Amânat până în ultimele zile ale anului, comunicatul Insititului Naţional de Statistică (INS) a adus ceea ce ne aşteptam: populaţia României a scăzut de la 20.121.641 locuitori, recenzaţi în 2011, la 19.055.815 locuitori, în 2022, mai exact cu 1,067 milioane locuitori. Din populaţia recenzată 9808,3 mii (51,5%) este de sex feminin şi 941,2 mii (52%) trăieşte în mediul urban. Populaţia activă este de 7,689 mii (ocupată) şi 496,1 mii şomeri. Din datele INS mai rezultă că 36 de judeţe, din cele 42 (incluzând municipiul Bucureşti) au pierdut din numărul de locuitori, excepţie fiind judeţele Ilfov (care a câştigat 153,9 mii persoane), Bistriţa-Năsăud şi Suceava, care au câştigat 9,8 mii, respectiv 7,7 mii locuitori. Alături de judeţul Prahova (-67,8 mii), Doljul a pierdut 61,1 mii (9,3%) din locuitori. Cifra este, în cazul judeţului nostru, mult mai mare. O privire asupra dinamicii populaţiei Doljului, de-a lungul anilor, arată astfel: 1948 (21 ianuarie) – 615.301 locuitori; 1956 (21 februarie) – 642.248 locuitori; 1966 (15 martie) – 691.116 locuitori; 1977 (5 ianuarie) – 750.328 – locuitori; 1992 (7 ianuarie) – 762.142 locuitori; 2002 (18 martie) – 734.231 locuitori; 2011 (20 octombrie) – 660.544 locuitori; 2022 (1 decembrie) – 594,442 locuitori. Cu alte cuvinte este pentru prima dată când populaţia Doljului scade sensibil sub cifra de 600.000 de locuitori. Şi scăderea, vizibilă în localităţile judeţului, unele la limita de 1000 de locuitori, potrivit datelor din timpul recensământului, care le conferă în continuare statutul de comună, este în realitate mult mai mare. Organizat defectuos, fără o pregătire prealabilă convingătoare a populaţiei, fără o mediatizare corespunzătoare, Recensământul 2022 al Populaţiei şi Locuinţelor este mai degrabă o fotografie mişcată a ceea ce s-a dorit, ca cerinţă expresă a Comisiei Europene. Sunt destule alte observaţii cu relevanţa lor, ca de pildă procesul de îmbătrânire puternică, de la precedentul recensământ din 2011, creşterea ponderii populaţiei de peste 65 de ani (poate şi pentru faptul că populaţia tânără s-a sustras tacit, sau n-a vrut să se autorecenzeze şi nici să primească vizita recenzorului) încât indicele de îmbătrânire demografic s-a depreciat cu 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (RPL 2022) comparativ cu 101,8 (RPL 2011). Potrivit comentariilor INS, procentul persoanelor care n-au dorit să fie recenzate era la 31 iulie a.c. ultima zi de recensământ, a fost de 4,8% din totalul populaţiei recenzate. S-au declarat români 14.808,4 mii persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6%) iar numărul celor care s-au declarat rromi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice, de peste 20.000, sunt ucrainieni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) şi turci (20,9 mii persoane). Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, încheiat la sfârşitul lunii iulie, arată aşadar că suntem mai puţini cu peste un milion de persoane şi la 143 de pensionari avem 100 de copii sub 15 ani. Asta anunţă dezechilebre majore la pensii şi pe piaţa muncii. Deşi datele INS sunt anunţate ca provizorii, corecţiile ce mai pot apărea nu schimbă mare lucru. Una peste alta avem o prăbuşire demografică, nu uşor de remediat, chiar prin politici adecvate. Plecările în afara ţării rămân alertante: 4,3 români din 1000 părăsesc ţara. Şi din păcate pleacă, la studii sau în căutarea unui job avantajos, cei de care ţara ar avea nevoie. Cu siguranţă datele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor vor genera dezbateri aprinse în perioada imediată.

 

 

 

Un articol de Mircea Canțăr