Balcic este un oraș la țărmul Mării Negre, în regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, din nord-estul Bulgariei, situat la o distanță de 42 km de Varna. În prezent este una dintre atracțiile turistice ale Bulgariei la Marea Neagră. În perioada 1913-1940 a aparținut de Regatul României, împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913). În 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria
Datorită versanților de calcar din perimetrul său, localitatea a fost supranumită Orașul Alb. Întreaga zonă a fost numită Coasta de Argint din aceleași motive.
Aici se află Castelul din Balcic, reședința de vară preferată a Reginei Maria, înconjurat de o la fel de celebră grădină botanică unicat în Europa centrală și de est, în special datorită colecției de cactuși.
Clădit pe malul mării Negre, castelulul cuprinde o grădină botanică, o sală a fumătorilor, o pivniță, o chilie mănăstirească, un izvor de apă, mai multe vile rezidențiale și diverse alte clădiri.
Castelul, poreclit de regină Tenha Yuva („Cuibul Singuratic” în limba turcă) este de fapt o vilă mare cu pereți albi și acoperișuri de țiglă roșie străjuite de un minaret, construită anume după planurile și gusturile Reginei Maria, de-a lungul a trei terase. Combină elemente ale stilului otoman cu cel al caselor bulgărești. Originalitatea acestui stil eclectic și denumirea turcă se explică prin interesul reginei (și al altor persoane din aristocrația și marea burghezie din acea perioadă) pentru religia bahaistă propovăduită inițial de predicatorii Bahaulla și fiul său Șoghi Effendi Rabbani, iar reginei de către profesoara americană Martha Louise Root (1872 – 1939).
Regina Maria era pasionată de flori şi a reuşit să creeze aici o adevărată grădină botanică, cu 3000 de specii de plante, unele rare, dar şi cu peste 250 de specii de cactuşi, care au transformat locul într-unul unic în Europa Centrală şi de Est. Cele 12 grădini sunt create nu doar pentru frumuseţe, fiecare aranjament şi fiecare plantă reprezintă un simbol. Se remarcă labirintul cretan, cu materialele de construcţie aduse chiar din Insula Creta sau Grădina Divină, cu alei pavate cu piatră adusă din Maroc.
Țărmul mării forma inițial terasa inferioară, cu o mică faleză, dar în anii 1950 aceasta a fost despărțită de talazurile care o săpau, printr-un dig și o nouă terasă de beton, pe care vara funcționează cafenele și restaurante. Domeniul castelului cuprinde șase case, câte una pentru fiecare copil al Reginei Maria. Tot din dorința acesteia a fost ridicat și paraclisul „Stella Maris”, în stil ortodox, unde regina se reculegea. Atât de bine se simțea în „Cuibul Singuratic”, încât regina a lăsat dorința ca după moartea ei, inima să-i fie păstrată în incinta paraclisului.
Castelul a fost construit pe un teren oferit reginei de către bancherul Ioan Hrissovelonis, teren mărit prin achiziționarea de către statul român a altor terenuri vecine de la localnici. Lângă palat s-a construit un minaret, accentuând ambianța orientală. Vila „Cuibul singuratic” a fost proiectată de arhitectul E. Guneș și a fost construită între anii 1925 și 1929, lucrările fiind executate de firmele italiene Agostino Fabro (decorațiunile) și Giovanni Tomasini (zidăria, pavajul, mozaicurile și asfaltarea), sub directa supraveghere a secretarului particular al reginei : Gaëtan Denise. A doua clădire a domeniului regal de la Balcic era vila Mavi Dalga („Valul albastru” în limba turcă), compusă din 16 camere, în care se aflau apartamentele principelui Nicolae și ale doamnelor de onoare. Lângă ea se afla „Casa Suitei”, având camerele distribuite în formă de potcoavă, cu colonade spre mare și coloane spre interior.
La restituirea Cadrilaterului către Bulgaria prin Tratatul de la Craiova din septembrie 1940, castelul a trecut din proprietatea ramurei române a familiei Hohenzollern-Sigmaringen în cea a ramurei bulgare a familiei Saxa-Coburg-Gotha (din care se trăgea și Regina Maria). În septembrie 1944, Armata sovietică s-a cantonat în castel care a fost integral prădat inclusiv ușile și ferestrele. În anii 1950, Partidul Comunist Bulgar a decis renovarea și transformarea castelului în „casă de odihnă” pentru activiștii săi. În anii 1960 a fost transformat în muzeu, autoritățile culturale bulgare încercând să facă rost de mobilă, tablouri și icoane în stilul celor care apăreau în puținele fotografii figurând interiorul Castelului, așa cum arăta inițial. Grădina a devenit atunci botanică, trecând în custodia Universității din Sofia.
Ca locuri de rugăciune, regina și-a construit o bisericuță (inițial anglicană, religia dânsei în tinerețe), un templu bahaist numit „Maria Ruh” și paraclisul ortodox „Stella Maris”, plănuit de arhitectul Rogha Bihab, al cărui interior a fost pictat în 1930 de zugravii locali A. Damian și Papatriandafilos. În acest paraclis a fost depusă în iulie 1938, și la cererea testamentară a reginei, o casetă conținând inima sa . Caseta a fost înfăşurată în tricolorul românesc şi drapelul britanic. Îngroparea separată a inimii era un gest destul de obişnuit în cadrul monarhiilor occidentale, mai ales a celei britanice. Inima se îngropa într-un loc drag defunctului şi urma să fie un fel de legătură între suveranul decedat şi poporul său, să devină un loc de pelerinaj şi o componentă a identităţii naţionale.
Caseta a fost mutată în toamna 1940, după predarea Cadrilaterului către Bulgaria, la castelul Bran și după război, in timpul regimului comunist în tezaurul Muzeului Național de Istorie ( 1971), la București. În anul 2015, la iniţiativa regelui Mihai şi ca urmare a negocierilor dintre Casa Regală şi Ministerul Culturii, inima reginei Maria a fost mutata la castelul Pelişor din Sinaia.
Castelul Reginei Maria, deşi se află în proprietatea statului bulgar, este vizitat anual de zeci de mii de turişti români si este de remarcat faptul ca personalul vorbeste si limba romana. De asemenea panourile de informare din zona sunt scrise si in limba romana.
Pe langa castel, in incinta se mai afla un restaurant la care Regina lua masa. Acest restaurant este deschis astazi pentru vizitatori.
In gradina castelului, intr-una dintre fostele vile regale a fost amenajata o crama „Queens Winery House” unde se organizeaza degustari si sunt oferite spre vanzare vinuri bulgaresti rare.
Acolo se pot degusta vinuri și băuturi cu conținut ridicat de alcool, unele fiind fără egal: vin de fructe din pepene verde, aperitive de vin cu miere, cu migdale, cu trandafir bulgăresc, aperitiv pentru ciocolată cu prune, vin de zăpadă, digestiv din pepene galben, vin de desert cu un post-gust afumat, rachiu din dovleac, sirop din smochine, sirop din trandafir, brandy maturat, vin din struguri uscați de culesul târziu al strugurilor, vin de fructe din mere înghețate, vin picant pentru vânat, vin de fructe din aronia.
În sală de expoziție este ordonată colecția ”Unicate” – vinuri de enotecă, rachiuri, brandy-uri și lichioruri de la producători bulgari precum si exponate din anul 1878, 1945 ,1965, 1894 și 1909, brandy, chartreuse, coniac și mastic maturate mai mult de 80 de ani.
Pentru a reusi sa vizitati intreg domeniul, cel mai bine este sa cumparati o harta a acestuia, de la intrare si sa urmati fiecare punct indicat pe harta. In pas de plimbare aveti nevoie de aproximativ patru ore pentru a parcurge intreg domeniul.
Taxa de intrare in gradina botanica plus vizita castelului este de 5 + 5 leva, adica un total de 5 euro. Taxa de intrare se poate plati si in lei – in jur de 25 de RON.
