1905: Prințul Carl al Danemarcei devine regele Haakon al VII-lea al Norvegiei.
1907: După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii.
1910: Aviatorul Eugene Ely a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas.
1916: Bătălia de la Somme, bătălia cu cele mai mari pierderi din Primul Război Mondial, se încheie la egalitate, după 140 de zile de lupte.
1916: Primul război mondial: „Bătalia pentru București”, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.
1916: Primul Război Mondial: Guvernul României se retrage din Muntenia ocupată, la Iași, noua capitală a țării.
1917: Are loc prima mare bătălie de tancuri, la Cambrai în Franța, unde aproape 400 de tancuri, atacând pe un front de 16 km, au străpuns apărarea trupelor germane.
1917: Ucraina este declarată republică.
1918: Apare la București, săptămânal sau bisăptămânal Socialismul, organul Partidului Socialist și al Uniunii sindicale.
1918: Consfătuirea fruntașilor politici, membri ai Partidului Național și ai Partidului Social-Democrat, sub președinția lui Ștefan Cicio-Pop, la care se discută proiectul în opt puncte întocmit de Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu, proiect ce conținea hotărârea de unire cu România.
1918: Eșuarea negocierilor de la Arad, dintre ministrul Oszkár Jászi și reprezentanții Consiliului Național Român Central, de înființare a unei confederații danubiene democratice („Elveția Estului”), după modelul preconizat de Friedrich Naumann.
1920: S-a încheiat revoluția din Rusia, începută în primăvara anului 1918.
1922: Conferința internațională de la Lausanne, în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Se discută și semnează tratatul de pace cu Turcia, care recunoștea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh. Insula nu mai există, fiind inundată la construirea barajului Porțile de Fier.
1922: Fostul sultan otoman Mehmed al VI-lea pleacă în exil în Italia.
1922: În Marea Britanie începe să emită British Broadcasting Corporation (BBC).
1924: Apare, la București, revista săptămânală „Mișcarea literară” (până la 17 octombrie 1925), condusă de Liviu Rebreanu.
1926: George Bernard Shaw refuză sa accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: „Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel”.
1928: În SUA a fost introdus primul laborator de defectoscopie de cale ferată.
1928: Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, și-a făcut pentru prima oară apariția la Colony Theatre din New York, în filmul intitulat „Steamboat Willie”.
1932: Premiera românească, la Opera Română din București, a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931.
1933: Statele Unite recunosc Uniunea Sovietică.
1933: Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice oficiale.
1937: Guvernul Gheorghe Tătărăscu 3 își depune demisia, iar regele Carol al II-lea îl numește tot pe Tătărăscu în funcția de prim-ministru al României.
1938: Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
1940: Al Doilea Război Mondial: Avioanele germane bombardează orașul britanic Coventry, devastându-l.
1940: Al Doilea Război Mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei.
1942: Al doilea razboi mondial: Bătălia de la Stalingrad – forțele rusești sub comanda generalului Georgy Zhukov lansează operațiunea „Uranus”, contraatacând și întorcând soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice.
1942: Alaska Highway se deschide oficial. Construcția drumului a fost accelerată după atacul japonez de la Pearl Harbor. Drumul face legătura între Dawson Creek, situat în provincia canadiană Columbia Britanică și Delta Junction în statul american Alaska.
1942: În timpul Bătăliei navale de la Guadalcanal este scufundat cuirasatul japonez Hiei.
1945: Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946.[2]
1945: Procesele de la Nürnberg: Încep la Palatul de Justiție de la Nürnberg procesele împotriva a 24 de foști lideri germani, pentru crime de război.
1946: Primele alegeri parlamentare postbelice, declarate „libere și nestingherite”, care au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice.
1947: Prințesa Elisabeta (viitoarea regina Elisabeta a II) s-a căsătorit cu ducele de Ediburgh, Philip Mountbatten.
1948: A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbina de gaz (SUA).
1950: Organizația Națiunilor Unite decide acordarea independenței Libiei.
1952: Rudolf Slánský, Secretarul General al Partidului Cehoslovac și alți 13 lideri comuniști sau funcționari de rang înalt au fost acuzați și condamnați că ar fi participat la o conspirație troțkisto-titoisto-sionistă. Procesul a fost orchestrat la ordinul Moscovei prin intermediul consilierilor sovietici aflați în țară. Slánský va fi spânzurat la 3 decembrie 1952.
1956: Are loc premiera primul film al lui Elvis Presley, Love me tender la cinematograful Paramount în New York.
1957: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă „revizionismul” în general, iar în mod special „revizionismul” iugoslav.
