1901: Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont (n. 1873 – d. 1932)
1900: Apare cartea Interpretarea viselor a psihologului Sigmund Freud.
1902: Este inaugurată clădirea centrală a Universității Franz Joseph din Cluj.
1903: Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a–l obține prin sinteză.
1903: Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor – Women’s Social and Political Union (WSPU)(n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928)
1905: În urma adoptării Legii Curzon, Bengalul este împărțit în două provincii, pe criterii religioase: Bengalul de Vest (hindus) și Bengalul de Est (musulman).
1910: A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămășițele împăratului Otto al III-lea (Sfântul Imperiu Roman) (980-1002).
1912: Începutul guvernului Titu Maiorescu 2 până la 31 decembrie 1913.
1914: Garrett Morgan inventează și patenteză masca de gaze.
1914: Principele Feridinand, devine rege al României, în urma decesului unchiului său, Regele Carol I.
1915: Asistenta medicală britanică Edith Cavell a fost executată de germani pentru că a ajutat trupele Antantei să se retragă din Belgia.
1916: Prima luptă la Târgu Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina, resping puternica ofensivă germană.
1917: „Miracolul de la Fátima” la care asistă aproximativ 70.000 de oameni, la Cova da Iria din Portugalia.
1917: Primul Război Mondial: dansatoarea olandeză Mata Hari este executată de Franța pentru spionaj.
1919: Este sfințită Bazilica Sacré-Cœur din Paris, construită în perioada 1875-1914
1922: La Alba Iulia, are loc încoronarea Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României.
1923: Orașul Ankara a devenit capitala statului turc modern, în locul Istanbulului.
1925: A fost inaugurată Universitatea Guadalajara din Mexic.
1931: Se inaugurează statuia lui Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia. Are 30 de metri înălțime fără să se includă cei 8 metri ai soclului, lățimea între brațe este de 28 metri, are o greutate de 635 de tone și este situată pe vârful muntelui Corcovado la o altitudine de 700 de metri.
1931: Se încheie procesul de constituire a Frontului de la Harzburg, din care făceau parte partidele de extremă dreaptă germane.
1933: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.
1933: Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933: Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1935: La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin.
1939: Al Doilea Război Mondial: România anunță „poziția ei pașnică”.
1939: Președintele american, Franklin Delano Roosevelt, a primit o scrisoare din partea lui Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare.
1943: Al Doilea Război Mondial: Italia a declarat război fostei aliate Germania.
1944: Al doilea război mondial: Feldmareșalul german Erwin Rommel este ucis din ordinul lui Hitler.
1944: Al Doilea Război Mondial: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie.
1944: Masacrul de la Moisei.
1944: Municipiul Oradea a fost eliberat de către unități militare românești și sovietice, de sub ocupația maghiară fascistă. Ziua orașului.
1944: Partidul Crucilor cu Săgeți a preluat puterea în Ungaria.
1945: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
1946: A fost înființat Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”, din București.
1946: Franța adoptă constituția celei de-a Patra Republici.
1946: Inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați.
1947: Pilotul american Chuck Yeager zboară cu un Bell X-1 devenind primul om care a zburat cu viteză mai mare decât a sunetului.
1949: Wilhelm Pieck a fost ales primul (și singurul), președinte al RDG-ului.
1957: Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1960: Nikita Hrușciov înfuriat lovește cu pantoful în masă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, pentru a protesta la o afirmație a unui lider filipinez despre politica sovietică colonială a Uniunii Sovietice în Europa de Est.
1962: La Roma sunt deschise lucrările Conciliului Vatican II (1962-1965).
1962: Un avion de recunoaștere american Lockheed U-2 a zburat deasupra Cubei și a fotografiat rachete sovietice capabile de a purta încărcătură nucleară, declanșând criza rachetelor cubaneze.
1963: Cancelarul Konrad Adenauer (CDU), la vârsta de 87 de ani, își prezintă în Bonn demisia președintelui federal Heinrich Lübke (CDU).
