4

Aşezaţi la capătul unei imense mese, de circa 4 metri lungime, albă şi ovală, sugerând distanţa care separă Moscova de NATO, preşedinţii rus şi francez au încercat ieri după-amiază, timp de 5 ore, într-un dialog maraton, găsirea unor puncte de convergenţă în desescaladarea tensiunilor în conflictul ruso-ucrainian. Un detaliu: delegaţia franceză, incluzând şi ziariştii, a avut nevoie de 4 teste PCR negative pentru a putea veni la Moscova, dar aceeaşi rigoare sanitară a fost rezervată săptămâna trecută şi lui Viktor Orban. A fost prima negociere dintre preşedintele rus şi un lider occidental de prim-plan, după recrudescenţa tensiunilor dintre Kiev şi Moscova. A fost o întâlnire cu o miză imensă pentru viitorul Ucrainei, pentru securitatea Europei, dar şi pentru bilanţul internaţional al preşedintelui francez, cu câteva săptămâni înainte alegerilor prezidenţiale. Iniţiativa curajasă, dar riscantă, a preşedintelui francez Emmanuel Macron a vizat dezamorsarea unei desescaladări, liderul de la Elysee propunând omologului rus „construirea unui răspuns util colectiv”. Un răspuns care să permită evitarea războiului şi identificarea de elemente de stabilitate şi vizibilitate pentru toată lumea. La rândul său Vladimir Putin a reiterat ceea ce a numit „reaua voinţă” a autorităţilor de la Kiev în aplicarea acordurilor de la Minsk. În cursul conferinţei comune de presă, Vladimir Putin a spus că va rediscuta cu preşedintele francez, imediat după întâlnirea acestuia, programată astăzi, cu omologul ucrainian, la Kiev. Câteva din ideile lui Emmanuel Macron au fost considerate fezebile de Vladimir Putin, acesta arătându-şi disponibilitate de angajare în această logică a compromisului. „Securitatea continentului nostru pentru a fi menţinută are nevoie de a nu reproduce erorile trecutului”, a spus Emmanuel Macron, care a enumerat câteva teme convergente cu omologul rus. Considerând că următoarele zile sunt determinante, în detensionarea crizei, Emmanuel Macron îl va întâlni astăzi la Kiev pe Volodimir Zelenski. La rândul său Vladimir Putin a spus că „facem totul pentru găsirea unui compromis”. Un război Rusia-NATO nu va avea învingător. Vladimir Putin şi Emmanuel Macron au fost singuri la masă. Nici consilierii şi nici secretarele tehnice nu au avut acces în sală. Traducătorii s-au aflat în cabine. Rusia a cerut reîntoarcerea NATO în perimetrul anterior anului 1997, în surâsul uşor ironic al lui Macron, mai ales când Vladimir Putin a vorbit de „violarea drepturilor omului în Ucraina”. Criticând politica de deschidere a NATO, Vladimir Putin l-a provocat pe omologul ucrainian Volodimir Zelenski, afirmând că este pregătit să ofere azil politic lui Petro Poroşenko, fostul preşedinte al Ucrainei, acum cu probleme în justiţie. Ceea ce trebuie reţinut, sau s-ar putea reţine, este că Uniunea Europeană probează solidaritate, este creativă pe plan diplomatic, fără a ceda la principii. Este cel mai bun răspuns pentru Vladimir Putin. Urmează zile de intensă activitate diplomatică, fiindcă liderul de la Elysee, după deplasarea la Kiev, va face acelaşi lucru la Berlin. Îngrijorarea derivă din faptul că în această „ceaţă a războiului”, cum ar fi zis Clausewitz, este suficientă o neînţelegere, un cuvânt prost tradus, o mişcare de trupe rău interpretată pentru izbucnirea unui conflict armat. Un joc periculos se derulează sub ochii noştri.

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr