1909: A avut loc primul miting aviatic internațional, organizat la Reims, Franța.
1910: Coreea a fost anexată Japoniei, după cinci ani de protectorat nipon. Numele Coreea a fost abolit și înlocuit cu vechea denumire Joseon.
1910: Nicolae I al Muntenegrului devine rege al Muntenegrului.
1911: Este descoperit furtul pânzei Mona Lisa, capodopera lui Leonardo da Vinci de la Muzeul Luvru.
1912: Alaska devine teritoriu al Statelor Unite.
1912: După căderea dinastiei Qing și a ultimului împărat, Pu Yi, în China revoluționarul Sun Yat-sen fondează Kumitangul.
1914: Japonia declară război Germaniei și bombardează Qingdao, China.
1914: Primul Război Mondial: Biblioteca Universității Catolice din Leuven este distrusă în mod deliberat de armata germană. Sute de mii de volume de neînlocuit și manuscrise gotice și renascentiste se pierd.
1914: Primul Război Mondial: Japonia declară război Austro-Ungariei.
1916: Ambasadorul Edgar Mavrocordat depune la ora 21 la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe declarația de război din partea Regatului Român. Armata română înaintează pe trei direcții în Transilvania.
1916: Primul Război Mondial: Germania declară război României.
1916: Primul Război Mondial: Italia declară război Germaniei.
1920: Armata poloneză a lui Józef Piłsudski a reușit să îndepărteze armatele rusești ce ocupau orașul Varșovia într-o bătălie ce s-a dovedit a fi decisivă în războiul polono-sovietic.
1921: Faisal I este încoronat rege al Iraqului.
1922: Prima reclamă de radio a fost difuzată de postul de radio „WEAF”, din New York.
1924: A început Revolta din August, o insurecție nereușită împotriva dominației sovietice din Republica Sovietică Socialistă Georgiană.
1927: La Boston au fost executați anarhiștii italieni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale.
1928: La Paris, 15 state au semnat Pactul Kellogg-Briand, de respingere a războiului. Actul nu prevede nici o sancțiune împotriva celor care ar încălca pacea. România a aderat la acest pact la 4 septembrie 1928.
1929: Are loc Masacrul de la Hebron, când 67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși la Hebron, atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina, de către arabi incitați la violență prin zvonuri că evreii au pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.
1929: Experimentarea cabinei catapultabile de avion construită în premieră de românul Anastasie Dragomir. Evenimentul a avut loc pe aeroportul Orly, Paris.
1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
1939: Primul zbor al turboreactorului Heinkel He 178, primul avion cu reacție din lume.
1940: Al Doilea Război Mondial: primul bombardament al Berlinului de către Forțele Aeriene Regale britanice.
1941: Al Doilea Război Mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.
1941: Ion Antonescu a fost numit mareșal.
1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia Insulelor Solomon de Est. Portavionul japonez Ryūjō este scufundat, cu pierderea a șapte ofițeri și 113 membri ai echipajului. Transportatorul american USS Enterprise este grav avariat.
1942: Al Doilea Război Mondial: Brazilia declară război puterilor Axei (Germania, Italia și Japonia)
1942: Al Doilea Război Mondial: Începutul Bătăliei de la Stalingrad.
1943: Ia sfârșit Bătălia de la Kursk, cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile.
1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați.
1944: Al Doilea Război Mondial: Parisul este eliberat de aliați.
1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
1954: Prima participare a României la Campionatele Europene de atletism, cu Iolanda Balaș pe locul second (1,65 m).
1955: A apărut primul număr al The Guinness Book of Records, în Marea Britanie.[3]
1955: Are loc prima transmisie TV color (NBC) a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis.
1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.
1960: Ediția a XVII-a a Jocurilor Olimpice moderne: Roma (25 august-11 septembrie).
1960: Se înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ: -88,3 °C (la Stația Vostok)
1961: Președintele brazilian Jânio Quadros demisionează după doar șapte luni la putere, inițind o criză politică care culminează cu o lovitură de stat militară în 1964.
1962: NASA lansează misiunea spațială Mariner 2 către Venus. Pe parcur ea descoperă vântul solar.
1963: De pe treptele Monumentului Lincoln din Washington, DC, Martin Luther King, Jr. a ținut discursul I Have a Dream.
1966: Declanșarea luptei armate a poporului namibian, sub conducerea SWAPO, pentru eliberarea de sub ocupația regimului rasist al Africii de Sud.
