25 decembrie este a 359-a zi a calendarului gregorian și a 360-a zi în anii bisecți. Mai sunt 6 zile până la sfârșitul anului.

Evenimente​

0274: Un templu pentru Sol Invictus este dedicat în Roma de împăratul Aurelian.

0333: Împăratul roman, Constantin cel Mare, își înalță fiul cel mai tânăr, Constant, la rangul de Caesar.

0336: Primul semn documentar de sărbătoare de Crăciun la Roma.

0350: Vetranio îl întâlnește pe Constantius al II-lea la Naissus (Serbia) și este forțat să-și abțină titlul (Caesar). Constantius îi permite să trăiască în calitate de cetățean privat pe o pensie de stat.

0508: Clovis I, regele francilor, este botezat în credința catolică la Reims, de către Sfântul Remigius.

0597: Augustin de Canterbury și colegii săi botează în Kent mai mult de 10.000 de anglo-saxoni.

0795: A decedat Papa Adrian I

0800: Încoronarea lui Carol cel Mare de către Papa Leon al III-lea ca împărat al Occidentului.

1000: Întemeierea Regatului Ungariei: Ungaria este întemeiată ca împărăție creștină de către Ștefan I al Ungariei.

1013: Sweyn Forkbeard preia controlul lui Danelaw și este proclamat rege al Angliei.

1025: Încoronarea lui Mieszko II Lambert ca rege al Poloniei.

1046: Henric al III-lea a fost încoronat Sfânt Împărat Roman de Papa Clement al II-lea.

1066: William Cuceritorul a fost încoronat rege al Angliei la Westminster Abbey, Londra.

1076: Încoronarea lui Bolesław al II-lea ca rege al Poloniei.

1100: Baldwin de Boulogne este încoronat primul Rege al Ierusalimului în Biserica Nașterii din Betleem.

1130: Contele Roger al II-lea al Siciliei este încoronat ca primul rege al Siciliei.

1261: Ioan al IV-lea Laskaris, în vârstă de unsprezece ani, al Imperiului Roman de Răsărit restaurat, este detronat și orbit din ordinul co-împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul.

1406: A decedat Henric al III-lea al Castiliei (n. 1379)

1461: S-a născut Cristina de Saxonia (d. 1521)

1494: S-a născut Antoinette de Bourbon, nobilă franceză din Casa de Bourbon (d. 1583)

1559: Este ales Papa Pius al IV-lea, la patru luni după moartea predecesorului său.

1584: S-a născut Margareta de Austria, regină a Spaniei (d. 1611)

1601: S-a născut Ernest I, Duce de Saxa-Gotha (d. 1675)

1642: S-a născut Isaac Newton, fizician și matematician englez (d. 1727)

1648: A decedat Claudia de Medici, arhiducesă de Austria și ducesă de Urbino (n. 1604)

1700: S-a născut Leopold al II-lea, Prinț de Anhalt-Dessau (d. 1751)

1758: Cometa Halley este văzută de Johann Georg Palitzsch, confirmând predicția lui Edmund Halley cu privire la trecerea ei. Aceasta a fost prima trecere a unei comete prezisă din timp.

1762: S-a născut Împărăteasa Elisabeta a Rusiei (n. 1709)

1821: S-a născut Clara Barton, asistentă medicală americană, fondatoarea Crucii Roșii americane (d. 1912)

1833: S-a născut Prințesa Adelheid-Marie de Anhalt-Dessau, Mare Ducesă de Luxemburg (d. 1916

1839: A decedat Samuil Vulcan, episcop greco catolic (n. 1758)

1839: S-a născut Ioan Olteanu, episcop român unit (d. 1877)

1859: S-a născut Anna Palm de Rosa, pictoriță suedeză (d. 1924)

1869: S-a născut Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, general și politician român (d. 1937)

1873: S-a născut Vladimir Ghica, nepotul lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei (d.1954)

1876: S-a născut Adolf Otto Reinhold Windaus, chimist german, laureat Nobel (d. 1959)

1899: S-a născut Humphrey Bogart, actor american (d. 1957)

1901: S-a născut Prințesa Alice, Ducesă de Gloucester (d. 2004)

1905: A decedat Fiodor Șvedov, fizician rus (n. 1840)

1906: S-a născut Ernst Ruska, inginer și fizician german, laureat Nobel (d. 1988)

1908: Apare, la Vălenii de Munte, gazeta „Neamul Românesc literar”, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1908: S-a născut Julien Binford, pictor american (d. 1997)

1911: S-a născut Louise Bourgeois, sculptoriță americană de origine franceză (d. 2010)

1916: Regele Ferdinand a instituit ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase.

1918: S-a născut Anwar Sadat, politician egiptean, al 3-lea președinte al Egiptului, laureat Nobel (d. 1981)

1926: A decedat Împăratul Taishō, al 123-lea împărat al Japoniei (n. 1879)

1926: Împăratul Taishō al Japoniei moare. Fiul său, Prințul Hirohito, îi succede ca împăratul Shōwa.

1927: S-a născut Matei Alexandru, actor român de teatru și film (d. 2014)

1927: S-a născut Ram Narayan, muzician indian

1932: S-a născut Cristian Popișteanu, istoric român (d. 1999)

1932: Un cutremur cu magnitudinea de 7,6 în provincia Gansu, China omoară ~70.000 oameni.

