Preşedintele rus Vladimir Putin a admis, ieri, că situaţia din cele 4 regiuni din sudul şi estul Ucrainei (Republicile Populare Doneţk şi Lugansk, Kherson şi Zaporojie) pe care Moscova le-a anexat fără a le fi ocupat integral este „extrem de dificilă”. Liderul de la Kremlin s-a exprimat video în atenţia angajaţilor din serviciile de securitate (FSB), informaţiilor externe (SVR) şi protecţia înalţilor demnitari (FSO) care au celebrat ca în fiecare an, la 20 decembrie, „sărbătoarea profesiei”. Vladimir Putin a salutat munca agenţilor de securitate ruşi „în noile regiuni ale Rusiei”, menţionând că populaţia respectivă are nevoie de protecţia serviciilor. El însuşi fost agent al serviciilor secrete sovietice (KGB) a cerut o concentrare maximă a serviciului de contraspionaj. Discursul a avut loc la o zi după deplasarea în Belarus pentru discuţii cu omologul şi aliatul său Aleksander Lukaşenko, în timp ce efectivele armatei ruse luau parte la manevre comune tactice. Numeroase unităţi ruse, staţionate în Belarus, sunt pregătite de luptă. În acelaşi timp la Bakhmout, în Donbas, Volodimir Zelenski s-a întreţinut cu militari, decorându-i pe unii dintre ei pentru faptele de arme. Într-un interviu pentru canalele franceze TF1 şi LC1 preşedintele ucrainian a insistat pe pedepsirea tuturor actorilor conflictului implicaţi în atacurile ruse contra Ucrainei. A inclus şi propaganda rusă, dar şi strategii care au impus ideologia lor în societate. Toţi, în opinia sa, trebuie să răspundă în faţa justiţiei de atrocităţile comise în Ucraina. Potrivit procuraturii ucrainiene 54.500 de crime au fost comise în ţară şi cel puţin 450 de copii au fost ucişi de la invazia rusă, produsă la 24 februarie a.c.. Volodimir Zelenski rămâne încrezător în victoria finală. Este şi firesc, în calitatea sa de comandant suprem al armatei. Ministrul ucrainian al Apărării, Aleksei Reznikov, vorbeşte de o ofensivă de iarnă, întrucât dispune de rezerve de trei ori mai mari decât nivelul critic. La rândul său nici Rusia nu oferă nici un semn de intenţie în a abandona războiul crunt, purtat într-o ţară devastată economic şi demografic cu o populaţie greu încercată care are de traversat o iarnă în condiţii aproape insuportabile. Aşadar situaţia pe teatrele de operaţiuni rămâne complicată. Ruşii atacă zilnic cu drone (E95M) echipate cu un reflector poliedric care imită semnalul radar al rachetelor de croazieră. Comandamentul rus nu are în intenţie să oprească operaţiunea militară şi mai mult vizează şi regiunile Nikolaev şi Odesa care deschid o rută terestră spre Transnistria. Adevărul este că Rusia a căzut în plasa propriei propagande care refuză să admită că ucrainienii (după baltici, dar de asemenea georgieni sau moldoveni) preferă democraţia liberală occidentală, regimurilor de democraţie formală, care au eclozat după demantelarea Uniunii Sovietice. Este adevărat că nu puţini occidentali au încurajat această iluzie. În controversasta sa carte „Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale” (1996, 2011) Samuel P. Huffington nu estima posibile violenţe între ucrainieni şi ruşi, fiind vorba de două popoare slave, în principal ortodoxe care întreţin relaţii de secole, între care mariajele mixte. La ceea ce se întâmplă acum, Ucraina nu poate spera la garanţii de securitate, fără a renunţa integral sau parţial la pierderi teritoriale, anunţate după 2014, când s-a produs înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici. Planul generalului Serghei Surovkin vizând distrugerea infrastructurii critice a Ucrainei este înspăimântător. Nenumărate localităţi au probleme de aprovizionare cu curent electric, apă şi nu numai. Un semn descumpănitor pentru liderul de la Kiev: refuzul FIFA şi al Qatarului de a-i permite discursul obişnuit înaintea finalei Cupei Mondiale. Nu se întrevăd semne că războiul va înceta pe timpul sărbătorilor de iarnă. Părerile analiştilor militari şi politici sunt diferite dar conchid într-un anumit punct: atitudinea administraţiei Biden este crucială. Dar un consens ruso-american este departe. Poziţia inflexibilă a Rusiei presupune acceptarea regiunilor Crimeea, Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Kherson ca făcând parte integrală din Federaţia rusă. Deşi ştie că nici un guvern al Kievului nu-şi poate permite să cedeze o pătrime din teritoriul ţării. Kievul, la rândul său, vrea sfârşitul ocupaţiei ruse şi restaurarea frontierelor din 1991, la care administraţia Biden este favorabilă. Fostul secretar de stat american, Henry Kissinger, multă vreme considerat chintesenţa securităţii naţionale şi complexului militaro-industrial, a cerut din nou găsirea de urgenţă a unei soluţii negociate la războiul din Ucraina avertizând că lumea întreagă este în pericol când superputeri nucleare se apropie de o confruntare directă. Celebrul diplomat a scris un eseu intitulat „Cum poate fi evitat un alt război mondial”, în noul număr al publicaţiei The Spectator. Spre deosebire de intervenţia pe care a avut-o în luna mai (contestată de Kiev), de data aceasta opinează că neutralitatea Ucrainei nu mai are sens, şi trebuie lăsată să adere la NATO, din moment ce Finlanda şi Suedia au făcut acelaşi lucru. El recomandă stabilirea unei linii de încetare a focului de-a lungul frontierelor existente la începutul războiului, adică 24 februarie. Menţionează şi posibilitatea unor referendumuri supervizate la nivel internaţional vizând autodeterminarea în teritoriile particular divizate, care şi-au schimbat în mai multe rânduri, de-a lungul timpului, stăpânirea. Fostul secretar de stat mai precizează că nu este de acord cu „rezultatul preferat de mulţi, cel al unei Rusii făcută neputincioasă de război”, fiindcă „Rusia a contribuit de o manieră decisivă la echilibrul mondial şi la echilibrul forţelor timp de o jumătate de mileniu. Rolul său istoric nu trebuie degradat”. Nici acest punct de vedere nu face unanimitate, reproşându-i-se bătrânului diplomat că a devenit „pro-Kremlin” şi are un „compromis cu Putin”.

 

 

 

Un articol de Mircea Cantar