1963: Konrad Adenauer demisionează din postul de cancelar al Germaniei.
1964: China a detonat prima bombă nucleară.
1964: Dr. Martin Luther King devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
1964: La cea de–a XVIII–a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo, Iolanda Balaș și Mihaela Peneș cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1964: Sovieticii au lansat Voskhod I în spațiu, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului.
1966: Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme.
1967: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1967: NATO a inaugurat cartierul general de la Bruxelles
1967: S-a desfășurat, la București, primul colocviu internațional consacrat operei lui Constantin Brâncuși. (13-15)
1968: NASA lansează Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord (astronauții: Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham).
1968: Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic; România a obținut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz).
1969: 250.000 de oameni protestează la Washington, DC împotriva războiului din Vietnam.
1969: Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Noua Zeelandă.
1972: Zborul 571 al forțelor aeriene uruguayane se prăbușește în munții Anzi, la o altitudine de 3.570 metri. Din cei 45 de pasageri, 28 supraviețuiesc accidentului. Doar 16 reușesc să reziste 72 de zile până când sunt salvați.
1973: A fost inaugurat edificiul Teatrului de Stat din Târgu-Mureș.
1978: Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, devenind primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani.
1980: Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1981: Vicepreședintele Hosni Mubarak este ales președinte al Egiptului la o săptămână după ce Anwar Sadat a fost asasinat.
1983: Fostul prim-ministru japonez Tanaka Kakuei este găsit vinovat că a luat mită de 2 milioane de dolari de la Lockheed Corporation și este condamnat la patru ani de închisoare.
1984: Încercarea de asasinat a premierul Margaret Thatcher de către Armata republicană provizorie irlandeză eșueză. Bomba ucide cinci persoane și 31 de persoane sunt rănite.
1986: Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni.
1987: Thomas Sankara, președintele din Burkina Faso, este asasinat prinr-o lovitură de stat militară. Blaise Compaoré, liderul rebelilor, devine noul șef al statului.
1989: Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă”, caruia i–a oferit un interviu ad–hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce–ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto–ceaușist.
1992: Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) își reia activitatea; președinte: George Constantin Păunescu.
1993: România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă.
1994: Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc Premiul Nobel pentru Pace.
1994: Sonda spațială Magellan arde în atmosfera lui Venus.
1995: Fizicianul francez Joseph Rotblat, militant împotriva folosirii bombei atomice, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
1997: Nava spațială americano-europeană Cassini-Huygens este lansată de la Cape Canaveral spre Saturn.
1998: Fostul dictator chilian Augusto Pinochet este arestat la Londra în baza unui mandat prin care s-a solicitat extrădarea sa în baza acuzațiilor de crimă.
1998: Regizorului Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, pentru filmul Terminus Paradis.
1999: Este ridicată „Roata din Londra“, la acel timp cea mai mare roată din Europa.
2000: Distrugătorul american USS Cole, ancorat în portul Aden, Yemen, este grav afectat de un bombardament al-Qaida, care ucide 17 membri ai echipajului și rănește cel puțin 39 de persoane.
2001: A apărut, la București, primul număr al cotidianului „Realitatea românească”.
2001: La Teatrul Național din București a avut loc primul festival de Internet din România – „INTERNETIC”.
2001: Organizația Al-Qaida, i–a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le–a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2001: Președintele George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști
2001: Prim-ministru japonez Junichiro Koizumi a cerut scuze Coreei de Sud pentru atrocitățile comise de japonezi în timpul ocupației din Coreea, 1910-1945.
2003: Prima misiune chineză în spațiu, Shenzhou 5; China a trimis o capsulă spațială având la bord un astronaut – Yang Liwei.
2004: Radio3Net devine primul radio românesc care emite exclusiv pe internet.
2005: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită.
2005: Papa Benedict al XVI-lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalității, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1.
