Inculparea fostului preşedinte american Donald Trump, de marele juriu din Manhattan, are numeroase necunoscute pentru el însuşi, dar şi pentru republicani şi chiar democraţi, care se pot trezi cu un efect de bumerang. Inculparea fostului preşedinte este până la urmă o premieră istorică şi prima etapă a unui drum lung judiciar. După ce a surmontat două proceduri de destituire pe parcursul mandatului său, Donald Trump devine primul preşedinte aflat în faţa jurisdicţiei penale, cu riscul iminent de a fi condamnat. CNN, din surse anonime apropiate dosarului, a evocat 30 de capete de acuzare legate de fraude, între care suma de 130.000 de dolari vărsate actriţei de film porno, Stormy Daniels, o sumă, se spune sifonată din fondurile de campanie. Adică o violare a fondurilor de campanie electorală, un delict. Apropiaţii lui Donald Trump evocă însă faptele lui Hilary Clinton, care a comandat dosarul „Stelle” pentru care n-a primit nici măcar o amendă. Pentru ce Donald Trump este primul preşedinte inculpat şi nu alţi predecesori de-ai săi? Plăteşte pentru „lovitura de stat” din ianuarie 2022, despre care nu s-au stins toate ecourile? Trebuie împiedicat, prin discreditare, să se prezinte la alegerile primare, premergătoare alegerilor prezidenţiale din 2024, deşi nimic nu îl va împiedica să se prezinte, mai ales că poate obţine anularea unei posibile condamnări în apel. Constituţia SUA stipulează că un candidat la prezidenţiale trebuie să fie un cetăţean născut în America, rezident în America timp de 14 ani şi să aibă o vârstă de minim 35 de ani. Articolul nu conţine însă nicio dispoziţie expresă la împiedicarea legală a unei persoane condamnate pentru un delict minor sau nu, de a se prezenta la alegeri. Afacerea în sine va avea însă consecinţe. Pe reţelele de socializare circulă tot felul de ipoteze de la afacerea trucată a procurorului Alvin Bragg, prezentat ca agent al lui George Soros, care poate face un martir din Donald Trump, la pierderea influenţei SUA în arena geo-politică. Fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, adversară îndârjită a lui Donald Trump, a declarat că acesta „are dreptul să-şi probeze nevinovăţia sa”. Donald Trump se prezintă invariabil ca o victimă a unei vânători de vrăjitoare, al unui complot al „statului profund”. Republicanii denunţă o instrumentare grosieră, politizarea justiţiei ş.a.m.d.. Rezultatul: o justiţie slăbită şi o democraţie sub tensiune. Într-un plan secund, în tabăra republicană, beneficiari ar putea fi Nikki Haley, fostă ambasadoare la ONU sau guvernatorul statului Florida, Ron De Santis, care şi-au anunţat candidaturile. Se vorbeşte însă de o strategie mai largă, cuprinzând şi alte anchete, una condusă în Georgia de procuroarea Fani Villis, care îl acuză pe Donald Trump de presiuni exercitate în noiembrie 2020 asupra responsabililor locali în alegerile prezidenţiale. Atunci ar fi cerut secretarului de stat Brad Roffensperger să „găsească” 11.779 voturi în marja înfrângerii în acest stat. Potrivit presei americane marele juriu a găsit mai multe infracţiuni în acest dosar. O altă anchetă, tot federală, vizează deţinerea de Donald Trump a unor documente clasificate luate de la Casa Albă. FBI-ul a percheziţionat locuinţa fostului preşedinte de la Mar-A-Lago din Florida, în august anul trecut, dar asemenea documente care îşi aveau locul la Arhivele Naţionale s-au descoperit şi la domiciliul lui Joe Biden. Se anunţă aşadar o săptămână încărcată în evenimente de o mare amplitudine, peste ocean, şi ce va fi vom trăi şi vom vedea. Unde va merge Donald Trump, după toată povestea, într-un fel misterioasă, în care este prins, rămâne, deocamdată, o întrebare fără răspuns.
Un articol de Mircea Cantar
