La 11 noiembrie 2016, Forumul Economic Mondial posta, pe propriul site web, un articol de predicții pentru anul 2030, referindu-se, totodată, la o așa numită Mare Resetare. Pe lângă afirmația tranșantă: ”Nu vei poseda nimic și vei fi fericit”, articolul prezicea o societate de înaltă tehnologie, incluzând Inteligența Artificială și zero intimitate pentru individ.[1]
Pentru ca, peste doar câțiva ani, când lumea a fost lovită de virusul Covid 19, același Forum să emită următoarea declarație:
”Este o necesitate urgentă ca părțile interesate la nivel mondial să coopereze în gestionarea simultană a crizei Covid 19. Pentru a îmbunătăți starea lumii, Forumul Economic Mondial începe inițiativa Marii Resetări.”
Autodefinit pe propriul site ca fiind o ”Organizație Internațională pentru Cooperare Publică și Privată”, Forumul angajează cei mai importanți lideri politici, oameni de afaceri și o mare parte a elitelor culturale pentru a modela agendele globale, regionale și industriale. Înțelegerea atât a obiectivelor cât și a influenței sale presupun, însă, cunoașterea listei de acorduri, parteneriate importante și inițiative care îl implică.
În primul rând, pentru a contribui la accelerarea inițiativei A patra revoluție industrială, Forumul Economic Mondial a semnat, la 17 ianuarie 2011, Acordul de colaborare cu China. A patra revoluție industrială fiind definită drept ”revoluția digitală, care a început la mijlocul secolului trecut, și care se caracterizează printr-o fuziune a tehnologiilor care estompează granițele dintre sferele fizice, digitale și biologice”.
Într-un alt articol al Forumului Economic Mondial s-a afirmat că a patra revoluție industrială ”va perturba aproape toate industriile din fiecare țară. Iar amploarea și profunzimea acestor schimbări vestește transformarea unor întregi sisteme de producție, gestionare și guvernare”.[2]
Trebuie spus că Forumul Economic Mondial pare să fi crezut în punctele forte ale Chinei (reciproca fiind de asemenea, valabilă), suficient cât ambele părți să-și poată pune în acord propriile agende.
În al doilea rând, Forumul Economic Mondial a semnat Acordul cadru de parteneriat strategic cu ONU la 13 iunie 2019. Parteneriatul identifică șase domenii de interes – finanțarea Agendei 2030, schimbările climatice, sănătatea, cooperarea digitală, egalitatea de gen și împuternicirea femeilor, educație și abilități – pentru a-și consolida și lărgi impactul combinat, bazându-se pe colaborări deja existente sau pe unele noi. Agenda 2030 a ONU conține, printre altele, inițiativa dezvoltării durabile și reducerea impactului uman asupra schimbărilor climatice din întreaga lume.
În al treilea rând, încă o dată, de data aceasta în lumina apariției virusului Sars-CoV-2, Forumul Economic Mondial a inițiat ceea ce tot ei numiseră anterior Marea Resetare. Vorbim, în esență, despre o încercare de a ”reseta” economia globală în ceea ce președintele Klaus Schwab numește ”capitalismul părților interesate”. Într-un articol din decembrie 2020, Schwab a făcut următoarea afirmație:
Capitalismul părților interesate, un model pe care l-am propus pentru prima dată acum o jumătate de secol, poziționează corporațiile private ca administratori ai societății și este, în mod evident, cel mai bun răspuns la provocările sociale și de mediu actuale. Dar, pentru a susține principiul capitalismului părților interesate, companiile vor avea nevoie de valori noi. Pentru început, o nouă măsură de ”creare a valorii partajate” ar trebui să includă obiective ”de mediu, sociale și de guvernanță” ca o completare a metricilor financiare standard. Liderii de afaceri au acum o oportunitate incredibilă. Oferind capitalismului părților interesate un sens concret, aceștia pot depăși obligațiile legale și își pot respecta datoria față de societate. Ei pot aduce lumea mai aproape de atingerea obiectivelor comune, precum cele prezentate în Acordul de la Paris, privind clima, și Agenda Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Agenda ONU 2030). Dacă vor cu adevărat să-și lase amprenta asupra lumii, nu există nicio alternativă.”[3]
În timp ce pe hârtie sensul tinde să fie oarecum vag, implicațiile par să fie clare – controlul serios din partea unor corporații internaționale uriașe.
Printre un număr mare de alte ONG-uri și corporații, printre partenerii Forumului Economic Mondial se numără Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Fundația Bill și Melinda Gates, Fundațiile pentru o Societate Deschisă, Amazon, Google, Facebook și o mulțime de alte mari corporații.
Deși unii au susținut că Forumul Economic Mondial nu este nimic altceva decât un ”club fără sens, pentru oameni bogați”, trebuie remarcat că, dacă acesta ar încerca punerea în aplicare a unei agende generale consolidate, care să-i implice pe toți partenerii săi, am putea vedea acțiunea unei forțe financiare extrem de puternice și teribil de influente la nivel mondial.
Mai trebuie spus că toate acordurile de mai sus beneficiază și se consolidează reciproc la nivel global.
