Linia roşie, altminteri reiterată, trasată de Nicuşor Dan, pentru viitorul guvern, sună clar: „AUR nu poate intra la guvernare”. O exigenţă imperativă, care vine de bună seamă de afară, prin faptul că ar putea avea consecinţe asupra relaţiilor cu partenerii externi. Că trebuie sau nu ţinut seama de recomandarea Bruxelles-ului este un comentariu inutil. Necesitatea menţinerii direcţiei pro-occidentale şi a unei traiectorii financiare, fără turbulenţe, este subînţeleasă, dar tocmai această condiţionalitate anulează ideea organizării unor alegeri anticipate care la rândul lor n-ar limpezi apele, fiindcă şi… AUR ar avea nevoie de un aliat considerat compatibil. România depinde de împrumuturi, pentru funcţionarea curentă şi nu-şi permite o instabilitate financiară, într-o perioadă de criză politică. Mesajul primit din partea investitorilor care finanţează România a fost împotriva alegerilor anticipate, care ar menţine România în blocaj politic, timp de încă 5 luni. Înaintea unor noi runde de discuţii, programate luni, preşedintele Nicuşor Dan a spus că are mai multe „nume de premier în cap”. E o perioadă extrem de confuză, prin tot ceea ce se întâmplă. Astfel, George Simion, liderul AUR, somează că până nu este „eliberat Călin Georgescu… nu votează”. Considerând reţinerea acestuia un demers eminamente politic. La mare preţ, în contextul actual, al negocierilor confuze, este UDMR-ul, în timp ce flexibilitatea PNL influenţată vizibil de USR, împiedică un parteneriat cu PSD-ul. Anunţul lui Nicuşor Dan vine după ce guvernul propus de Siegfried Mureşan a fost respins miercuri când din 464 de parlamentari au fost prezenţi… 321 şi doar 197 de voturi au fost valabil exprimate: cabinetul Mureşan a primit 182 de voturi „pentru” şi 15 voturi „împotrivă”, în timp ce avea nevoie de 233 de voturi favorabile. Parlamentarii social-democraţi au fost în sală, dar nu au votat în timp ce parlamentarii AUR nu au participat la şedinţă. Înlăturarea pericolului alegerilor anticipate, cum a anunţat deja Nicuşor Dan nu produce altceva decât o nouă rundă de negocieri la Cotroceni. Potrivit Constituţiei, dizolvarea Parlamentului, urmată de alegeri anticipate, are loc doar dacă preşedintele doreşte acest lucru. Social-democraţii au anunţat, prin primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, o propunere menită să „recoaguleze” vechea alianţă guvernamentală: acceptă un guvern în jurul lor, chiar fără desemnarea lui Sorin Grindeanu, premier. O formulă viabilă care ar presupune cooptarea obligatorie a unei aripi liberale, mai puţin sau mai deloc „userizată”. Evident, Sorin Grindeanu şi-a exprimat disponibilitatea, pentru negocieri cu toate formaţiunile politice din Parlament, în numele „interesului naţional”. Tot circul acesta sordid –incertitudinea şi discontinuitatea guvernamentală putând fi evitate prin demisia premierului rămas fără susţinere parlamentară- are un punct terminus. Şi acesta este unul clar: de liberali este nevoie la guvernare. Ce e greu de înţeles? Cramponarea nu este „de principii”, ci… de persoane, care nu se mai suportă reciproc.
Un articol de Mircea Canțăr