1935: A decedat Paul Bourget, scriitor francez (n. 1852)

1935: S-a născut Albín Brunovský, pictor slovac (d. 1997)

1936: S-a născut Prințesa Alexandra, Lady Ogilvy

1939: S-a născut Emil Brumaru, poet român (d. 2019)

1941: S-a născut Gheorghe Pantelie, pictor român (d. 2008)

1941: S-a născut Ioan Alexandru (n. Ion Șandor Janos), poet, eseist, publicist și politician român, membru fondator și vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (d. 2000)

1942: A decedat Aurel Stodola, inginer, fizician și inventator slovac (n. 1859)

1954: S-a născut Annie Lennox, cântăreață britanică

1958: S-a născut Alexander, Prinț de Schaumburg-Lippe, actualul șef al Casei de Schaumburg-Lippe

1963: A decedat Tristan Tzara (n. Samuel Rosenstock), poet și eseist român de etnie evreiască (n. 1896)

1963: S-a născut Constantin Aur, pilot român de raliuri

1967: S-a născut Aledin Amet, politician român de etnie tătară

1976: S-a născut Armin van Buuren, producător neerlandez de muzică trance

1976: S-a născut Tuomas Holopainen, clăparul și fondatorul formației metal finlandeze Nightwish

1977: A decedat Charles Chaplin, actor, regizor și producător britanic (n. 1889)

1978: Forțe vietnameze invadează Cambodgia cu scopul de a distruge regimul Khmerilor Roșii care, din 1976 supusese populația unui monstruos „proces de reeducare” în care și–au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinați sau înfometați.

1978: S-a născut Paula Seling, cântăreață română

1981: A decedat Gheorghe Mihoc, matematician român (n. 1906)

1983: A decedat Joan Miró, grafician și pictor spaniol (n. 1893)

1989: A decedat Elena Ceaușescu, politiciană comunistă română, soția lui Nicolae Ceaușescu, (executată) (n. 1916)

1989: A decedat Nicolae Ceaușescu, dictator și politician comunist român, conducătorul României (1967-1989), (executat) (n. 1918)

1989: În urma unui proces sumar, Tribunalul Militar Extraordinar Român a condamnat la moarte cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. În aceeași zi sunt executați în Târgoviște, prin împușcare.

1989: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.

1991: A decedat Constantin Bănică, matematician român (n. 1942)

1991: Mihail Gorbaciov anunță într-o declarație televizată că demisionează din funcția de președinte al URSS, având în vedere situația creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente).

1991: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă.

1995: A decedat Dean Martin, cântăreț și actor american (n. 1917)

1998: A decedat John Pulman, jucător englez de snooker (n. 1923)

2000: A decedat W.V. Quine, filosof și logician american (n. 1908)

2000: Ultima eclipsă de Soare a mileniului doi; grad de acoperire 72%; punct de maximum 17:35:00 UT; lățimea maximă a umbrei 122 km; a fost vizibilă din nord-vestul SUA, nord-estul Canadei, sudul Groenlandei.

2016: A decedat George Michael, cântăreț și compozitor englez de origine greacă (n. 1963)

2020: A decedat Reginald Foster, preot catolic american (n. 1939)

Sărbători​

Nașterea Domnului (Crăciunul)

Sfânta Muceniță Eugenia (Calendar catolic)

Crăciunul în România

Crăciunul este o sărbătoare principală anuală, la fel ca în majoritatea statelor creștine. Crăciunul a fost introdus odată cu apariția creștinismului în România.

Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25 decembrie și se continuă cu încă două sărbători ortodoxe pe 26 și 27 decembrie.

Un vechi obicei al românilor din satele unor zone ale țării, ca de pildă cele din Oltenia, era acela ca în Ajunul Crăciunului, gospodarii să se trezească dimineața devreme, să facă focul în sobă și cu o rămurică a unui pom din grădină să jăruiască jarul stând la gura sobei și să spună: „Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu pui,găinile cu ouă……și tot așa se continua cu ceea ce gospodarii doreau să aibă, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani!

Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea.

Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând cântece de stea și recitând poezii sau legende, pe toată perioada Crăciunului. Liderul cară cu el o stea din lemn, acoperită cu staniol și decorată cu clopoței și panglici colorate. O imagine a Sfintei Familii este lipită în centru stelei și întreaga creație este atașată de o coadă de mătură sau de un băț puternic.

Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște.

Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.

În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului, timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de Crăciun. În ajun de Crăciun există obiceiul de a se împodobii în casă sau în curte un brad cu diferite globuri, cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane.Cele trei zile de Crăciun sunt 25, 26 și 27 decembrie. În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani. Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri. Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă „O ce veste minunată”, o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și „O brad frumos”. Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare (colaci făcuți în casă) sau bani. Persoanele de origine slavă din România sărbătoresc Crăciunul și în data de 7 ianuarie, pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc, ortodox.

Împodobirea bradului​

Pomul de Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a fost dintotdeauna împodobit in acest fel.

Deși în Europa originea sa precreștină nu mai e contestată de nimeni, părerile rămân totuși împărțite: unii văd în el o reprezentare a ,,arborelui lumii’’, alții îl consideră o referire directă la ,,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai.

Până în secolul al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile pe care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg.

Conform documentelor, în 1605 la Strasbourg a fost înălțat primul pom de Crăciun, într-o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.

După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și de Sud sau Australia.

La sfârșitul secolului al 19-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără pomul de Crăciun, împodobit și scânteietor. În 1776, prin intermediul soldaților germani care participau alături de englezi la războiul de independență, tradiția pomului de Crăciun ajunge și în Statele Unite, iar în anul 1880 cucerește și Casa Albă.

La noi obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au început să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, și la curtea regală a dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun O Tannenbaum, cu versuri de Melchior Franck, puse pe o melodie populară din Silezia, din secolul al XVI-lea, devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor.