1902: S-a adoptat „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902.

1904: Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei a devenit prima persoană care a înregistrat un document politic folosind fonograful lui Thomas Edison.

1907: Răscoala țărănească din 1907: Peste 2.000 de țărani răsculați pătrund în Botoșani, unde au loc ciocniri sîngeroase cu armata.

1907: Răscoalele țărănești din 1907: A avut loc prima mare ciocnire dintre răsculați și armată, la Pașcani. Țăranii arestați au fost eliberați de către muncitorii ceferiști de la depoul local.

1907: Și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea”, din inițiativa dr. Mina Minovici

1914: Personajul Charlot, interpretat de Charlie Chaplin apare pentru prima dată în Charlot și umbrela.

1915: Guvernul rus înaintează ambasadorilor Franței și Angliei la Petrograd un memorandum în care își exprimă hotărîrea de anexare la Rusia a Constantinopolului și a strîmtorilor Bosfor și Dardanele. Guvernele francez și englez nu s-au împotrivit.

1915: În Statele Unite este înființat Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA) pentru cercetarea de bază în aviație. Ulterior, din această organizație s-a dezvoltat NASA.

1916: A avut loc premiera piesei „Patima roșie”, de Mihail Sorbul, la Teatrul Național din București.

1917: În urma revoluției ruse din februarie, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei abdică în favoarea fratelui său Mihail.

1918: Capitala Rusiei se mută de la Petrograd la Moscova.

1918: Rusia bolșevică și Puterile Centrale au semnat tratatul de la Brest-Litovsk, prin care Rusia a ieșit din Primul Război Mondial.

1919: A avut loc, la Moscova, Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste. S-a creat Internaționala a III-a Comunistă.

1919: Decret-lege în România privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).

1919: Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.

1923: Apare la New York prima ediție a revistei de știri Time fondată de Briton Hadden și Henry Luce, devenind prima revistă săptămânală din Statele Unite.[3]

1923: Se creează Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă, condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier.

1930: A avut loc, la cinematograful Capitol din București, premiera filmului documentar Viața unui oraș, reintitulat ulterior Viața începe mâine, realizat de regizorul Jean Mihail; filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului.

1931: „Pactul de la Delhi” încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei, privind suspendarea campaniei de nesupunere civilă începută în martie – aprilie 1930, organizarea unei consfătuiri a delegaților Congresului cu guvernul britanic.

1933: Partidul nazist al lui Adolf Hitler obține 43,9% la alegerile Reichstag. Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.

1935: Regele Rama al VII-lea al Thailandei a abdicat. Noul conducător, nepotul său în vârstă de nouă ani, Rama al VIII-lea, a trăit cea mai mare parte a vieții în străinătate. El se întoarce în Thailanda în decembrie 1945, însă șase luni mai târziu este găsit împușcat în patul său.

1938: Compania Samsung a fost fondată.

1939: Cardinalalul Eugenio Pacelli este ales papă sub numele Pius al XII-lea.

1939: La Bombay, Mohandas Gandhi începe o grevă a foamei ca protest împotriva guvernării autocratice din India britanică.

1941: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești.

1941: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor (2 martie-5 martie 1941).

1944: Al Doilea Război Mondial: Armata Roșie începe Ofensiva Uman–Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

1944: Are loc premiera piesei „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București

1944: Premiera comediei „Iata femeia pe care o iubesc” de Camil Petrescu, montată la Teatrul Național din București.

1945: Finlanda declară război Germaniei naziste.

1945: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza (sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști).

1945: Primul ministru, generalul Nicolae Rădescu, și-a prezentat demisia după două luni de guvernare sub presiunea Armatei Roșii.