2006: O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York. Reprezentații primăriei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist.
2008: Apare noul canal TVR 3.
2009: Guvernul Emil Boc (1) a fost demis în urma moțiunii de cenzură intitulată „11 împotriva României”, inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, cu 254 voturi „pentru” și 176 „împotrivă”.[6] A fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.
2010: Accidentul minier din Copiapó, Chile se încheie după ce toți cei 33 de mineri prinși ajung la suprafață după un record de 69 de zile sub pământ.
2010: Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2011: Proteste globale izbucnesc în 951 de orașe din 82 de țări. Protestul a fost prima dată solicitat de platforma spaniolă ¡Democracia Real Ya! și aprobat de oameni din întreaga lume. Motivele au fost variate, dar mai ales a vizat inegalitatea economică în creștere, influențe corporative asupra guvernelor.
2012: Doi români au furat, în două minute, 7 tablouri (picturi în ulei și acuarele) de la muzeul Kunsthal din Roterdam în valoare estimată de 18 milioane de euro; pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin.
2017: Parlamentul albanez a votat un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională
2019: Eliud Kipchoge din Kenya devine prima persoană care a alergat un maraton în mai puțin de două ore cu un timp de 1:59:40, la maratonul de la Viena.[
2019: Moțiunea de cenzură intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgență!” inițiată de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorități naționale, împotriva guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament cu 238 de voturi „pentru”; numărul necesar pentru adoptarea moțiunii a fost de 233 de voturi.
Sarbatoritii saptamanii
1925: Angela Lansbury, actriță britanică
1929: Fernanda Montenegro, actriță braziliană
1932: Dana Scott, matematician american, informatician și filozof
1934: Nana Mouskouri, cântăreață greacă și politician
1934: Peter Ashdown, pilot britanic
1936: Gerhard Ertl, chimist german, laureat Nobel
1937: Bobby Charlton, fotbalist englez
1938: Dan Pița, regizor și scenarist român
1940: Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică pop
1940: Valentin Timaru, compozitor și muzicolog român
1941: Paul Simon, muzician american (Simon & Garfunkel)
1942: Marin Tufan, fotbalist român
1945: László Ablonczy, scriitor, jurnalist, critic literar maghiar
1945: Patriarhul Neofit al Bulgariei
1946: Charles Dance, actor, scenarist și regizor englez
1946: Sawao Kato, atlet japonez
1947: Lucas Papademos, economist și politician grec, prim-ministru al Greciei
1947: Rikky von Opel , pilot de Formula 1 din Liechtenstein
1948: Chris de Burgh, cântăreț si compozitor britanic
1948: Nicolae Negru, jurnalist din R. Moldova
1950: Iosif Dan, politician român
1950: Kate Grenville, scriitoare australiană
1950: Sheila Young, patinatoare americană
1951: Cristian Stănescu, politician român
1951: Lia Manțoc, scenografă română
1951: Peter Goldsworthy, scriitor australian
1953: David Morse, actor american
1953: Gellu Dorian, scriitor român
1953: Midge Ure, muzician britanic (Ultravox)
1954: Alexandru Andrieș, cantautor român
1954: Corinna Harfouch, actriță germană
1954: David Lee Roth, muzician, vocalist și compozitor american
1954: Delia Brândușescu, sculptoriță română
1954: Fernando Santos, jucător și antrenor portughez de fotbal
1955: Ion Giurescu, politician român
