, judocan portughez
1992: Stephan El Shaarawy, fotbalist italian
1994: Allie DeBerry, actriță americană
1994: Taylor Fritz, tenismen american
1996: Astrid S, cântăreață norvegiană
1998: Lance Stroll, pilot canadian de curse
Rubrica realizata de Moisali
