Mai întâi, „The Ierusalim Post” a titrat astfel: „Candidatul visurilor conservatorilor MAGA”, un articol despre faptul că administraţia Trump îl vede pe fostul premier ungar drept următorul şef al ONU. Washingtonul consideră, scrie „The Ierusalim Post”, pe baza discuţiilor anterioare, că Rusia şi China l-ar susţine pe fostul premier ungar, ceea ce pare verosimil, motiv pentru care ar putea deveni un candidat comun al celor trei mai puteri. Încurajat să intre în cursă, fostul lider, de la Budapesta, n-ar fi luat încă o decizie finală cu privire la candidatura sa. La nivelul UE, Viktor Orban a fost ani de-a rândul un… paria. Şi asta se ştie. Şi i s-a reproşat mereu îngrădirea drepturilor LGBT şi politicile în privinţa migraţiei. Pentru liberali el este omul care a reuşit să transforme o democraţie într-o autocraţie, prin măsuri presupus democratice, cu fonduri europene substanţiale. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a recunoscut însă că propunerea, care părea iniţial exagerată, este avută în vedere pe considerentul că Viktor Orban ar putea obţine un sprijin substanţial în Consiliul de Securitate, unde 8 din cei 15 membri, l-ar putea susţine. Cum Regatul Unit şi Fanţa, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, au drept de veto nu se cunoaşte până în prezent poziţia acestora. „Wall Street Journal”, în numărul său de duminică, opina că atunci când SUA, Rusia şi China îşi doresc „ceva”, la ONU, îşi ating dezideratul. Al doilea mandat de 5 ani al actualului secretar general al ONU, Antonio Guterres, se încheie pe 31 decembrie a.c.. Competiţia pentru desemnarea succesorului acestuia, în funcţia de secretar general, a început deja, adică este în desfăşurare şi pe lista scurtă ar mai fi argentinianul Rafael Grossi, şeful Agenţiei internaţionale pentru energie atomică. Costaricana Rebeca Gryspan şi ugandeza Olera Atunnu nu par deloc a constitui candidaturi solide. În privinţa lui Rafael Grossi se ştie că Javier Milei, preşedintele Argentinei, este un apropiat al lui Donald Trump. Şi o retragere „din joc”, n-ar fi deloc o dificultate. Despre Viktor Orban, cum spuneam, referinţele în Europa sunt jalnice. A torpilat întreaga strategie europeană de ajutorare a Ucrainei, şi a sfidat Bruxelles-ul. Mai mult, a acţionat, uneori ostentativ, ca un partener al SUA, Rusiei şi Chinei, dar nu al UE. Şi, nu demult, Donald Tusk, premierul polonez, opina că fostul premier ungar a părăsit… Uniunea Europeană. Aflat încă „în convelescenţă”, după ce a trecut de la statutul de puternic lider european, la cel de învins categoric la alegerile parlamentare din aprilie a.c., după 16 ani ca prim-ministru, partidul său Fidesz fiind învins de cel al lui Peter Magyar, „Tisza” (141 de mandate din cele 199 în Parlament) Viktor Orban nu se aştepta să fie îmbrăţişat de noroc, chiar la o asemenea manieră. În 2026, pe lângă cele 5 ţări deja menţionate, 10 state sunt membre nepermanente ale Consiliului de Securitate (Liberia, RDC Somalia, Bahrain, Pakistan, Letonia, Columbia, Panama, Danemarca, Grecia) dar cu majoritatea, excepând Panama, preşedintele american are bune relaţii. Oricum, cum nu iese fum fără foc, şi cum în curând Donald Trump, Vladimir Putin şi Xi Jinping se vor întâlni, într-o trilaterală, candidatura lui Viktor Orban poate fi cu siguranţă o temă de discuţie. Ce se va decide în privinţa lui, vom trăi şi vom vedea.

 

 

Un articol de Mircea Canțăr