1966: Lansarea misiunii Apollo 3. A fost experimentată etapa finală a zborului selenar.
1966: Lunar Orbiter 1 face prima fotografie a Pământului de pe orbita în jurul Lunii.
1968: Franța detonează prima sa bombă cu hidrogen.
1968: Papa Paul al VI-lea ajunge la Bogotá, Columbia. Este prima vizită a unui papă în America Latină.
1969: Decret de înființare a Academiei de Știinte Medicale.
1972: Are loc ediția a XX-a a Jocurilor Olimpice de vară moderne, la München, Germania de Vest (26 august – 10 septembrie).
1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni.
1973: Jaful unei bănci din Stockholm, Suedia, se transformă într-o criză de ostatici; în următoarele cinci zile, ostaticii încep să simpatizeze cu răpitorii lor, ducând la termenul de „sindromul Stockholm”.
1979: Led Zeppelin lansează album, „In Through The Out Door”.
1979: Un atac cu bombă al IRA l-a ucis pe Louis Mountbatten, amiral britanic în cel de-al Doilea Război Mondial și alte trei persoane, în timp ce se afla în vacanță, pe iahtul său, în Sligo, Republica Irlanda.
1981: Mark David Chapman este condamnat la 20 de ani de închisoare pentru uciderea lui John Lennon.
1981: Sonda spațială Voyager 2 trece pe lângă luna Iapetus a lui Saturn și trimite primele imagini spre Pământ.
1981: Sonda Voyager 2 a ajuns la maximă apropiere de Saturn, trecând la 101.000 km de planetă.
1983: Are loc prima trasmisie color a Televiziunii Române cu ocazia festivităților prilejuite de Ziua Națională (1948-1989).
1988: Centrul istoric al Lisabonei este distrus de un incendiu.
1989: Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.
1989: Este descoperit primul inel al lui Neptun.
1989: În Polonia, Tadeusz Mazowiecki devine primul prim-ministri non-comunist, după Al Doilea Război Mondial.
1989: Marea Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin.
1989: Sonda Voyager 2 a ajuns la maximă apropiere de Neptun (la 4.951 km), ultima planetă pe care a vizitat-o înainte de a părăsi Sistemul Solar.[3]
1990: Comunitatea Europeană recunoaște independența țărilor baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
1990: Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică.
1991: Belarus își declară independența față de Uniunea Sovietică.
1991: Debutul pilotului de Formula 1 Michael Schumacher, în Marele Premiu al Belgiei.
1991: Linus Torvalds anunță prima versiune a ceea ce va deveni Linux.
1991: Mihail Gorbaciov renunță la funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia.[4]
1991: Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova.
1991: Reintroducerea drapelului de stat tricolor al Rusiei. Ziua drapelului de stat al Federației Ruse.
1991: Tim Berners-Lee, cunoscut și ca TimBL, deschide World Wide Web pentru utilizatori.
1991: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.[5]
1993: Sonda spațială Galileo trece pe lângă asteroidul Ida la o distanță de 10.500 km și trimite imagini înapoi pe Pământ. Este descoperit pentru prima dată un satelit al unui asteroid și i se dă numele de Dactyl.
1994: Ioan Stoica, inițiatorul jocului piramidal „Caritas”, este reținut de poliție sub acuzația de fals și înșelăciune.
1996: Charles, Prinț de Wales și Diana, Prințesă de Wales divorțează.
2001: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei se căsătorește cu Mette-Marit Tjessem Høiby.
2003: Planeta Marte se află la cea mai mică distanță de Terra din ultimii 60.000 de ani, trecând la aproape 55.758.006 km de Pământ.
2006: Fostul prim-ministru al Ucrainei, Pavlo Lazarenko, este condamnat la nouă ani de închisoare pentru spălare de bani, fraudă bancară și extorcare.
2006: Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.
2007: Rămășițele ultimilor membri ai familiei regale ai Rusiei, Alexei Nikolaevici, țareviciul Rusiei, și sora sa, Marea Ducesă Anastasia, sunt descoperite în apropiere de Ekaterinburg, Rusia.
2008: Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China. România obține un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).
2008: Republicile Osetia de Sud și Abhazia sunt recunoscute de Rusia ca state independente.
2009: Madonna a concertat pentru prima dată în România în fața a aproximativ 70.000 de spectatori din Parcul Izvor din București.
2012: În urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie 2011. El este condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.