1945: Șase avioane americane greșesc ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, lovesc orașul Zürich. Piloții sunt trimiși în fața unei curți marțiale, în Anglia. Elvețienii, neutri, se plâng demult că avioanele Aliților invadau frecvent spațiul lor aerian, avioane pe care elvețienii le doborau cu avioanele lor de luptă Bf 109, construite de germani. Englezii și americanii, care îi consideră pe elvețieni o șleahtă de simpatizanți germani, sunt tot mai convinși că elvețienii merită un bombardament ca lumea.

1946: Banca Angliei este naționalizată

1946: Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o „cortină de fier” a coborât traversând continentul european – începutul Războiului Rece.

1946: Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra.

1946: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord.

1947: Semnarea Tratatului de la Dunkerque, de alianță între Franța și Marea Britanie

1948: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU.

1948: A fost înființat Teatrul Alexandru Davila din Pitești.

1949: România comunistă: A fost adoptată legea de expropriere a moșiilor mai mari de 50 de ha.

1950: Savantul Klaus Fuchs este condamnat la 14 ani închisoare pentru spionaj în favoarea URSS

1951: La New York începe procesul lui Ethel și Julius Rosenberg care sunt acuzați de spionaj atomic pentru Uniunea Sovietică.

1953: Gheorghi Malenkov îi succede lui Stalin ca premier și Prim Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

1953: James D. Watson și Francis Crick descoperă structura chimică a ADN-ului; anunțul formal s-a realizat pe 25 aprilie, în numărul din aprilie al revistei Nature.

1953: Moare Iosif Vissarionovici Stalin în vârstă de 74 de ani. Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.

1954: În zona atolului Bikini în Pacific, SUA experimentează bomba cu hidrogen

1955: Elvis Presley apare la TV pentru prima dată.

1957: Ziua națională a Republicii Ghana (fosta Coastă de Aur); aniversarea proclamării independenței.

1963: La Paris, șase oameni sunt condamnați la moarte pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Charles de Gaulle.

1964: După moartea tatălui său Paul I, Constantin al II-lea devine rege al Greciei, ultimul rege al monarhiei grecești.

1966: The Beatles: Într-un interviu publicat în „The Evening Standard”, John Lennon comentează, Acum suntem mai populari decât Iisus, afirmație ce a creat controverse în SUA.

1967: Fiica lui Iosif Stalin, Svetlana Allilueva, a depus o cerere oficială de azil politic la ambasada americană din India.

1968: În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.

1969: Primul zbor al supersonicului franco-britanic de călători, Concorde 001, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969.

1969: Programul Apollo – NASA lansează Apollo 9 la bordul unei rachete Saturn V. Scopul misiunii este de a testa modulul lunar.

1970: A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare.

1970: Membrii echipajului navetei spațiale americane Apollo 12, împreună cu soțiile, au întreprins o vizită la București (28 februarie-2 martie).

1970: Submarinul francez Eurydice explodează sub apă, ducând la pierderea întregului echipaj de 57 de oameni.

1972: S-a constituit Asociația Scriitorilor din București.

1973: Începutul retragerii trupelor americane din Vietnam (proces ce va dura până în 29 martie 1973), ca urmare a tratatului încheiat la Paris, ce încheia războiul din Vietnam (1957-1973).

1974: La scurt timp după ce a decolat de pe Aeroportul Paris-Orly, zborul Turkish Airlines 981 s-a prăbușit. 346 de oameni sunt uciși în accident. La acea vreme, zborul 981 a fost accidentul aviatic cu cele mai multe decese din istoria aviației.

1975: Charlie Chaplin este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1977: Se produce cel mai grav cutremur din România (vezi Cutremurul din 1977 ); peste 1.500 de victime.

1986: Primul ministru suedez Olof Palme este asasinat pe stradă la Stockholm.

1986: Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a semnat „Australia Bill”, ce reglementează relațiile politice și juridice ale Marii Britanii cu Australia.

1989: Brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în semn de protest față de regimul comunist.

1989: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea „doctrinei Brejnev”, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află „în propriile ei mâini”.

1991: Prințul Sheikh Saad al-Abdulla al-Sabah a devenit primul membru al familiei conducătoare din Kuweit care s-a întors în țară după eliberarea de sub ocupația irakiană.

