Într-o perioadă în care administrația publică este chemată să facă mai mult cu mai puține resurse, iar cetățenii cer eficiență, transparență și responsabilitate, apar tot mai multe întrebări despre felul în care este organizat și administrat statul român. Unde se pierd banii? Ce poate fi reorganizat? Cât poate fi redusă birocrația fără ca serviciile publice să aibă de suferit? Și, mai ales, există voința politică pentru o schimbare reală?

Despre aceste teme, dar și despre soluțiile propuse prin „Inițiativa cetățenească”, discutăm cu Alin Goga, într-un interviu care pune direct pe masă problemele administrației și propune o perspectivă diferită asupra modului în care România ar putea funcționa mai eficient.

Nu este doar o discuție despre reduceri de cheltuieli sau despre restructurarea unor instituții. Este o discuție despre responsabilitate, eficiență și capacitatea statului de a se reforma.

Materialul a fost transmis deja către televiziuni și instituții ale statului, pentru a aduce în atenția publică și instituțională propunerile formulate în cadrul inițiativei.

 

VR: Spuneți că problema României nu este doar lipsa banilor, ci felul în care statul îi cheltuiește. Cum demonstrați că aici se află cauza principală a deficitului?

Alin Goga: Inițiativa pornește de la existența unor instituții cu atribuții suprapuse, a unei fiscalități complicate și a unor structuri administrative pe care le consideră supradimensionate. Nu pretindem că fiecare dezechilibru bugetar are o singură cauză. Susținem însă că statul trebuie să publice costurile, atribuțiile și rezultatele fiecărei structuri, pentru ca risipa și dublările să poată fi identificate concret.

VR: Promiteți taxe mai mici și, în același timp, servicii publice protejate. Nu este o promisiune prea convenabilă pentru a fi adevărată?

Alin Goga: Este o țintă care trebuie susținută prin calcule verificabile, nu doar prin declarații. Documentul propune ca reducerile fiscale să fie însoțite de reforme administrative și de evaluări bugetare anuale. Nu susținem că economiile sunt deja realizate: o parte dintre ele trebuie cuantificate riguros, instituție cu instituție.

VR: Propuneți TVA de 15% și impozit unic de 10%. Cine acoperă diferența până când statul reușește să reducă efectiv cheltuielile?

Alin Goga: Propunerea indică drept direcții de compensare reforma administrativ-teritorială, comasarea sau desființarea unor instituții, lichidarea companiilor fără activitate economică demonstrabilă și reducerea cheltuielilor cu sediile închiriate. Dar calendarul este decisiv: măsurile de reducere a veniturilor trebuie corelate cu economii efectiv realizate și cu evaluări anuale, nu cu economii doar presupuse.

VR: În document apar estimări importante, dar și economii care încă trebuie calculate. De ce ar trebui cetățenii să creadă că reforma se autofinanțează?

Alin Goga: Nu ar trebui să accepte cifrele fără verificare. Inițiativa precizează că multe estimări sunt preliminare și trebuie confirmate prin execuții bugetare și date pentru fiecare instituție. Tocmai de aceea propune raportarea către Parlament a economiilor obținute, defalcate pe instituții, companii și unități administrativ-teritoriale.

VR: Reducerea CAS și CASS de la 35% la 25% pe parcursul a șapte ani sună bine pentru contribuabili. Ce garanție există că pensiile și sistemul de sănătate nu vor rămâne fără bani?

Alin Goga: Documentul propune o reducere graduală, nu una aplicată dintr-o dată, tocmai pentru a limita șocul bugetar. Estimarea din inițiativă indică o pierdere anuală de aproximativ 58–59 de miliarde de lei dacă reducerea integrală s-ar aplica imediat. Sustenabilitatea trebuie verificată anual, iar calendarul nu poate fi desprins de celelalte măsuri și de execuția bugetară.

VR: Când vorbiți despre desființarea unor instituții, cum evitați ca reforma să devină o simplă vânătoare de ținte simbolice?

Alin Goga: Criteriul ar trebui să fie utilitatea publică demonstrabilă, suprapunerea atribuțiilor și costul administrativ. Inițiativa propune desființarea unor instituții nominalizate, dar și preluarea patrimoniului, arhivelor sau atribuțiilor relevante de către alte structuri. Pentru instituțiile de cercetare, documentul face distincția între aparatul administrativ și activitatea științifică, ce trebuie păstrată acolo unde există rezultate și atribuții reale.

VR: Ați prevăzut comasarea unor funcții administrative la institute care studiază Holocaustul și totalitarismul. Cum garantați că economiile nu afectează independența cercetării?

Alin Goga: Propunerea vizează funcțiile de suport — contabilitate, resurse umane și achiziții — nu comasarea cercetării. Documentul prevede păstrarea autonomiei științifice, a bugetelor de proiecte și a atribuțiilor fiecărei instituții. Aceste garanții trebuie transpuse clar în normele de aplicare și urmărite după reorganizare.

VR: Comasarea a 21 de perechi de județe ar putea stârni opoziție locală și teamă că serviciile se îndepărtează de cetățeni. Ce câștigă concret omul obișnuit?

Alin Goga: Inițiativa propune o singură conducere administrativă și un singur consiliu județean pentru fiecare structură rezultată, dar păstrarea serviciilor deconcentrate necesare în ambele reședințe istorice. Câștigul urmărit este reducerea conducerilor și structurilor paralele. Efectul real pentru cetățean trebuie evaluat prin accesibilitatea serviciilor și costurile înainte și după reformă.