2012: Sonda spațială Voyager 1 intră în spațiul interstelar devenind primul obiect creat de om care a făcut acest lucru.
2014: Recep Tayyip Erdogan devine al 12 lea președinte al Turciei
Sarbatoritii saptamanii
1935: Lando Buzzanca, actor italian
1936: A. S. Byatt, scriitoare britanică
1936: Hugh Hudson, regizor englez
1937: Eugen Mihăescu, pictor, grafician și om politic român, membru de onoare al Academiei Române
1938: Frederick Forsyth, scriitor englez
1938: Radu Scutelnicu, inginer constructor și inventator român
1941: Vasile Gergely, fotbalist român
1942: Anna Széles, actriță maghiară din România
1947: Barbara Bach, actriță americană
1947: Marilena Rotaru, jurnalist de televiziune, cineast.
1947: Paulo Coelho, scriitor brazilian
1947: Vivi Drăgan Vasile, director de imagine
1948: Andrei Pleșu, filosof, scriitor și eseist român
1948: Dezső-Kálmán Becsek-Garda, politician român de etnie maghiară
1948: Jean-Michel Jarre, muzician francez
1950: Luigi Delneri, jucător și antrenor italian de fotbal
1950: Mihai Mălaimare, actor și politician român
1950: Radu Negrescu-Suțu, scriitor român
1951: Rob Halford, cântăreț-compozitor englez (Judas Priest, 2wo, Halford, și Fight)
1951: Valeriu Gheorghe, politician român
1952: Santillana, fotbalist spaniol
1953: Maurizio Malvestiti, episcop romano-catolic al Diecezei de Lodi
1954: George Ceaușu, scriitor român, eseist, publicist, critic și redactor de science-fiction
1955: Emil Hurezeanu, poet, eseist și jurnalist român
1956: Adrian Schervan, jucător român de polo pe apă
1957: Daniel Stern, actor american
1957: Dr. Alban, artist suedez de origine nigeriană
1957: Hiltrud Breyer, politician german
1957: Stephen Fry, actor englez
1957: Steve Davis, jucător englez de snooker
1958: Steve Guttenberg, actr american
1958: Tim Burton, regizor, scenarist și producător american de filme
1959: Claudiu Bleonț, actor român de teatru și film
1960: Guillermo García Cantú, actor mexican
1960: Ștefan Iovan, fotbalist și antrenor român de fotbal
1961: Alexandre Desplat, compozitor francez de muzică de film
1961: Billy Ray Cyrus, actor și cântăreț american
1961: Jared Harris, actor britanic
1961: Tom Ford, designer de modă american
1961: Yutaka Ikeuchi, fotbalist japonez
1962: David Fincher, regizor american de film
1963: Bogdan Teodorescu, scriitor și jurnalist român
1963: Maria Gheorghiu, interpretă română de muzică folk
1963: Park Chan-wook, regizor, scenarist, producător și fost critic de film sud-coreean
1963: Tori Amos, cântăreață americană
1964: Dana Gould, actor american
1964: Mats Wilander, tenismen suedez
1965: Amanda Tapping, actriță și producătoare canadiană de origine engleză
1965: Marlee Matlin, actriță americană
1965: Shania Twain, interpretă americană de muzică pop
1965: Tomi Cristin, actor român de teatru și film
1966: Ahn Kil Kang, actor sud-coreean
1966: Julen Lopetegui, fost fotbalist și antrenor spaniol
1967: Adewale Akinnuoye-Agbaje, actor și fotomodel britanic
1967: Eugen Neagoe, jucător și antrenor român de fotbal
1968: Alessandro Puccini, scrimer italian
1968: Hajime Moriyasu, fotbalist japonez
1968: Sorin Adam, pictor și grafician român
1968: Valérie Karsenti, actriță franceză
1969: Ioan Isaiu, actor român
1969: Jack Black, actor și cântăreț canadiano-american
1969: Jason Priestley, actor american
1970: Claudia Schiffer, fotomodel și actriță germană
1970: Peter Ebdon, jucător englez de snooker
1970: Romică Andreica, politician român
1971: Ariadna Thalía Sodi Miranda, cântăreață și actriță mexicană
1971: Richard Armitage, actor britanic
1972: Franck Boidin, scrimer francez
1972: Horia Brenciu, cântăreț și prezentator român de televiziune