1962: Președintele american John F. Kennedy a acceptat să ridice blocada din Cuba.
1962: Se abolește statutul Eritreei ca stat federal, ea devenind până la dobândirea inependenței în 1993 o simplă provinicie a Etiopiei.
1963: A apărut o nouă insulă, numită Surtsey.
1963: Premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografiei românești. Pelicula evocă Revoluția de la 1821.
1963: Primul telefon cu taste este introdus în circuitul comercial din SUA.
1965: Conciliul Vatican II adoptă constituția Dei Verbum, despre revelația divină.
1965: Programul Venera: Uniunea Sovietică lansează sonda spațială Venera 3 spre Venus, care va fi prima navă spațială care va ajunge la suprafața unei alte planete.
1969: A fost înființată, la București, Academia de Științe Agricole și Silvice.
1969: Fotbalistul brazilian Pelé marchează cel de-al 1000-lea gol.
1969: La Washington DC, peste 250.000 de oameni au protestat față de Războiul din Vietnam.
1969: Naveta spațială Apollo 12 este lansată, având la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean.
1969: Programul Apollo: Apollo 12 – astronauții americani Charles Conrad și Alan Bean aselenizeză în Oceanul Furtunilor și devin astfel a 3-a respectiv a 4-a persoană care pășește pe Lună.
1970: Douglas Engelbart primește patentul pentru primul maus de calculator.
1970: Elton John participă la un concert la A&R Studios în New York, care mai târziu va deveni albumul 11-17-70.
1970: Odată cu lansarea Lunochod 1 de către Uniunea Sovietică în Mare Imbrium, ca parte a programului Luna, începe prima utilizare a unui vehicul lunar.
1971: Intel Corporation a lansat primul microprocesor integrat din lume, denumit Intel 4004, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă.
1971: Mariner 9 intră pe orbita lui Marte.
1973: Prințesa Anne a Marii Britanii se căsătorește cu căpitanul Mark Phillips, la Westminster Abbey.
1974: Mesajul Arecibo către posibili extratereștri este trimis în spațiu sub forma unui semnal radio de la observatorul Arecibo.
1976: Parlamentul spaniol a aprobat un proiect de lege care viza instaurarea democrației, după 37 de ani de dictatură.
1977: Președintele egiptean Anwar El Sadat devine primul lider arab al Orientului Mijlociu care a efectuat o vizită oficială în Israel.
1978: Are loc sinuciderea în masă din Jonestown – Jim Jones a determinat pe 900 de membri ai sectei sale să comită omoruri și să se sinucidă la Jonestown, în Guyana, după ce unii membri ai sectei îl asasinaseră pe congressmanul american Leo Ryan.
1978: România intră, ca membru deplin, în Biroul „Grupului celor 77” din cadrul UNESCO.
1979: Începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pîrvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalitații creat în jurul familiei Ceaușescu. Drept urmare, în aceeași noapte, Pîrvulescu a fost evacuat din casa în care locuia.
1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea.
1985: Războiul Rece: La Geneva, președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan, și liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, se întâlnesc pentru prima dată.
1987: La Brașov au avut loc manifestațiile spontane ale muncitorilor de la uzinele „Roman” împotriva regimului ceaușist, manifestații la care s-a alăturat o mare parte din populația orașului.
1987: Revolta de la Brașov: Au loc primele proteste la Secția 440 „Matrițe” a Întreprinderii de Autocamioane „Steagul Roșu” din Brașov.
1988: A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale.
1988: Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim-ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane.
1989: Au loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul Revoluției de catifea.
1989: Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Până în prezent (2017), Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA si a Somaliei). Orice stat care semnează Convenția îi recunoaște conținutul, se obligă să îl respecte și să îl aplice în mod corespunzător.
1990: A avut loc, la Brașov, o demonstrație de mari proporții cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov. În frunte cu membrii Asociației „15 noiembrie”, demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației din 1987.
1990: Grupul pop Milli Vanilli este deposedat de premiul Grammy pentru că duo-ul nu a cântat deloc pe albumul Girl You Know It’s True. Muzicienii din studio au furnizat toate vocile.
1991: În timpul războiului de independență al Croației, Armata Populară Iugoslavă a capturat orașul croat Vukovar după un asediu de 87 de zile.
1992: În România s-a schimbat numerotația telefonică; în București s-a trecut la numere de telefon din 7 cifre (de la 6) iar în alte orașe s-a trecut de la 5 la 6 cifre.
1992: La Bruxelles este parafat un acord prin care România obține statutul de asociat al Comunității Economice Europene.
1996: Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România. Emil Constantinescu, președintele Convenției Democrate Române, obține 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României.