1992: Începutul războiului din Transnistria.

1992: Virusul „Michelangelo” a început să afecteze calculatoarele.

1993: A avut loc premiera spectacolului „Richard al III-lea”, la Teatrul Odeon din București; sub semnătura regizorului Mihai Măniuțiu, spectacol de referință în istoria teatrului românesc de după 1989.

1993: A fost semnată, la Istanbul, „Convenția privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și informațiilor în zona Mării Negre”.

1994: Controversatul sondaj de opinie „La sfat cu poporul” din Republica Moldova, ale cărui rezultate sunt invocate de către autorități în calitate de argument pentru fortificarea „statalității” Republicii Moldova.

1996: S-a deschis, în orașul olandez Nederweert, Galeria Christiana pentru artă plastică românească.

1997: Mihai I al României a revenit din exil, fiind pentru prima dată după 1989 când sosirea fostului suveran este acceptată de populație ca și de toate formațiunile politice; a reprimit pașaport românesc.

1997: Se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care se înscrie în procesul de modernizare a forțelor armate ale României, în concordanță cu exigențele integrării în structurile militare ale Alianței Nord-Atlantice.

1997: Tabloul lui Pablo Picasso, Cap de femeie, este furat de la galeria londoneză și recuperat o săptămână mai târziu.

1998: Titanic devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume.

1999: România devine parte a Convenției de echivalare a diplomelor în domeniul învățămîntului superior în Europa.

2000: Social-democrata Tarja Kaarina Halonen își preia funcția de președinte al Republicii Finlanda, fiind prima femeie aleasă în această funcție.

2001: Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase.

2001: Regimul taliban din Afganistan dispune deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal.

2002: Invazia Afganistanului: Începe „Operațiunea Anaconda” în estul Afghanistanului.

2003: Irakul afirmă că va renunța la distrugerea rachetelor Al Samoud 2 interzise în cazul în care Statele Unite lansează o ofensivă unilaterală.

2003: La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.

2013: Încetarea pontificatului Papei Benedict al XVI-lea, în urma abdicării sale din funcția de Suveran Pontif.

2018: Fostul spion MI6 Serghei Skripal și fiica sa sunt otrăviți cu Noviciok în Salisbury, Anglia, provocând o revoltă diplomatică care duce la expulzarea în masă a diplomaților din toate țările implicate.

Sărbătoriții săptămânii

1927: Harry Belafonte, muzician și actor american

1929: Frank Gehry, arhitect american

1930: Alecu Ivan Ghilia, prozator, poet și pictor

1930: Ion Iliescu, politician român, președinte al României în perioada 1990-1996, 2000-2004

1930: Leon Neil Cooper, fizician american

1931: Alfred Grieb, pictor și grafician

1931: Elisabeta Bostan, regizoare română de film

1931: Mihail Gorbaciov, politician rus

1933: Walter Kasper, cardinal

1936: Constantin Paiu, filolog și critic de teatru român

1937: Eugen Doga, compozitor român din Republica Moldova

1937: Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut

1939: Daniel Tsui, fizician american de origine chineză

1939: Gheorghe Vrăneanțu, pictor român (d. 2006)

1940: Mario Andretti, pilot american de Formula 1

1940: Sanda Golopenția-Eretescu, lingvist, eseist român

1942: Dino Zoff, fotbalist italian

1942: John Irving, romancier britanic

1942: Ladislau Babocsic, pictor român de etnie maghiară

1944: Ion Sasu, politician român

1944: Sepp Maier, fotbalist german

1946: David Gilmour, chitarist și vocalist al formației Pink Floyd

1946: Mihai Dumitriu, politician român

1948: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară

1948: Shakin’ Stevens (Michael Barratt), cântăreț britanic

1948: Snowy White, chitarist britanic (Thin Lizzy, Pink Floyd)

