1900: Parlamentul francez votează amnistia pentru toți cei implicați într-un scandalos proces de trădare a armatei, cunoscut sub numele de afacerea Dreyfus.

1900: S–a încheiat un protocol prin care a fost recunoscută personalitatea juridică a Bisericii grecești din România.

1908: Apare, la Vălenii de Munte, gazeta „Neamul Românesc literar”, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

1913: A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucișate semnat de britanicul A. Wynne.

1915: Prima audiție, la Ateneul Român din București, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc „Acteon” de Alfred Alessandrescu.

1916: Primul Război Mondial: Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.

1916: Regele Ferdinand a instituit ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase.

1917: Consiliul Comisarilor Poporului decretează înființarea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluției (CEKA), prima organizație de poliție secretă din epoca modernă; mai târziu, aceasta va purta o serie de denumiri, ultima fiind KGB.

1919: Un cutremur de pamânt în Mexic a făcut peste 7.000 de victime.

1920: Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei și a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărțit în două: unul la Dublin și celălalt la Belfast.

1924: Albania devine republică.

1925: Apare, la București, săptămânalul „Cetatea literară” condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926).

1926: Împăratul Taishō al Japoniei moare. Fiul său, Prințul Hirohito, îi succede ca împăratul Shōwa.

1927: Prin lege, s–a înființat legația română de la Rio de Janeiro, prima legație română din America de Sud.

1927: S-a înființat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune).

1932: Un cutremur cu magnitudinea de 7,6 în provincia Gansu, China omoară ~70.000 oameni.

1937: A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney.

1937: Au loc alegeri parlamentare în România. Partidul Național Liberal câștigă alegerile cu 1.103.352 de voturi, pe al doilea loc fiind Partidul Național-Țărănesc cu 626.612 d voturi, iar pe al treilea loc Partidul Totul pentru Țară cu 478.368 de voturi. Regele Carol al II-lea demite guvernul liberal și îl numește premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern înainte de dictatura regală.

1940: A fost deschisă prima autostradă din California.

1941: Al Doilea Război Mondial: După 15 zile de luptă, armata imperială japoneză ocupă Insula Wake.

1941: Premiera, la Opera Română din București, a operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).

1942: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler semnează ordinul de dezvoltare a rachetei V-2 ca armă.

1946: A fost etatizată Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.

1946: Popularul film It’s a Wonderful Life se lansează la New York.

1947: Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au conceput primul tranzistor.

1947: Primă audiție în concertul Filarmonicii bucureștene a oratoriului bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului”, de Paul Constantinescu.

1948: În Japonia sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo.

1951: Libia devine o țară independentă.

1955: A luat ființă Teatrul de Stat de Operetă (azi Teatrul Muzical) din Brașov.

1958: Generalul Charles de Gaulle a fost ales președinte al celei de–a V–a Republici Franceze.

1962: România și Elveția au ridicat relațiile diplomatice la nivel de ambasadă.

1963: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „București”.

1963: Zanzibar primește independența de la Marea Britanie de a deveni monarhie constituțională sub un sultan.

1964: Inaugurarea Teatrului „Ion Creangă” din București cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru; decretul de construire a teatrului a fost emis pe 4 mai 1965.

1964: Un ciclon a afectat Ceylonul cauzând moartea a peste 2000 de persoane.

1968: Lansarea navei cosmice „Apollo 8” care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 – 27 decembrie).

1968: Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii. William Anders a fotografiat răsăritul Pământului.

1968: Revoluția Culturală: Ziarul poporului a postat instrucțiunile lui Mao Zedong că „Tinerii intelectuali trebuie să meargă la țară și vor fi educați din sărăcia rurală”.

1969: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km.

1970: Este finalizat Turnul de Nord al World Trade Center din districtul Manhattan, New York. Cu o înălțime de 417 metri, este cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme.

1971: A fost creată organizația umanitară „Medici fără frontiere” – „Medecines sans frontieres”; asociația are drept scop acordarea de ajutor medical în situații de urgență care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale.

1972: Cei 16 supraviețuitori ai dezastrului zborului Andes sunt salvați după 73 de zile; ei au supraviețuit prin canibalism.

1972: Nava spațială Apollo 17 a aterizat în Oceanul Pacific, încheind misiunea de aselenizare controlată.

1972: Un cutremur cu magnitudinea de 6,5 a lovit capitala Nicaraguei, Managua, omorând peste 10.000 de oameni.

1973: A fost inaugurată noua clădire a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București.

