Astăzi şi mâine summit-ul NATO de la Ankara reţine toată atenţia. În primul rând anunţată este prezenţa preşedintelui american Donald Trump, de la care se aşteaptă noi provocări. Apoi, omologul său turc Recep Tayyip Erdogan doreşte un rol central în arhitectura de securitate europeană, deşi este privit ca reticent la statul de drept, în contextul geo-politic actual. Poziţia Ankarei se reazemă însă pe un preşedinte ferm, o politică externă realmente suplă, şi o industrie de apărare competitivă, ceea ce potenţează parteneriate strategice cu nu puţine ţări. Hakan Fidan, şeful diplomaţiei de la Ankara, susţine suveranitatea Ucrainei, dar şi menţinerea de canale diplomatice deschise cu Rusia, ţară esenţială în stabilitatea regională. În opinia, sa ţările europene ar trebui să-şi asume mai multă responsabilitate şi să nu perceapă apelurile Washingtonului pentru o partajare echitabilă a obligaţiilor de securitate ca o ameninţare. În fine, Hakan Fidan consideră legăturile personale dintre liderii SUA şi Turciei „o salvare pentru Alianţa Nord-Atlantică”. Într-un interviu recent, pentru Politico, şeful NATO, Mark Rutte, a avut numai cuvinte calde pentru preşedintele american atribuindu-i, pe bună dreptate, meritul de a-i fi determinat pe europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare. Susţinerea fără rezerve a politicilor preşedintelui american, care nu rareori i-a iritat pe alţi membri ai Alianţei, mulţi dintre aceştia conformându-se, angajamentul lui Donald Trump faţă de Alianţă, după ameninţările sale de a anexa Groenlanda, decizia de retragere a trupelor din Germania şi revizuirea mai amplă, în curs, a Pentagonului, privind prezenţa militarilor americani în Europa, toate trebuie discutate. „Trebuie să construim un NATO sustenabil şi prin urmare să nu se bazeze prea mult pe SUA, o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”, a declarat Mark Rutte. Nu doar presiunea lui Donald Trump a potenţat membrii Alianţei să-şi majoreze cheltuielile pentru apărare… ci şi Vladimir Putin. Aliaţii sunt hotărâţi să continue să sprijine Ucraina cu bani şi arme, de asemenea să-şi construiască propriile apărări pentru a descuraja un posibil atac rusesc. De care mulţi se îndoiesc. „Le Monde” relata recent că Rusia nu are nici o intenţie de a ataca Europa sau vreo ţară NATO, iar Vladimir Putin a numit acuzaţiile conform cărora ţara sa reprezintă o ameninţare pentru statele baltice ca fiind „ridicole”. Toate ţările din flancul estic (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria) şi-au luat măsuri de întărire a frontierelor. Ucraina, tot mai fragilă din punct de vedere militar şi economic, are nevoie în continuare de susţinere financiară, de care se are cunoştinţă. Prezenţa lui Volodimir Zelenski la summit, unde este anunţată o discuţie cu Donald Trump, nu schimbă prea mult din ceea ce se ştie, fiindcă chiar zilele trecute preşedintele american a avut discuţii telefonice atât cu liderul de la Kiev cât şi cu cel de la Moscova.

 

 

Un articol de Mircea Canțăr