VR: Propuneți ca localitățile mici care nu se comasează să nu mai primească bani de la bugetul de stat pentru cheltuielile administrative proprii. Nu riscă asta să penalizeze comunitățile cele mai vulnerabile?

Alin Goga: Este una dintre măsurile care necesită reguli clare și evaluare atentă. Textul propune excepții pentru finanțarea obligatorie a școlilor, unităților sanitare și poliției și încurajează comasarea localităților mici cu cele învecinate. Implementarea trebuie să clarifice cum sunt protejate serviciile esențiale și cum se evită transferarea unor costuri disproporționate asupra cetățenilor.

VR: Inventarierea companiilor de stat în 60 de zile și lichidarea celor fără activitate economică demonstrabilă în 180 de zile — este un calendar realist?

Alin Goga: Calendarul propus este ferm și urmărește să evite perpetuarea unor structuri fără activitate economică reală. Pentru a fi aplicabil, inventarierea trebuie să verifice efectiv activitatea, angajații, sediul și obligațiile juridice ale fiecărei companii. Inițiativa prevede lichidarea celor fără activitate demonstrabilă, dar procedurile trebuie să protejeze legalitatea și obligațiile aflate în derulare.

VR: Statul plătește chirii pentru sedii, deși deține clădiri. De ce nu a rezolvat până acum o problemă atât de simplă?

Alin Goga: Inițiativa propune inventarierea imobilelor publice disponibile și relocarea instituțiilor care funcționează în spații private, acolo unde acest lucru este posibil. Obstacolele practice — starea clădirilor, amplasarea, costurile de adaptare și nevoile instituțiilor — trebuie evaluate transparent. Economia nu trebuie calculată doar ca valoare a chiriei eliminate, fără a lua în calcul costul relocării.

VR: Reducerea numărului de parlamentari și rotația mandatelor pentru reprezentarea minorităților sunt măsuri sensibile constituțional. Ați demonstrat că pot fi aplicate fără a încălca drepturile de reprezentare?

Alin Goga: Inițiativa propune recalcularea numărului de parlamentari în raport cu populația și o formulă de rotație pentru mandatele aferente reprezentării minorităților naționale. Documentul recunoaște că rotația necesită analiză atentă a riscurilor constituționale. Prin urmare, măsura nu poate fi tratată ca o simplă economie administrativă; compatibilitatea juridică trebuie clarificată înainte de adoptare.

VR: Fondul Suveran de Dezvoltare ar putea aduce beneficii pe termen lung, dar documentul admite că în primii ani ar reduce veniturile disponibile pentru buget. De ce îl prezentați ca parte a reformei?

Alin Goga: Fondul este conceput ca instrument de administrare și dezvoltare a participațiilor statului la companii profitabile, cu management selectat profesional și reinvestirea unei părți din dividende timp de șapte ani. Nu este prezentat ca soluție imediată pentru acoperirea reducerilor fiscale. Contribuția sa ar trebui evaluată pe termen lung, pe baza guvernanței și a rezultatelor efective.

VR: Cine ar trebui să răspundă dacă, după adoptarea reformei, economiile promise nu apar, iar veniturile bugetare scad?

Alin Goga: Inițiativa propune un raport al Guvernului către Parlament, în termen de 90 de zile de la adoptare, cu economiile defalcate pe fiecare instituție, companie și unitate administrativ-teritorială vizată. Pentru responsabilizare, raportarea trebuie să fie verificabilă public, iar estimările trebuie comparate cu execuția bugetară reală. Mecanismul de răspundere și eventualele corecții ar trebui definite explicit în legislația de aplicare.

VR: Care este, în realitate, cel mai mare obstacol: lipsa banilor sau lipsa voinței politice de a desființa structuri și funcții?

Alin Goga: Inițiativa identifică rezistența instituțională la desființarea sau comasarea structurilor paralele drept un risc major. Schimbarea cere termene clare, responsabilități precise și transparență privind economiile. Dar voința politică nu înlocuiește analiza: fiecare măsură trebuie să aibă temei legal, calendar și indicatori prin care publicul să poată verifica rezultatele.

VR: Materialul a rămas la nivelul unei propuneri sau a fost deja transmis către cei care îl pot analiza și aduce în dezbaterea publică?

Alin Goga: Materialul a fost deja transmis către televiziuni și instituțiile statului. Scopul este ca propunerile să fie cunoscute, analizate și discutate atât în spațiul public, cât și de instituțiile competente. Transmiterea documentului nu înseamnă că aceste instituții l-au validat sau că și-au exprimat deja o poziție; important este să existe o analiză serioasă și un răspuns transparent.

VR: Dacă ar trebui să vă asumați o singură obligație față de cetățeni, care ar fi aceea?

Alin Goga: Să tratăm reforma ca pe un angajament verificabil, nu ca pe o listă de promisiuni. Reducerea taxelor trebuie însoțită de economii reale, iar protejarea serviciilor publice trebuie demonstrată prin date. Cetățenii au dreptul să vadă ce s-a schimbat, cât s-a economisit și dacă beneficiile anunțate s-au materializat.

 

Alin Goga

Documentul integral poate fi consultat aici