1974: Casa fostului prim-ministru britanic Edward Heath este atacată de membrii IRA.

1978: Forțe vietnameze invadează Cambodgia cu scopul de a distruge regimul Khmerilor Roșii care, din 1976 supusese populația unui monstruos „proces de reeducare” în care și–au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinați sau înfometați.

1979: Trupele militare sovietice ocupă Kabul, capitala Afganistanului.

1979: Uniunea Sovietică invadează Afganistanul pentru a susține guvernul comunist.

1984: Marea Britanie și China semnează un acord potrivit căruia Hong Kong –ul trece, începând cu 1 iulie 1997, sub suveranitate chineză, punându–se capăt, după 155 de ani, dominației britanice.

1985: Papa Ioan Paul al II-lea anunță instituirea Zilei Mondiale a Tineretului.

1986: Mihail Gorbaciov, lider al Uniunii Sovietice, îi eliberează pe Andrei Saharov și pe soția acestuia din exilul în Gorky.

1986: Voyager, pilotat de Dick Rutan și Jeana Yeager, aterizează la baza Edwards Air Force din California, devenind prima aeronavă care zboară non-stop în jurul lumii fără realimentare aeriană sau terestră.

1987: Feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omenești; doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace.

1988: Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au făcut să explodeze cursa 103 Pan Am deasupra localității Lockerbie din Scoția, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene până în acel moment, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1989: În urma unui proces sumar, Tribunalul Militar Extraordinar Român a condamnat la moarte cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. În aceeași zi sunt executați în Târgoviște, prin împușcare.

1989: Nicolae Ceaușescu a calificat într-o intervenție televizată evenimentele de la Timișoara drept opera unor „huligani”, respectiv a unor „grupuri fasciste și antinaționale”.

1989: Poarta Brandenburg din Berlin se redeschide după aproape 30 de ani, punând efectiv capăt diviziunii Germaniei de Est și de Vest.

1989: Revoluția Română. La București, Nicolae Ceaușescu organizează un miting, în actuala „Piață a Revoluției”. Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli. Începe Revoluția la București. Timișoara devine primul oraș din România liber de comunism.

1989: Revoluția Română: După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena fug din București cu un elicopter în timp ce protestatarii izbucnesc în urale.

1989: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.

1990: La Aeroportul Otopeni se dezvelește un monument din marmură neagră pe care sunt gravate numele celor care și–au pierdut viața în acest loc, în evenimentele din decembrie 1989.

1990: Lech Wałęsa depune jurământul ca președinte al Poloniei.

1990: Printr-un referendum, populația Sloveniei votează cu 88% pentru independența Iugoslaviei.

1991: A fost semnat, la Alma–Ata, documentul de fondare a Comunității Statelor Independente, care consfințește destrămarea definitivă și dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desființarea cetățeniei sovietice. Mihail Gorbaciov demisionează din funcția de președinte al URSS.

1991: Mihail Gorbaciov anunță într-o declarație televizată că demisionează din funcția de președinte al URSS, având în vedere situația creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente).

1991: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă.

1994: Adoptarea Legii privind statutul special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

1995: Orașul Bethlehem trece de sub control israelian sub control palestinian.

1996: Radio 21 începe să emită.

1997: A avut loc premiera filmului La vita é bella (regia Roberto Benigni) distins, la Cannes, cu Marele Premiu al Juriului și cu trei Premii Oscar.

1997: A avut loc premiera filmului Titanic (regia James Cameron), unul dintre cele mai scumpe filme, care s-a situat pe primul loc în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile în anii 1997-2018 și a primit 11 premii Oscar.

1999: Cinci mii de „porți sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume s–au deschis în noaptea de Crăciun pentru a marca începutul marelui Jubileu al anului 2.000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s–a încheiat la 6 ian. 2001 (Ziua Botezului Domnului).

1999: Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, a revenit sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, cu statutul de Regiune Administrativă Specială.

2000: A fost dezvelită, la Târgu Mureș, statuia poetului și revoluționarului pașoptist Sándor Petőfi, operă a sculptorului László Hunyadi.

2000: Ion Iliescu a depus jurământul pentru un nou mandat de președinte al României.

2000: Ultima eclipsă de Soare a mileniului doi; grad de acoperire 72%; punct de maximum 17:35:00 UT; lățimea maximă a umbrei 122 km; a fost vizibilă din nord-vestul SUA, nord-estul Canadei, sudul Groenlandei.

2004: Traian Băsescu a depus primul jurământ de președinte al României.

2004: Un grup de hoți au furat 50 de milioane de dolari în lire sterline de la Banca Nordică din Belfast, Irlanda de Nord. Jaful este considerat unul dintre cele mai mari din istoria Regatului Unit.

2007: Elisabeta a II-a devine cel mai în vârstă monarh al Regatului Unit, surclasând-o pe regina Victoria, care a trăit 81 de ani, 7 luni și 29 de zile.

2007: Spațiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene; Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia.

2008: Emil Boc devine prim-ministrul României.

2009: La Palatul Cotroceni are loc ceremonialul de învestire a celui de-al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu.

2012: Park Geun-hye devine prima femeie președinte al Coreei de Sud.

2012: Potrivit unor calendare, se prezice sfârșitul lumii.

2013: Agenția Spațială Europeană lansează nava spațială Gaia, având misiunea să construiască cel mai mare și mai precis catalog spațial 3D realizat vreodată, însumând aproximativ 1 miliard de obiecte astronomice, în principal stele, dar și planete, comete, asteroizi și quasari, printre altele.

2014: Președintele Klaus Iohannis a depus juramântul de învestire în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților. Ulterior, la Palatul Cotroceni, a avut loc ceremonia de predare-primire a funcției de președinte între Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

2016: Atentat produs la un târg de Crăciun din Berlin, unde un camion cu numere din Polonia a pătruns pe esplanadă, intrând în mulțime. 12 persoane au decedat iar peste 50 au fost accidentați grav.

2017: Rezoluția 2397 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord este aprobată în unanimitate.

2020: Are loc o mare conjuncție a lui Jupiter și Saturn, cele două planete fiind separate pe cer cu 0,1 grade. Aceasta este cea mai apropiată conjuncție dintre cele două planete din anul 1623.

2020: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi „pentru” și 186 „împotrivă”.

Sarbatoritii saptamanii

1933: Akihito, împăratul Japoniei, al 125–lea descendent în linie directă de la primul împărat, Jimmu Tenno

1934: Pratibha Kumari Patil, politiciană și activistă indiană, al 12-lea președinte a Indiei (2007-2012)

1937: Jane Fonda, actriță americană

1938: Adela Mărculescu, actriță română de teatru și film

1938: Bob Kahn, informatician american

1938: Frank Moorhouse, scriitor australian

1940: Cristina Deleanu, actriță română

1942: Hu Jintao, politician chinez, secretar general al PCC, președinte al Republicii Populare Chineze

1942: Stela Cheptea, istoric român

1943: Paul Wolfowitz, politician american

1943: Silvia Sommerlath, soția regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, actualul monarh al Suediei

1943: Tarja Halonen, politiciană finlandeză, președinte al Finlandei (2000-2012)

1944: Maurizio de Angelis, cântăreț și textier italian

1944: Titu Nicolae Gheorghiof, politician român

1945: Adli Mansour, judecător egiptean, președinte interimar al Egiptului în perioada 2013-2014

1946: Andrei Codrescu, eseist, poet și prozator evreu american de origine română

1947: Gigliola Cinquetti, cântăreață italiană

1947: Mitsuo Tsukahara, gimnast japonez

1948: Nicolae Timofti, al patrulea președinte al Republicii Moldova

1949: Adrian Belew, chitarist și interpret american

1949: Anton Anton, politician român

1949: Mircea Diaconu, actor român de teatru și film

1950: Vicente del Bosque, fotbalist și antrenor spaniol de fotbal

1951: Ștefania Borș, baschetbalistă română

1952: Enikő Szilágyi, actriță română de naționalitate maghiară

1953: Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei, stră-strănepoata țarului Alexandru al II-lea al Rusiei

1954: Annie Lennox, cântăreață britanică

1954: Chris Evert, jucătoare americană de tenis

1955: Martin Schulz, politician german

1956: Jesús Huerta de Soto, economist spaniol

1957: Anna Vissi, cântăreață greacă, originară din Cipru

1957: Hamid Karzai, politician afgan, președintele Afganistanului (2004-2014)

1957: Mike Watt, muzician și producător american

1958: Alexander, Prinț de Schaumburg-Lippe, actualul șef al Casei de Schaumburg-Lippe

1958: Ionela Lăzureanu, sculptoriță română

1959: Lee Daniels, regizor american de film

1959: Michael Spindelegger, politician austriac

1961: Eric Allin Cornell, fizician american, laureat Nobel

1961: Ilham Aliyev, politician azer, președintele Azerbaidjanului (2003-prezent)

