Bună ziua, domnule  președinte. Vrem să vă întrebăm despre cum decurge, în actualele condiții, învățământul preuniversitar în România și, în primul rând, am fi vrut să vă întrebăm dacă suntem mai pregătiți decât eram acum șase luni pentru situația deosebită în care ne găsim?

 

Din nefericire, lucrurile decurg cu serioase sincope și chiar dacă au trecut șase luni de la debutul pandemiei, lucrurile nu decurg așa cum trebuie, chiar dacă putem spune că un număr de elevi, nu știm sigur care este numărul acestora, au primit tablete strict necesare pentru școala online. Totuși, e o diferență fundamentală între primul semestru al acestui  an școlar  și  semestrul al doilea al anului școlar trecut,  pentru că în anul școlar trecut, în semestrul al doilea a fost vorba despre recapitularea unor noțiuni și consolidare, materia a fost predată într-o proporție de 70, chiar 75%… iar acum discutăm despre predare. Or, când discuți de predare tu, Guvern și Minister al Educației, trebuie să te asiguri că elevii din această țară pot participa la actul de predare.  Să ne gândim că sunt foarte mulți elevi care vor da examene naționale, absolvenți de clasa a VIII-a și de clasa a XII-a, și este posibil  să ne trezim în situația în care aceștia vor afirma, unii dintre ei, e  posibil să fie mulți, repet, care vor spune că nu au participat la actul de predare. Ce se  întâmplă dacă un elev la un examen zice: Mie nu mi s-a predat această lecție. Ar fi impardonabil. Și, din păcate, așa cum ne arată realitatea numărul  școlilor care trec în varianta exclusiv online, scenariul roșu, crește sistematic. Numărul acestor unități crește în fiecare zi, iar  pentru a putea face școală online trebuie îndeplinite niște condiții fundamentale. Adică tot tu trebuie să te asiguri, Guvern, că toți profesorii, sau toate sălile de clasă… Să presupunem că ar putea să vină în anumite situații, profesorul, la școală, cu toate că în scenariul roșu e clar că profesorii vor trebui să stea acasă. Mă refeream ca toate sălile de clasă să aibă echipamente, dar asta merge pentru varianta hibridă. Adică, în timp ce unii stau în sala de clasă, ceilalți ascultă  de acasă. Or, din păcate, nici măcar acest lucru nu a fost asigurat de către guvern, și anume să  fie în fiecare sală  de clasă echipamente performante, și mă refer aici la laptopuri, camere web și microfoane performante, care să poată capta sunetul corect. Pentru că foarte mulți elevi se plâng de faptul  că nu aud ceea ce se predă în sala de clasă. Dacă ei au tablete vechi, profesorul mai este și cu masca pe față, pentru că astea sunt regulile, este clar că ei nu aud, practic, ceea ce se întâmplă în clasă. Iar, revenind la situația în care profesorii vor preda de acasă, vă dați seama că aici trebuie iarăși spus un lucru. Conform legii, fiecare profesor trebuia să primească, la cerere, un laptop. Este lege, care a fost  publicată în luna iulie în Monitorul Oficial. Or, din păcate, Ministerul nu a purces la punerea în practică a acestei legi. Și, despre ce predare putem vorbi în situația în care mulți profesori au telefoane? Doar un simplu telefon mobil. Nu se poate discuta despre școală online cu un telefon mobil.

 

Există și multe  localități în România unde nu există internet.

 

Asta-i o altă problemă, pe care am semnalat-o demult guvernului, pentru că asta era o altă prioritate a executivului, să asigure conexiunea la  internet în toate unitățile de învățământ. La un moment dat vreo 25% dintre unitățile de învățământ nu aveau conexiune la internet. Nu poți discuta de școală online fără conexiune de internet. Noi am solicitat Guvernului să se implice și să facă un proiect sistemic. Există bani europeni și eu sunt convins că dacă ar fi fost voință (și ar fi, pentru că timpul nu  e trecut), se poate face un proiect sistemic prin care să se doteze unitățile de învățământ, să se achiziționeze tablete și laptopuri pentru elevi și profesori. Guvernul spune că a alocat nu știu cât, o sută douăzecișicinci de milioane de euro… Această  sumă este infimă! Din estimările noastre ar trebui undeva între opt sute și un miliard de euro ca să poți să dotezi și să iei echipamentele speciale pentru școli, elevi și profesori.

 

Domnule președinte, fiind meseria mea, știți că preadu și eu la Facultatea de Automatică și Calculatoare, vă spun că sumele nici nu ar fi așa de mari. Ideea dvs. este foarte bună – aceea de a exista un sistem informatic național al Invățământului, cum există în cazul Caselor de Sănătate, sau a altora, și să știți că investiția ar fi probabil de ordinul a o sută de milioane de euro cel mult, cu  toate terminalele pentru cele 14 000  sau câte unități…

 

Dvs. vă referiți la existența a una sau două platforme care să permită conexiuni de înaltă calitate și fidelitate și care să vă facă pe dvs. foarte ușor să vă  școlarizați personalul, pentru că îmi imaginez că nu toți profesorii, chiar dacă sunt profesori de ani de zile, au cunoștințe de IT de înalt nivel, că așa se face în învățământul superior.

 

 

Domnule, să  recunoaștem un lucru, pentru că această pandemie a luat prin surprindere pe toată lumea, inclusiv pe profesori. S-au  trezit în fața acestei situații inedite, să  treacă  de  la învățământul clasic la învățământul online, or asta presupune să ai și cunoștințe de  informatică. Să ne gândim că  avem atâția colegi care predau materii umaniste, limbi străine, istorie, geografie și nu au folosit curent tehnica. Calculatorul… și așa mai departe. Dacă  discutăm despre cei de matematică, fizică, ei da, s-au mai implicat, dar o bună parte dintre profesori nu au avut treabă, în învățământul clasic, cu tehnica modernă, cu calculatorul. Și, evident că aici, asta-i o altă temă, ar fi trebuit să  se facă niște cursuri cu adevărat eficiente, ceea ce s-a făcut prin Casele Corpului Didactic nu pot spune că este în regulă, adică mai mult formal.

 

Cursurile sunt legate  și de tehnică, și  de mașină, și de programele folosite, ori dacă nu există un standard și n-a existat un plan, așa cum spuneți dvs.,  și n-au fost puse la dispoziția tuturor aceleași produse, ce fel de cursuri? Deci este evident că situația este foarte complicată. Eu însă aș remarca și aș aprecia în mod deosebit efortul pe care-l fac cadrele didactice în acest moment, cei care țin cursuri online pentru că este evident mult mai greu decât a  ține cursurile în clasă face to face. Dar v-aș pune o întrebare: ce se întâmplă cu clasele mai mici, I-IV, de exemplu? Pentru că acolo cred că și atenția copiilor e greu de captat online.

 

Ei aici este o altă mare problemă, pentru că trebuie să recunoaștem, școală online cu copiii de la clasa  pregătitoare sau clasa I-a este fantezie, utopie.  Să ne gândim că elevul, acel copilaș de  șase-șapte ani, trebuie să fie învățat să țină pixul corect în mână, să facă liniuțe, bastonașe… ori lucrurile astea nu se pot face online. E o mare problemă… Școala românească și nu numai, că e un fenomen la nivel  mondial, școala e pusă într-o situație delicată  acum. Automat, într-o  școală, cei care vor avea cele mai mari probleme sunt elevii. Nu știu cum se va finaliza, ce se va  întâmpla cu acest an școlar, dar lucrurile până acum nu sunt în regulă.

 

Deși dreptul la învățătură  este un drept garantat de Constituția României.

 

Dar, apropos de ceea ce spuneați mai devreme, cu predarea online, într-adevăr, și știu, am exemple concrete, o școală online făcută cum trebuie necesită un efort uriaș din partea profesorilor, le-am și spus-o celor cu putere de decizie, că nu se poate o oră în regim oline, imposibil să dureze 50  minute. Deci trebuie găsită o soluție de scurtare a acestui timp, pentru că, efectiv, efortul este uriaș și pentru elevi…  Ca să stai cinci ore în fața calculatorului…  este foarte stresant, și pentru profesori și pentru elevi. Iar guvernul, în înțelepciunea lui, nu a găsit soluția de a acorda acea majorare salarială promisă de lege.

 

Asta doream să vă întreb. Dacă măcar acele stimulente materiale au fost acordate profesorilor care depun un  efort mai mare, și  se expun și riscului epidemiologic?

 

Exact.  S-au găsit soluții pentru aleșii locali,  am înțeles că legea 153 s-a aplicat  pentru medici încă din 2018  și  ar fi  trebuit ca  pentru profesori  să   se acorde o majorare la 1 septembrie 2020. Dacă  vreți ca sumă, era undeva la 300 de lei în medie, pe venit net de persoană. Și acum vedem că sunt în linia întâi. Deci, dacă medicii măcar știu că se luptă cu un virus și sunt echipați cum trebuie, din  cap până în picioare cu echipamentul adecvat, profesorilor nici măcar acea banală mască nu li s-a asigurat, iar un profesor care stă cinci ore la școală trebuie să aibă mai multe..

 

Sigur, bineînțeles…

 

O să cadă unul câte unul… Și elevii… pentru că e clar, la atâtea milioane de copii.. Cu siguranță, nu din vina lor… elevii duc acest virus nenorocit, luat din metrou, din troleibuz, mașină, tramvai… și așa mai departe. Și este o inițiativă legislativă în Parlament, conform căreia ar trebui să se acorde un stimulent financiar,  tocmai pentru acest risc la care sunt supuși profesorii și personalul din Învățământ, dar constatăm că cei de la putere se  opun cu  vehemență. Nu cred că vor vota acea inițiativă. Suntem curioși să vedem, trebuie să se aprobe votul. Din informațiile pe care le avem nici măcar acel  stimulent… Așa cum medicii pe bună dreptate primesc acest stimulent finaciar, considerăm că și profesorii merită. Cât stau în fața elevilor.

 

V-aș mai pune o ultimă întrebare.  Și anume dacă există consultări permanente, ar trebui să  fie, cu Ministerul Educației, Ministerul Învățământului, pentru găsirea unor soluții pentru a remedia multiplele probleme pe care ni le-ați spus.

 

Domnule, discuții cu Ministerul Educației avem, numai că mingea nu este la Ministerul Educației. Unele probleme pot fi rezolvate de Ministerul  Educației, dar regulile din școli sunt stabilite de Ministerul Sănătății. În ceea ce  privește regulile pe care trebuie să le respecte elevii și profesorii, și echipamentele de care au nevoie, Ministerul Sănătății recomandă ce trebuie făcut, iar problema cu echipamentele înseamnă bani care vin de la Ministerul de Finanțe…  Deci e clar că trebuie Guvernul să înțeleagă că trebuie să se  implice. Altfel ne trezim anul viitor, în primăvară, sau înainte de examene, că sunt zeci de mii de copii în România, care nu  au participat la nicio oră la cursuri. Ar fi un dezastru.

 

Vă mulțumim foarte mult și ținem legătura.  O să ne permitem ca peste o săptămână sau două să vă întrebăm din nou, în funcție de evoluția situației.

 

Da. Cu mare drag. O zi bună. Sănătate!

 

Interviu realizat de Cezar Corâci