Numele lui, deloc necunoscut pe scena politică europeană, apare de două zile în toată mass-media lumii. Premierul Slovaciei, Robert Fico (59 ani), figură a puterii de la Bratislava, revenit în fruntea guvernului după alegerile parlamentare din septembrie 2023, pe baza unui program populist, după ce a fost socialist şi anterior comunist, este unul controversat, adică în dizgraţia progresiştilor. Ocupase anterior, deja în două rânduri, funcţia de prim-ministru, între 2006-2010 şi 2012-2018, văzându-se repudiat în primul mandat pentru remarcile ostile împotriva minorităţilor de romi şi maghiari, ceea ce a dus la suspendarea din PES a formaţiunii sale politice, SMER. De la revenirea la putere, în septembrie anul trecut, a sistat o vreme livrările de arme Ucrainei considerând că interesele Slovaciei sunt pe primul loc. În schimb, a întreţinut şi cultivat relaţii de prietenie cu Vladimir Putin. I-a acuzat pe ucrainieni că sunt „fascişti”, vinovaţi de „genocidul” din Donbas, discurs calchiat pe retorica Moscovei, mai mult sau mai puţin îndreptăţit, înainte de începerea războiului. Guvernul său a blocat un ajutor promis Ucrainei, în valoare de 40 mil. euro, votat de predecesorii săi, dar poziţia sa faţă de conflictul ruso-ucrainian a rămas destul de ambiguă. În fine, în media a făcut multă vreme prima ştire, prin presupuse scandaluri de corupţie, Agenţia naţională de crimă slovacă (NACA), abilitată cu combaterea corupţiei l-a acuzat că a condus o organizaţie criminală legată de mită şi crimă. În 2018, descris drept un „Orban de stânga” a trebuit să părăsească puterea, după asasinarea jurnalistului Jean Kuciak, care investiga cazuri de corupţie. Şi-a înmulţit comentariile împotriva imigraţiei şi căsătoriei gay, şi era un critic la adresa UE, motiv pentru care Comisia Europeană l-a acuzat că ameninţă statul de drept, prin dorinţa reformării audiovizualului public şi desfiinţarea Parchetului responsabil cu combaterea corupţiei. The New York Times opina că tentativa de asasinare a unui politician european, cu un profil atât de distinct, ar putea alimenta declaraţiile politice, polarizările stridente devenind violente, cu impact asupra viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European. De altfel, preşedintele ales al Slovaciei, Peter Pellegrini, care urmează să-şi preia mandatul la 15 iunie, a cerut ieri partidelor politice să-şi suspende campania pentru alegerile europene întrucât „ţara nu are nevoie de mai multă confruntare şi acuzaţii reciproce în acest moment”. Fico, avocat de profesie, care a suferit mai multe răni, inclusiv în abdomen, a fost operat în cursul zilei de joi şi medicii consideră starea lui stabilă. Cu toate acestea agenţia slovacă de presă Pravda nu excludea o nouă intervenţie chirurgicală. Autorul atentatului, Juraj Cintula, locuieşte în Levice şi portretul lui în mass-media este ambivalent şi incomplet. Lucrase anterior ca agent de pază la un centru comercial. Este înregistrat într-un partid de opoziţie (partid liberal) extrem de critic la adresa lui Fico. Cert este un lucru: atât Fico cât şi Peter Pellegrini sunt critici cu privire la orientarea militară a UE. În privinţa Ucrainei autorităţile de la Bratislava sunt în favoarea găsirii unei modalităţi de rezolvare a crizei, nu prin câmpul de luptă, ci prin negocieri. Mulţi ziarişti au remarcat însă organizarea precară a dispozitivului de securitate, la momentul atentatului, deoarece nu l-au luat „în ring”, când Fico s-a apropiat de mulţime. La sfârşitul lunii aprilie serviciul ceh de securitate şi informaţii a prevenit o tentativă de asasinat asupra lui Peter Pellegrini. Atacatorul, arestat acum, este un scriitor susţinător al partidului Slovacia Progresistă şi a folosit o puşcă cu ţeavă scurtă pe care o deţinea legal. Atacul este motivat de consideraţii politice. Potrivit ştirilor din presa slovacă autorul atentatului esta unul din fondatorii clubului literar Duha („Curcubeul”) în oraşul Levice, membru al Asociaţiei oficiale a scriitorilor slovaci. Declaraţii ale sale sunt disponibile pe reţelele de socializare. El a susţinut că a fondat o mişcare împotriva violenţei, care se defineşte pe pagina sa de Facebook drept „un partid politic în curs de dezvoltare al cărui scop este să prevină răspândirea violenţei în societate”. Numeroşi lideri politici europeni, dar inclusiv preşedintele SUA, Joe Biden, au condamnat atacul. Rănit la piept, stomac, picior şi braţ, premierul slovac a fost dus cu elicopterul la spitalul din Banska Bistrika, de la Grandlov (localitate aflată la 150 km de Bratislava). În cheia în care se comentează tentativa de asasinat asupra lui Fico, Slovacia progresistă va pierde un număr de susţinători, adică efectul politic va fi unul de nedorit. Ministrul de Interne al Slovaciei, Mutus Sutaj Estok, a spus că ţara sa se află în pragul unui război civil din cauza tensiunilor politice, în timp ce preşedintele demisionar Suzana Caputova a cerut să se pună capăt retoricii plină de ură. Orice s-ar crede despre poziţiile şi politicile iliberale, eurosceptice (ukrosceptice) şi pro-Kremlin ale lui Fico, singura atitudine care este valabilă, unanim împărtăşită, este condamnarea viguroasă şi fără ambiguitate a atacului armat, UE fiind un spaţiu care respinge cu fermitate violenţa în politică.

 

 

Un articol de Mircea Canțăr