Pentru generaţia mea, care a prins cutremurul devastator din 4 martie 1977, ora 21.22, când seismologii Centrului de fizică a pământului din Bucureşti l-au apreciat ca fiind unul dintre cele mai puternice din Europa, la acea dată, având magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, înregistrat de toate observatoarele seismologice din lume, tragedia din Turcia şi Siria (ultimul bilanţ de ieri pomenea de 11.200 de morţi) are dimensiuni afective speciale. Am trăit o nenorocire fără margini şi consecinţele au marcat viaţa tuturor comunităţilor lovite de cutremur. Grav deteriorate, numai în Craiova, au fost 556 de clădiri, şi printre acestea Muzeul de Artă, Casa Băniei, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca Judeţeană, două cinematografe ş.a.m.d., avariate sistemele de alimentare cu energie electrică şi apă potabilă. Multe străzi din urbe arătau ca după bombardament. Morţi şi răniţi (mulţi în stare gravă) peste 1.570 la nivelul ţării. Zimnicea a fost complet distrusă. Aşa cum era croită lumea atunci, România a primit ajutoare din multe ţări, a excelat (dar am uitat) China cu o susţinere financiară nerambursabilă de 70 mil. dolari. Să revenim la ceea ce se întâmplă zilele acestea în Turcia şi Siria, două ţări lovite devastator de seisme, unde căutătorii încearcă să găsească supravieţuitori printre dărmături. Repet: numărul morţilor în Turcia a atins cifra de 8.574, anunţată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, deplasat în oraşul Kahramanmars, epicentrul cutremurilor, în timp ce în Siria au fost extrase de sub ruine 2.662 corpuri fără viaţă. Asta până ieri. Potrivit preşedintelui turc, 50.000 de persoane au fost rănite şi salvate, în timp ce medicii sirieni evocă pe lângă numărul morţilor menţionat mai sus 5.000 de răniţi, dar bilanţul se îngroaşă de la o oră la alta, potrivit căştilor albastre (voluntari în protecţia civilă). Aflat la putere după 2003 şi candidat la realegerea sa în luna mai, Recep Tayyip Erdogan a anunţat alocarea a 10.000 de lire turceşti (circa 500 de euro) fiecărei familii lovite. Pe o vreme potrivnică, salvatorii continuă contra cronometru operaţiunile de căutare, fiecare oră fiind crucială pentru găsirea supravieţuitorilor. Sunt monitorizate reţelele de socializare, pentru a se putea interveni cât mai grabnic, acolo unde se semnalează cazuri disperate. La Jandairis, în zona siriană, a fost înregistrat un veritabil miracol: un nou-născut a fost găsit viu, legat prin cordon ombilical de mama sa moartă, ca şi ceilalţi membri ai familiei. Copilul a fost dus la spital şi starea lui este stabilă, au comunicat medicii. Sunt dramatice mărturisirile suprevieţuitorilor. Care îşi jelesc pierderea apropiaţilor şi a bunurilor materiale. Preşedintele turc a declarat stare de urgenţă pentru 3 luni în 10 provincii atinse de seisme. 45 de ţări şi-au anunţat disponibilitatea de a trimite ajutoare. Uniunea Europeană a mobilizat pentru Turcia 1.185 de salvatori şi 79 de câini de căutare. Participă la această operaţiune şi trimişi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din România. Pentru Siria, Uniunea Europeană este în contact cu partenerii umanitari, pentru a putea finanţa operaţiunile de ajutorare. Crucea Roşie siriană care operează în zonele guvernamentale a cerut UE ridicarea sancţiunilor contra Damascului. Ajutoarele internaţionale sunt complicate din cauza situaţiei geo-politice. Rapoartele speciale ale Naţiunilor Unite, în urma unei vizite recente de 12 zile în Siria, atestau că 90% din populaţie –răvăşită de război- trăieşte sub pragul de sărăcie cu acces limitat la aprovizionare, apă, electricitate, combustibil de căldură, sănătate. Sancţiunile instituite, ca măsură menită să forţeze schimbarea regimului, se dovedesc în aceste zile o exagerare fără nume. Şi în astfel de împrejurări tragice, pentru o naţiune deja în genunchi, ele sunt mai degrabă inumane. Afectiv, şi nu numai, suntem alături de turci şi sirieni, în această grea încercare, pe care o traversează îndureraţi.

 

 

Un articol de Mircea Cantar