Conform unui studiu recent, oamenii se luptă mai mult ca niciodată să citească, să se concentreze și să își soluționeze propriile probleme.
Rezultatele cercetării au fost făcute publice la doar câteva luni după decizia Oxford University Press de a desemna ”Brain rot” cuvântul anului 2024. [Tradus prin putregai cerebral, este un termen colocvial folosit pentru a descrie conținutul de calitate scăzută sau lipsit de valoare de pe internet, referindu-se, de asemenea și la efectele psihologice și cognitive negative asociate cu expunerea la acesta. n. trad. N.B.]
Ne străduim tot mai mult să ne concentrăm și atenția noastră este fragmentată. Financial Times a relatat că inteligența și capacitatea de raționament au scăzut de la începutul anilor 2010. Chiar dacă pandemia de covid este responsabilă pentru o mare parte a declinului cognitiv, conform studiului (dar și observației comune), acesta a precedat-o.
John Burn-Murdoch relatează:
”În ciuda faptului că aveam de-a face cu o chestiune extrem de importantă, au existat foarte puține cercetări consistente, de lungă durată, privind atenția sau capacitatea mentală a oamenilor.
Cu o singură, binevenită, excepție! În fiecare an, începând cu anii 1980, studiul Monitoring the Future îi întreabă pe tinerii de 18 ani dacă au dificultăți atunci când gândesc, se concentrază sau învață lucruri noi. Ponderea elevilor din ultimul an de liceu care spun că întâmpină asemenea dificultăți a fost stabilă între anii 1990 și 2000, dar a crescut rapid la mijlocul anilor 2010.
Creșterea dificultăților cognitive include greutăți întâmpinate în raționamentul numeric și matematic. Elevii par să nu mai stăpânească capabilități de matematică și citire, ajungând în campusurile universitare nepregătiți pentru patru ani de rigoare academică. Iar profesorii sunt nevoiți să se descurce cu studenți care nu știu să citească, să scrie și să raționeze la nivelul propriu absolvirii unei facultăți.”
Informaticianul și autorul Cal Newport numește acest set de abilități pierdute ”muncă profundă”. Notificările permanente și examinarea persistentă a ecranului (chiar și atunci când telefonul este oprit) derutează creierul făcând imposibilă o gândire profundă, capabilă de a produce excelență.
Cititul este rezistență
Școlile care interzic accesul elevilor cu telefoane la cursuri pot lupta cu succes împotriva acestor dificultăți care afectează tinerii. Foarte importantă este și punerea unui accent reînnoit pe lectura pe suport de hârtie.
În timp ce anual se publică mai multe cărți decât oricând în istorie, generația Z se căznește din greu să intre în posesia lor și să le citească. Maryanne Wolf a comentat situația în 2019, pentru Pacific Standard, scriind:
”Sunt mai puțin preocupată de nerăbdarea cognitivă a tinerilor decât de incapacitatea lor de a citi cu subtilitatea necesară înțelegerii complexității gândirii și raționamentelor găsite în texte mai dense, mai lungi, mai solicitante – la început la orele de literatură și științe sau, mai târziu, în testamente, contracte și referendumuri publice.
Aplicații de tipul TikTok oferă divertismente scurte, fără a fi nevoie de atenție reală. Trecerea de la Tiktok la Anna Karenina este practic imposibilă.
Autorii canalului Substack, School of the Unconformed, remarcă însă capacitatea creierului de a se reforma plastic prin practicarea unor obiceiuri alternative. Ne putem schimba. Ne putem recâștiga capacitatea de a fi atenți în ciuda potopului digital. Iată ce scriu ei:
”Indiferent de cât de citiți am fi, circuitele noastre cerebrale inerent maleabile se vor adapta la modul de citire pe care îl folosim cel mai mult. Așadar, dacă ne petrecem cea mai mare parte a timpului sărind de pe o pagină web pe alta, ochii noștri vor începe și ei să treacă rapid peste propozițiile măiestrit elaborate ale autorilor noștri preferați.
Dar dacă începem să petrecem cât mai mult timp citind offline creierul nostru frenetic și împrăștiat se va liniști și se va vindeca. A învăța să zăbovești pe materiale complexe, de preferință departe de ecrane, este singura modalitate de a rezista unei culturi atât de puternic mediate de tehnologia digitală.”
Sfântul Augustin se afla în grădină, frământat de gânduri când, deodată, a auzit vocea clară a unui copil: ”Tolle, lege! ”Ia și citește!” Poate ar trebui să ținem și noi seama de acest îndemn.
Peter Biles este Scriitor și editor al Center for Science & Culture. Este autorul mai multor lucrări de ficțiune, printre care Through the Eye of Old Man Kyle, cel mai recent dintre romanele sale. Eseurile, povestirile, blogurile și articolele sale de opinie au fost publicate în The American Spectator, Plough, RealClearEducation ș.a. Este profesor la Oklahoma Baptist University și este scriitor și editor la Mind Matters.
Traducerea și adaptarea: Nedeea Burcă
Sursa: aci