1998: Înființarea Ziarului Financiar.
1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă este vândut la licitație pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
1999: China lansează prima sa navă spațială, Shenzhou 1.
1999: Guvernul României adoptă Ordonanța de Urgență privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activității de protecție a copilului, îndeplinind astfel una din condițiile impuse pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
2000: Alberto Fujimori este îndepărtat din funcția de președinte al Peru.
2000: Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul.
2001: Este lansat primul film Harry Potter: „Harry Potter și piatra filozofală”.
2002: Bursa de Valori București a fost admisă ca membru corespondent al Federației Europene a Burselor de Valori, care cuprinde 31 de membri plini și 8 asociați din rândul burselor mari din Europa.
2002: Se deschide primul Muzeu de matematică din lume la Gießen, Germania.
2003: Arnold Schwarzenegger devine Guvernatorul Californiei.
2003: Michael Jackson este arestat sub acuzația de molestare a unui copil.
2006: Lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte „Geschwister Scholl” pe anul 2006, premiu ce este conferit în fiecare an începând din 1985 de către „Börsenverein des Deutschen Buchhandels”.
2008: România: Opt mineri și patru membri ai echipelor de salvare au murit în urma a două explozii la mina Petrila.
2013: NASA lansează sonda spațială MAVEN pentru a studia atmosfera planetei Marte.
2014: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.
2019: Primul caz cunoscut de COVID-19 este al unui bărbat în vârstă de 55 de ani care vizitase o piață din Wuhan, provincia Hubei, China.
2019: Prințul Andrew, Duce de York, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a, se retrage din toate atribuțiile publice în lumina acuzațiilor de viol, afirmând că asocierea sa cu miliardarul american Jeffrey Epstein care s-a sinucis în contextul în care era inculpat pentru agresiuni sexuale, a cauzat perturbări majore în activitatea familiei regale.
2020: 10 pacienți cu Covid-19 au murit, iar alți 4 au fost răniți, inclusiv doi medici, în urma unui incendiu provocat în secția ATI COVID-19 la Spitalul Județean din Piatra Neamț.
Sarbatoritii saptamanii
1930: Chinua Achebe, scriitor nigerian
1932: Alvin Plantinga, filosof american
1932: Petula Clark, cântăreață și actriță britanică
1934: Vassilis Vassilikos, scriitor grec
1936: Hisashi Igawa, actor japonez
1937: Alexandra Târziu, prozator român
1937: Christoph Klein, episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România
1937: Leonard Cazan, politician român
1937: René Kollo, tenor german
1938: Sorin Mărculescu, poet, eseist traducător român
1938: Ted Turner, a fondat canalul de știri CNN
1939: Emil Constantinescu, politician și om de știință român, al 3-lea președinte al României (1996-2000)
1939: Margaret Atwood, scriitoare canandiană
1939: Wendy Carlos, muziciană americană
1940: Apostol Gurău, prozator și eseist român
1941: Corneliu Ciontu, politician român
1942: Calvin Klein, designer de modă american
1942: Daniel Barenboim, dirijor israelian
1942: David Hemmings, actor britanic
1942: Ioan Bivolaru, politician român
1942: Joe Biden, politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (2020-prezent)
1942: Linda Evans, actriță americană
1942: Martin Scorsese, regizor american de film
1943: Grigore Ilisei, publicist și prozator român
1944: Danny DeVito, regizor și actor american
1944: Dragoș Ujeniuc, politician român
1944: Ibrahim Böhme, politician german
1944: Radu Nunweiller, fotbalist român
1944: Wolfgang Joop, creator și designer german
1945: Abdelmadjid Tebboune, politician algerian, președintele Algeriei (2019-prezent)
1945: Brett Lunger, pilot american de curse auto
1945: Maria Cornescu, cântăreață de muzică populară
1945: Roger Donaldson, regizor neozeelandez
1945: Roland Joffé, regizor britanico-francez de film
1946: Alan Dean Foster, autor SF
1946: Amanda Lear, cântăreață britanică-chineză și fotomodel
1946: Filip Georgescu, politician român
1946: Mihail, Prinț de Saxa-Weimar-Eisenach, actualul șef al Casei de Saxa-Weimar-Eisenach