1955: Ionel Augustin, fotbalist român
1956: Catrinel Dumitrescu, actriță română de teatru și film
1956: Mihai Gruia Sandu, actor, dramaturg și regizor român
1956: Nicolae Ungureanu, fotbalist român
1957: Rumiko Takahashi, japanische mangaka japoneză
1958: Carmen Trocan, actriță română
1958: Tim Robbins, actor american
1960: Arlene McCarthy, om politic britanic
1961: Claudiu Vaișcovici, fotbalist român
1961: Romulus Gabor, fotbalist român
1964: Cristiano Bergodi, fotbalist și antrenor italian
1964: Maxi Gnauck, gimnastă germană
1965: Mihai Cosma, muzicolog și jurnalist român
1966: Bai Ling, actriță chineză
1966: Carolyn R. Bertozzi, chimistă americană, laureată Nobel
1967: Bogdan Uritescu, actor român
1967: Cristian Pustai, antrenor român de fotbal
1967: Kate Walsh, actriță americană
1967: Saara Kuugongelwa-Amadhila, politician namibian, prim-ministru din 2015
1968: Bogdan Ciucă, politician român
1968: Claudiu Săftoiu, jurnalist român
1968: Daniela Gyorfi, cântăreață română de origine maghiară
1968: Hugh Jackman, actor și producător australian de filme
1969: Liviu Surugiu, scriitor și scenarist român
1970: U-God, rapper american
1971: Ionel Gane, fotbalist român
1971: Michael von der Heide, cântăreț elvețian
1972: Lilian Thuram, fotbalist francez
1974: Aurela Gaçe, cântăreață albaneză
1974: George Dorobanțu, regizor, producător și scenarist de film român
1974: Valerie Niehaus, actriță germană
1975: Ihsahn, muzician norvegian
1977: John Mayer, muzician american și textier
1978: Usher, cântăreț și actor american
1979: Bae Doona, actriță sud-coreeană
1979: Ionuț Pungă, atlet român
1979: Wesley Brown, fotbalist englez
1980: Ben Whishaw, actor englez
1980: Kim Kardashian, actriță, fotomodel și vedetă de televiziune americană
1980: Miguel Tininho, fotbalist mozambican
1980: Niels Lodberg, fotbalist danez
1980: Rui Duarte, fotbalist portughez
1980: Victoraș Iacob, fotbalist român
1981: Mihai Morar, prezentator de televiziune român
1982: Adrian Vasile, jucător și antrenor român de handbal
1982: Mauricio Victorino, fotbalist uruguayan
1982: Paweł Golański, fotbalist polonez
1983: Cristian Ianu, fotbalist român
1983: Loreen, cântăreață și producătoare suedeză de muzică pop
1983: Renato Civelli, fotbalist argentinian
1983: Ruslan Ponomariov, șahist ucrainean
1984: Celia, cântăreață română
1984: Chiaki Kuriyama, actriță japoneză
1984: Roberto Hilbert, fotbalist german
1984: Shayne Ward, interpret britanic
1985: Erica Dasher, actriță americană
1985: Margaret Berger, cântăreață norvegiană
1985: Marina Diamandis, cântăreață britanică
1985: Verena Sailer, sprinteră germană
1986: Ezequiel Marcelo Garay, fotbalist argentinian
1986: Irina Rădulescu, actriță română
1986: Michael Woods, ciclist canadian
1988: Doris Schmidts, Miss Germania 2009, originară din România
1988: Jil Funke, actriță germană
1988: Patricia Vizitiu, handbalistă română
1990: Himesh Patel, actor britanic
1990: Jóhanna Guðrún Jónsdóttir, cântăreață islandeză
1990: Sam Bennett, ciclist irlandez
1991: Gabriella Cilmi, cântăreață australiană
1991: John und Edward Grimes, duet irlandez
1991: Mariana Espósito, actriță argentiniană
1991: Xherdan Shaqiri, fotbalist elvețian
1992: Cardi B, cântăreață americană
1992: Mariana Costa, handbalistă braziliană
1993: Vlad-Dragoș Aicoboae, canotor român
1994: Miloš Deletić, fotbalist sârb
2005: Jacopo Hosciuc, motociclist român
2005: Prințul Christian al Danemarcei, fiul Prințului Moștenitor Frederik al Danemarcei.
Rubrica realizata de Moisali