1948: Steven Chu, fizician american

1951: Chris Rea, cântăreț englez

1952: Alan Clark, muzician britanic (Dire Straits)

1952: Mircea Valer Pușcă, politician român

1953: Jan Kjærstad, autor norvegian

1953: Principesa Irina a României, fiica regelui Mihai al României

1953: Radu Berceanu, politician român

1954: João Lourenço, politician angolez, președintele Angolei în perioada 2017-prezent

1956: Dalia Grybauskaitė, politiciană lituaniană, președinte al Lituaniei (2009-2019)

1956: Ioan Stan, politician român

1956: Țvetan Petkov, canotor bulgar

1957: Jan Ceulemans, fotbalist belgian

1957: John Turturro, actor, scenarist și regizor american

1958: George Natsis, compozitor român

1958: Traian Ungureanu, jurnalist și politician român

1959: Marian Petrache, politician român

1962: Jon Bon Jovi, actor, cântăreț, chitarist și compozitor american, liderul trupei Bon Jovi

1963: Thomas Anders, cântăreț, compozitor și producător german (Modern Talking)

1964: Fernando del Valle, tenor american

1964: Laura Elena Harring, actriță americană

1965: Emil Săndoi, fotbalist și antrenor român

1966: Emilia Popescu, actriță română

1966: Paulo Futre, fotbalist portughez

1966: Philip Reeve, scriitor britanic

1967: Dragoș Neagu, canotor român

1967: Mihai Tudose, politician român

1968: Daniel Craig, actor britanic

1968: Marian Vanghelie, politician român, fost primar al sectorului 5 al Bucureștiului

1969: Javier Bardem, actor spaniol

1972: Dorin Dobrincu, istoric român

1972: Nocturno Culto, muzician norvegian

1972: William Gabriel Brânză, politician român

1973: Prințul Charles Philippe, Duce de Anjou

1974: Alexander Zickler, fotbalist german

1974: Lee Carsley, fotbalist irlandez

1977: Chris Martin, muzician britanic (Coldplay)

1977: Rafael Amaya, actor mexican

1977: Ronan Keating, muzician irlandez

1977: Silenoz, muzician norvegian

1978: Cristian Silviu Bușoi, politician român

1979: Sébastien Bourdais, pilot francez de Formula 1

1980: Christian Poulsen, fotbalist danez

1980: Lucian Bute, pugilist roman

1981: Bryce Dallas Howard, actriță și regizoare americană

1981: Florent Serra, jucător francez de tenis

1981: Teodor Dună, poet român

1981: William Power, pilot australian

1982: Guðný Jenny Ásmundsdóttir, handbalistă islandeză

1982: Jessica Biel, actriță americană

1983: Zhong Man, scrimer chinez

1985: Diego Ribas da Cunha, fotbalist brazilian

1985: Gorica Aćimović, handbalistă austriacă

1987: Alexandru Tudose, fotbalist român

1987: Antonio Candreva, fotbalist italian

1987: Cristian Onofrei, rugbist român

1987: Cristina Nedelcu, gimnastă aerobică română

1987: Kesha, cântăreață, compozitoare, rapperiță și actriță americană

1989: Ioana Raluca Olaru, jucătoare română de tenis

1989: Zie Diabate, fotbalist ivorian

1992: ADDA, cântăreață și compozitoare română

1992: Antonio Jakoliš, fotbalist croat

1994: Justin Bieber, cântăreț și compozitor canadian de muzică pop/R&B

1994: Maren Aardahl, handbalistă norvegiană

1997: Becky G, actriță și cântăreață americană

1997: Camila Cabello, cântăreață americană

2001: Andrei Șelaru, YouTuber român

2016: Oscar, Duce de Skåne, fiul cel mic al Prințesei Moștenitoare Victoria a Suediei

 

Rubrică realizată de Moisali

 

Accesul la ziarul nostru este liber, dar dacă ți-a plăcut articolul, poți să faci cinste cu o cafea aici!