1948: Charles al III-lea , regele Regatului Unit si al Irlandei de Nord, cap al Commonwealth-ului
1948: Ino van den Besselaar, politician neerlandez
1948: Norbert Lammert, politician german
1949: Pierre Buyoya, președintele de stat al Republicii Burundi
1950: Principesa Elena a României, fiica regelui Mihai al României
1950: Vasile Simionaș, jucător și antrenor român de fotbal
1951: Beverly D’Angelo, actriță americană
1951: Ioan Selejan, cleric ortodox român, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului (2014-prezent)
1951: Ion Gonțea, politician român
1951: Mihai Ghimpu, președinte al Republicii Moldova
1952: Cyril Ramaphosa, politician sud-african, președintele Republicii Africa de Sud (2018-prezent)
1952: Delroy Lindo, actor american
1952: Vlad Rădescu, actor de teatru și film român
1953: Dominique de Villepin, politician francez, prim-ministru al Franței
1953: Robert Beltran, actor american
1954: Condoleezza Rice, politiciană americană și ministru de externe a Statelor Unite
1955: Héctor Cúper, jucător și antrenor argentinian de fotbal
1956: Bo Derek, actriță americană
1956: Ioan Buda, politician român
1956: Vasile Muraru, actor român de comedie
1957: Stefan Bellof, pilot german de Formula 1
1958: Anamaria Beligan, scriitoare și cineastă română
1958: Anne Holt, scriitoare norvegiană
1959: Sean Young, actriță americană
1960: Kim Wilde, cântăreață și textieră britanică
1961: Meg Ryan, actriță americană
1962: Gerardo Martino, jucător și antrenor argentinian de fotbal
1962: Ionel Floroiu, politician român
1962: Jodie Foster, actriță americană
1962: Kirk Hammett, chitaristul trupei Metallica
1963: Peter Schmeichel, fotbalist danez
1964: Diana Krall, pianistă și cântăreață canadiană de jazz
1964: Petre Grigoraș, jucător și antrenor român de fotbal
1965: Laurent Blanc, fotbalist francez
1965: Olga Veliciko, scrimeră sovietică și rusă
1966: Ronny Levy, fotbalist și antrenor israelian
1966: Sophie Marceau, actriță franceză
1967: George Cristian Maior, politician român
1968: Wolfgang Stark, arbitru german de fotbal
1969: Luminița Erga, actriță română
1970: Peta Wilson, actriță americană
1970: Sabrina Lloyd, actriță americană
1972: Aurelia Dobre, gimnastă, antrenoare și coregrafă română stabilită în Statele Unite ale Americii
1972: Edyta Górniak, cântăreață poloneză
1972: Josh Duhamel, actor american
1974: Chloë Sevigny, actriță americană
1974: Dănuț Perjă, fotbalist român
1974: Lia Olguța Vasilescu, politician român
1974: Paul Scholes, fotbalist englez
1975: Gabriela Szabo, atletă română
1975: Joshua Gomez, actor american
1976: Shagrath, muzician norvegian
1977: Fábio Júnior, fotbalist brazilian
1977: Fabolous, rapper american
1977: Mette Frederiksen, politiciană daneză, prim-ministru al Danemarcei
1978: Andris Nelsons, dirijor leton
1978: Rachel McAdams, actriță canadiană
1979: Bojana Popović, handbalistă muntenegreană
1979: Olga Kurylenko, actriță și fotomodel ucraineano-franceză
1980: Gustavo Paruolo, fotbalist argentinian
1980: Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății
1980: Juliano Spadacio, fotbalist brazilian
1980: Nicolas Lopez, scrimer francez
1981: Diego Gaúcho, fotbalist brazilian
1981: Emily Wells, violonistă americană
1983: Adriana Nechita, handbalistă română
1983: John Heitinga, fotbalist olandez
1984: Aliaksandr Buikevici, scrimer belarus
1984: Gemma Atkinson, actriță, personalitate de televiziune și fotomodel britanic
1984: Katarina Bulatović, handbalistă muntenegreană
1984: Marija Šerifović, cântăreață din Serbia
1984: Mihai Roman, fotbalist român
1985: Kristina Kuusk, scrimeră estonă
1985: Sanna Marin, politiciană finlandeză
1987: Kat DeLuna, cântăreață din S.U.A., cu origini dominicane
1988: Dušan Tadić, fotbalist sârb
1988: Jeremy Bokila, fotbalist congolez
1989: Ciprian Gălățanu, scrimer român
1989: Raluka, cântăreață română
1993: Nélson Semedo, fotbalist portughez
1993: Paulo Dybala, fotbalist argentinian
1994: Elena Livrinikj, handbalistă macedoneană
1994: Nicoleta Safta, handbalistă română
1994: Raluca Haidu, handbalistă română
1998: Victor Carles, actor francez
2000: Andreea Ana, luptătoare română
2001: Caty McNally, tenismenă americană
2002: Gaia Cauchi, cântăreață malteză
Rubrica realizata de Moisali