1973: Dave Chapelle, comediant, actor american
1973: Juan Manuel Márquez, boxer mexican
1973: Kristen Wiig, actriță americană
1974: Frédéric Belinsky, chitarist francez de jazz
1974: Jennifer Lien, actriță americană
1974: Konstantin Novosiolov, fizician britanic de origine rusă, laureat Nobel
1974: Marat Bașarov, actor rus
1974: Ovidiu Cernăuțeanu, cântăreț și compozitor român
1974: Tatjana Logvin, handbalistă austriacă de origine ucraineană
1975: Dan Tăpălagă, jurnalist român
1975: Joanna Jakimiuk, scrimeră poloneză
1976: Alex O’Loughlin, actor australian
1976: Carlos Moyà, jucător spaniol de tenis
1976: Fuego, interpret român de muzică ușoară
1976: James D’Arcy, actor englez
1976: Mark Webber, pilot australian de Formula 1
1977: Robert Enke, fotbalist german
1978: Ghenadie Olexici, fotbalist din Republica Moldova
1978: Ionuț Iftimoaie, kickboxer român
1978: Romik Khachatryan, fotbalist armean
1979: Domnica Drumea, poetă română
1979: Marlon Harewood, jucător englez de fotbal
1979: Natalia Barbu, cântăreață din Republica Moldova
1979: Orlando Engelaar, fotbalist olandez
1980: Chris Pine, actor american
1980: Macaulay Culkin, actor și muzician american
1981: Carlos Cuéllar, fotbalist spaniol
1981: Jean-Julien Rojer, tenismen neerlandez
1981: Maxwell Cabelino Andrade, fotbalist brazilian
1981: Weston Kelsey, scrimer american
1982: Arthuro Henrique Bernhardt, fotbalist brazilian
1982: Darly de Paula, handbalistă spaniolă de origine braziliană
1982: José Bosingwa, fotbalist portughez
1982: Kim Källström, fotbalist suedez
1982: LeAnn Rimes, cântăreață americană de muzică pop și country
1982: Thiago Motta, fotbalist italian de origine braziliană
1983: Alfonso Herrera, cântăreț și actor mexican
1983: Bogdan Straton, fotbalist român
1984: Corina Olar, jucătoare de fotbal română
1984: Glen Johnson, fotbalist englez
1984: Paula Fernandes, cântăreață braziliană de country
1984: Sulley Muntari, fotbalist ghanez
1985: Alexandra Nechita, pictor american de origine română
1985: Bianca Del Carretto, scrimeră italiană
1985: Kenta Chida, scrimer japonez
1985: Kjetil Jansrud, schior norvegian
1985: Nikica Jelavić, fotbalist croat
1986: Adina Galupa, actriță română
1986: Andra, cântăreață română
1986: Florence Welch, cântăreață și textieră engleză
1987: Amy Macdonald, cântăreață britanică
1987: Blake Lively, actriță americană
1987: Daigo Nishi, fotbalist japonez
1987: Flavius Koczi, gimnast român
1987: Roxana Condurache, actriță română
1987: Tom Söderberg, fotbalist suedez
1988: Cristina Neagu, jucătoare română de handbal
1989: César Azpilicueta, fotbalist spaniol
1989: Giacomo Bonaventura, fotbalist italian
1989: James Harden, jucător american de baschet
1989: Valtteri Bottas, pilot finlandez de Formula 1
1990: Ali Pakdaman, scrimer iranian
1990: Aras Bulut İynemli, actor turc
1990: Bojan Krkić, fotbalist spaniol de origine sârbă
1990: Irina Begu, jucătoare română de tenis
1990: Julie Foggea, handbalistă franceză
1990: Luuk de Jong, fotbalist olandez
1990: Mateo Musacchio, fotbalist argentinian
1990: William Bermudez, fotbalist columbian
1991: Arnaud Démare, ciclist francez
1991: Federico Macheda, fotbalist italian
1991: Funso Ojo, fotbalist belgian
1991: Irina Rimes, cântăreață din Republica Moldova
1991: Violetta Kolobova, scrimeră rusă
1993: Ina Ioana Todoran, solistă de muzică populară
1995: Alexandra Lunca, jucătoare română de fotbal
1995: Brooke Andersen, atletă americană
1995: Diana Bulimar, gimnastă română
1995: Dua Lipa, cântăreață britanică
1995: Răzvan Grădinaru, fotbalist român
1997: Lautaro Martínez, fotbalist argentinian
1998: Marc Hirschi, ciclist elvețian
2003: Quvenzhané Wallis, actriță americană
Rubrica realizată de Moisali