1962: Dan Manoliu, politician român

1962: Ralph Fiennes, actor englez

1962: Stefan W. Hell, fizician german originar din România, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie

1963: Constantin Aur, pilot român de raliuri

1963: Dmitri Rogozin, politician rus

1963: Silviu Prigoană, om de afaceri român

1964: Liviu Nicolaescu, matematician român

1965: David S. Goyer, scenarist, regizor american

1965: Gary Fleder, regizor american

1966: Kiefer Sutherland, actor englezo-canadian, regizor, producător

1967: Aledin Amet, politician român de etnie tătară

1967: Carla Bruni, cantautoare și o fostă fotomodel italiano-franceză

1967: Damian Militaru, fotbalist român

1967: Dan Petrescu, fotbalist și antrenor român

1967: Mihail Saakașvili, politician georgian, al 3-lea președinte al Georgiei

1967: Valeriu Andriuță, actor român

1968: Karl Wendlinger, pilot austriac

1968: Manuel Rivera-Ortiz, fotograf american

1968: Marian Pană, fotbalist și antrenor român de fotbal

1969: Alain de Botton, scriitor elvețian

1970: Amaury Nolasco, actor american

1970: Vasile Ilea, politician român

1970: Yasmine Boudjenah, politiciană franceză

1971: Ricky Martin, cântăreț pop portorican

1972: Alyssa Milano, actriță americană

1972: Vanessa Paradis, cântăreață franceză

1973: Grutle Kjellson, muzician norvegian

1973: Liviu-Ionuț Moșteanu, politician român

1974: Andreea Marin, prezentatoare de televiziune din România

1974: Géza Imre, scrimer maghiar

1974: Marcelo Salas, fotbalist chilian

1975: Gabriel-Beniamin Leș, politician român

1975: Marius Ianuș, scriitor român

1976: Armin van Buuren, producător neerlandez de muzică trance

1976: Tuomas Holopainen, clăparul și fondatorul formației metal finlandeze Nightwish

1976: Viorica Dumbrăveanu, politiciană moldoveană

1977: Américo, cântăreț chilian

1977: Cristian Bratu, fotbalist român

1977: Emmanuel Macron, politician francez

1978: Ciprian Manolescu, matematician român

1978: Dumitru Hotoboc, fotbalist român

1978: Paula Seling, cântăreață română

1978: Yıldıray Baștürk, fotbalist turc

1979: Holly Madison, fotomodel și personalitate de televiziune americană

1979: Jacqueline Bracamontes, actriță mexicană

1980: Ashley Cole, fotbalist englez

1980: Cristian Ciubotariu, fotbalist român

1980: Jake Gyllenhaal, actor american

1980: Martín Demichelis, fotbalist argentinian

1980: Rita Borbás, handbalistă maghiară

1980: Stephen Appiah, fotbalist ghanez

1981: Ricardo Cadú, fotbalist portughez

1982: Peter Joppich, scrimer german

1982: Valeriu Andronic, fotbalist moldovean

1983: Rareș Dumitrescu, scrimer român

1984: Aurelia Borzin, poetă moldoveană

1985: Andrea Baldini, scrimer italian

1985: Carolin Golubytskyi, floretistă germană

1985: Gary Cahill, fotbalist englez

1986: Balázs Dzsudzsák, fotbalist maghiar

1986: Ryan Babel, fotbalist olandez

1987: Karim Benzema, fotbalist francez

1989: Jordin Sparks, cântăreață de muzică pop și R&B americană

1990: Ionel Istrati, cântăreț și compozitor moldovean

1990: Joanna „JoJo” Levesque, cântăreață americană de muzică pop/R&B

1990: Yvette Broch, handbalistă neerlandeză

1991: Louis Tomlinson, cântăreț britanic, membru al trupei One Direction

1992: Alicia Fernández, handbalistă spaniolă

1992: Katarina Ježić, handbalistă croată

1992: Serge Aurier, fotbalist ivorian

1993: Andrei Manyur, fotbalist român

1993: Meghan Trainor, cântăreață americană

1994: Giulio Ciccone, ciclist italian

1994: Katrina Lehis, scrimeră estoniană

1994: M’Baye Niang, fotbalist francez

1998: Genevieve Hannelius, cântăreață și actriță americană

1998: Kaden Groves, ciclist australian

1998: Kylian Mbappé, fotbalist francez


Rubrica realizata de Moisali