O resetare economică ar presupune oprirea sistemului și repornirea sa de la zero, cu excepția celor mai puternice corporații – și apoi modelarea viitorului în funcție de dorințele puterilor conducătoare. (Cu avertismentul că întreprinderile supraviețuitoare vor dispărea sau vor fi cumpărate, impunându-li-se, astfel, ordinea de zi sus menționată.)
Unul dintre lucrurile pe care vreau să le subliniez este că pandemia de covid 19 a fost esențială în accelerarea fiecăreia dintre aceste agende globale, iar liderii din spatele agendelor nu par deloc nemulțumiți de aceasta. Un teoretician al conspirației ar putea afirma, probabil, că scăparea virusului dintr-un laborator chinezesc a fost intenționată și a avut menirea de a accelera inițiativele despre care vorbim.
Adevărul este că (și, de data aceasta, fără nicio teorie a conspirației), China a folosit, cu siguranță, criza, lucru altminteri subliniat și de fostul ambasador britanic Matthew Henderson, în cadrul unui interviu acordat emisiunii australiene de știri 60 Minutes.
”Aceasta nu este o campanie medicală, care spune ”Ascultă, trebuie să procedezi așa cum am procedat noi!”, este o campanie politică care transmite că ești slab și democrația ta nu servește la nimic. Privește la groaza și haosul din America! Uită-te la Regatul Unit, sau la Europa! Cum poți susține că sistemul tău este mai bun decât al nostru, atunci când este pur și simplu incapabil să facă altceva decât să înrăutățească lucrurile? Aceasta este o armă politică foarte puternică și este folosită foarte agresiv.”[4]
Într-adevăr, pe măsură ce China continuă să avanseze economic și să câștige influență exploatând această situație, va ajunge, în cele din urmă, să domine din punct de vedere politic, influențând lumea cu propria sa cultură, exact așa cum au făcut SUA în ultimele decenii.
Cu toate că nu am nimic personal împotriva Chinei și a culturii acesteia, consider că momentul transformării culturii politice chineze într-un fenomen global, combinat cu un control corporatist global extrem, nu poate fi decât teribil de problematic.
Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei, în vreme ce fiecare dintre ideile de mai sus sună destul de bine pe hârtie, vorbim, totuși, despre schimbări masive la nivel global. Singurul element comun care le leagă fiind acela că pandemia le-a accelerat transpunerea în practică. Sloganul reconstruiește mai bine ca apel de raliere la Marea Resetare a fost deja folosit de Boris Johnson, Joe Biden și, bineînțeles, de Justin Trudeau.[5]
Vă reamințiți The Game of Thrones, care spunea că Haosul este o scară? Pentru organizațiile pe care le-am numit, pandemia de covid 19 a devenit, cu siguranță, o scară.
Având în vedere toate inițiativele care au intrat în joc, încep să cred că ele sunt ceea ce am putea numi foarte bine ”revoluții globale”. Iar asemenea schimbări extreme din punct de vedere economic, tehnologic și, poate, chiar biologic, s-ar încheia, probabil, cu rezultatul că am putea privi înspre începutul anilor 2000 ca înspre o perioadă foarte înapoiată.
Și totuși, de-a lungul istoriei, majoritatea revoluțiilor a fost extrem de dăunătoare pentru cei care au luat parte la ele. Am putea să luăm drept exemple revoluțiile franceză, bolșevică și maoistă – toate trei pline de cele mai extraordinare intenții și idealuri, dar care au adus cu ele pagube, distrugere și moarte. Este cu adevărat ironic felul în care o revoluție bazată pe ideologia egalității își poate devora într-o asemenea măsură copiii.
În calitatea cuiva care are un background de gardian de închisoare, precum și a cuiva care a încercat să înțeleagă atât istoria, cât și evenimentele contemporane, cred că dacă lucrurile rămân pe cursul lor actual, oamenii vor fi, în următorii câțiva ani, asemenea deținuților unei imense structuri instituționalizate.
Îmi amintesc, ca fost gardian, că una dintre politicile specifice era să nu strângi niciodată mâna unui deținut. Ei nu aveau niciun drept la intimitate și orice act de nesupunere era sancționat cu asprime. Și, desigur, în închisori există ”stări de urgență” și ”lockdown-uri”, precum și urmărirea continuă a pușcăriașilor. Ceea ce mă face să cred că aceasta este ordinea de zi sub acoperire, iar intenția, aceea de a obține controlul total. Și da, închisoarea este un ”mediu controlat”.
Într-o discuție TED din martie 2015, Bill Gates vorbea despre previziunile sale privitoare la pandemia care va să vină. Pentru ca, în final să declare: ”Suntem în criză de timp”[6].
Or, în contextul actual, având în vedere felul în care pandemia de covid 19 a accelerat toate inițiativele acestor jucători internaționali, există ceva extrem de amenințător în această scurtă afirmație de încheiere. Cum ar fi putut el să știe? Cercetarea și estimările își au, într-adevăr, locul lor în elaborarea predicțiilor, dar… chiar așa?
Sunt, oare, în criză de timp?!
Un articol de Yehonatan Ben Israel
Traducere și adaptare: Nedeea Burcă
2https://www.weforum.org/agenda/2016/01/the-fourth-industrial-revolution-what-it-means-and-how-to-respond/
