Un cercetător danez explică UnHerd de ce ar trebui să evităm catastrofismul climatic
Un val de căldură extremă a lovit Europa în această lună, generând o mulțime de titluri apocaliptice în mijloacele media. Numit Charon, după luntrașul lui Hades în infern, el a fost asociat deîndată cu schimbările climatice și, prin extensie, cu strădania oamenilor de a găsi soluții de combatere a acestora.
Bjørn Lomborg este nu doar fostul director al Institutului de Evaluare a Mediului din Copenhaga, ci și autorul bestsellerului The Skeptical Environmentalist, care contestă pesimismul teoriei schimbărilor climatice.
În convorbirea de săptămâna trecută cu Freddie Sayers de la UnHerd, el a susținut că, în realitate, cel puțin pe termen scurt și mediu, creșterea temperaturii nu ucide, ci mai degrabă salvează vieți, aducând cu sine și diverse alte beneficii.
Bazându-se pe două studii apărute în revista medicală The Lancet – unul care compară decesele anuale survenite în urma caniculei cu decesele anuale cauzate de frig, și altul care evaluează impactul schimbărilor de temperatură asupra mortalității de-a lungul timpului – Lomborg este de părere că încălzirea vremii salvează în medie mult peste 150 000 de vieți anual. (Figura 1)
”În vreme ce vezi creșterea numărului de decese pricinuite de căldură, așa cum de fapt te aștepti, vezi și scăderea numărului de decese survenite în urma frigului”, a spus el. ”În ultimele două decenii, temperaturile ridicate au fost mai degrabă salvatoare decât ucigătoare. Ele au provocat un surplus de încă aproximativ 116 000 de decese cauzate de căldură dar, în același timp, numărul deceselor cauzate de frig a scăzut cu aproximativ 283 000.”
Studiile științifice subliniază frecvent că temperaturile scăzute sunt mai periculoase decât cele ridicate – conform The Lancet, cu un factor de 10 (Figura 2) – dar Lomborg susține că acest fapt este încă prea des trecut cu vederea.
”Fiecare țară din lume are mai multe decese iarna decât vara”, a susținut el. ”În mare parte, pe măsură ce temperaturile devin mai scăzute, […] vasele de sânge ale oamenilor se contractă pentru a menține temperatura corpului suficient de ridicată – ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale. Așa cum știm, tensiunea arterială crește pe măsură ce te răcești. Și asta înseamnă că riscurile de accident cerebral vascular și cheaguri de sânge este mai mare atunci când e foarte frig.”
Din cauza alarmismului presei, sunt evitate unele dintre măsurile cele mai simple de atenuare a căldurii excesive. Dacă implicațiile încălzirii globale sunt atât de catatrofale pe cât ni se spune, remediul trebuie să fie extrem de sofisticat – am avea nevoie de un miracol tehnologic. Cercetătorul danez susține măsurile simple de planificare urbană, dar admite că acestea ar putea fi insuficiente pentru panicarzi.
Există modalități foarte inteligente și simple de a menține zonele întinse – zonele urbane – mai răcoroase și cu siguranță ar trebui să la adoptam. Este vorba de a avea mai multe fântâni arteziene, mai multă verdeață, mai multe suprafețe luminoase”, a spus Lomborg. ”Așadar, vopsiți asfaltul și acoperișurile în alb sau într-o culoare deschisă, care poate reduce temperatura cu până aproximativ 10°C: mult mai mult decât ar putea face toate ”politicile climatice” la un loc. Și, desigur, ar fi mult mai ieftin, mult mai rapid și, de asemenea, mai frumos.”
Acest lucru nu înseamnă că încălzirea climatică este total lipsită de consecințe. Dacă această tendință va continua, numărul deceselor cauzate de căldură ar putea deveni mai mare decât acela al deceselor cauzate de frig, dar acest lucru nu se va întâmpla până în a doua jumătate a secolului. Când populația lumii va fi mai bogată, mai informată și, prin urmare, mai bine echipată pentru a putea face față temperaturilor ridicate.”
Reacția mijloacelor media la valul de căldură trădează o lipsă de perspectivă și pragmatism, asemănătoare celor care apar în cazul unei ”experiențe religioase”. A continuat:
Când vorbim despre schimbările climatice, nu este vorba doar că vrem să facem ceva inteligent în legătură cu aceasta, ci a devenit o modalitate de-a ne exhiba superioritatea morală. Se pot face multe, și vorbim adesea despre surse regenerabile, cum ar fi cele solare și eoliene. În mod curios, nu și despre puterea nucleară care, în multe privințe, oferă mai multă energie la sursa de bază. Abordarea este însă ideologică: sursele solare și eoliene sunt grozave, cea nucleară nu cine știe ce. Nu este modul cel mai propice de a lua decizii inteligente, dar așa obținem sprijin pentru tribul nostru. Cred că trebuie să revenim și să ne întrebăm: ”Oare adevăratul nostru obiectiv nu este acela de a face lumea cât se poate de bună?”
BJØRN LOMBORG
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aici
