Buna ziua, d-le președinte. Am dori să aflăm care e punctul de vedere al colegilor dvs., al transportatorilor, despre momentul economic actual și despre problemele pe care le întâmpinați.

Suntem laolaltă, din punctul de vedere al suferinței, cu alte sectoare economice, mă refer aici la zona de HORECA, la zona de ”Rent a car”, zona de agenții de turism… și toți suferim dintr-un motiv simplu, dintr-o cauză simplă, care nu are legătură direct cu pandemia, dar s-a accentuat în această perioadă și anume, cuvântul cheie predictibilitate, care trebuie introdus în ecuație.

De ce suferim din cauza lipsei de predictibilitate? Pentru că aflăm de multe ori seara, sau noaptea, sau de dimineață, ceea ce urmează să aplicăm începând cu ziua curentă. Iar o astfel de chestiune într-o economie slăbită și în astfel de împrejurări la nivel global este greu de gestionat.

Situația s-a complicat și mai rău, dar aici am avut estimări, estimările noastre, evident, după ce am intrat în starea de alertă, și am constatat, în cazul transporturilor, că volumele de marfă nu-și revin, mă refer la mărfurile de care au nevoie anumite industrii, cum ar fi industria de automobile…

Ceea ce face ca multe din camioanele care lucrau în Europa să fie la bază în România de peste o lună și jumătate, iar în cazul transporturilor de pasageri am constatat că avem curse unde capacitatea autocarului sau a mijlocului de transport este de peste 40 de locuri, dar cerința din partea pasagerilor nu depășește două-trei locuri, adică avem doi-trei pasageri pe o cursă unde capacitatea ar fi de 40 de locuri și pe rute unde sunt poate 10-12 curse pe zi.

Evident că și acest aspect a determinat operatorii de transport să suspende foarte multe din cursele interjudețene. La județean s-a constatat o oarecare creștere, pe măsura relaxării deplasării populației, dar foarte slabă în raport cu ceea ce ar trebui să avem, comparativ cu perioada similară de anul trecut.

Așadar, transportul este, în continuare, la pământ și, din păcate, așa cum estimăm noi anul acesta vom înregistra o pierdere echivalentă cu minus 7% din PIB. Ca să spunem așa, pe înțelesul tuturor, dacă anul trecut transporturile au asigurat 7% din PIB-ul României, anul acesta nu știm dacă vom trece de 1%. Iar lucrurile se vor resimți pe termen mediu și lung în economie.

Domnule Președinte, dvs. sunteți un foarte bun barometru al situației economice generale, pentru că transportând atât mărfurile, cât și pasagerii, sunteți, practic, la intrarea lanțului economic. Sigur că nimeni nu poate să prevadă cu exactitate ce se va întâmpla, dar, totuși, din analizele și din discuțiile cu colegii, chiar și din țările vecine, nu prevedeți o oarecare revigorare a economiei?

Din păcate vom fi ultimii care vom zări lumința de la capătul tunelului și asta într-un orizont de timp greu de determinat sau de estimat. Problema majoră este așa cum ați spus și dvs., că suntem legați de toate celelalte sectoare. Turismul nu s-a pus în mișcare, și se pare că nici nu există această dorință, vedeți bine că se încearcă o prelungire a stării de alertă, lucru care blochează turismul. Dacă turismul intern și internațional nu este pus în mișcare, automat o mare componentă din transportul de pasageri și anume componenta de transport turistic ocazional rămâne într-o zonă cu volume și cu valori foarte mici.

Aș face o mică paranteză. Blochează în România pentru că, de exemplu, pe litoralul bulgăresc, nu. Acolo se pot plăti servicii, se poate mânca… Deci probabil că singurii afectați vor fi operatorii români din HORECA.

Operatorii români din Horeca sunt oricum afectați de măsurile aberante impuse chiar și în perioada stării de alertă. Toată lumea se aștepta să încurajăm prin aceste măsuri apariția turiștilor, dar noi le-am descurajat, pentru că nici turiștii, dar nici gazdele lor, fie restaurante, fie hoteluri, nu prea înțeleg cum să se pună la punct. Unele măsuri sunt absolut aberante, așa cum spus mai devreme. Probabil, mulți români vor pleca afară cu mașina personală. În condițiile în care nu vor fi carantinați la întoarcere, timp de 14 zile.

Dar legătura transportatorilor ocazionali era directă cu agențiile de turism. Acestea apelau la serviciile lor. Or, agențiile de turism românești în perioada asta plâng, ca și celelalte sectoare de activitate, de altfel.

La fel se întâmplă și cu transportul de marfă. O mare parte din consumul de produse alimentare provenea din zona HORECA. Or și aici știți foarte bine care este situația, drept pentru care și volumul acestor produse utilizate în industria HORECA a scăzut foarte mult. Putem da orice exemplu. De la săpunul pe care-l găsim în baia unui hotel și până la șervețelele de pe masa unui restaurant. Asta ca să nu mai vorbsc despre produsele alimentare.

Sunteți unul din partenerii sociali importanți și, în mod frecvent, ați avut discuții cu Guvernul României. Ați analizat împreună, sau ați fost, într-adevăr, consultați atunci când s-au decis măsurile de relaxare, sau de reluare, în mod special, a activității economice?

Nu, am avut ultima consultare cu Guvernul, o consultare bună, constructivă și care a dus la repornirea transportului regulat internațional în urmă cu trei săptămâni. Apreciez că a fost o întâlnire bună. Însă, asta ține foarte mult de ministerul nostru de resort, avem un ministru destul de activ și de implicat.

Din păcate, nu avem același tip de relație și cu Ministerul Dezvoltării, de exemplu. Cazul transportului județean care din nou va fi blocat… Nu avem aceeași relație și cu Ministerul de Finanțe, nu avem aceeași relație și cu Ministerul de Interne, toate acestea fiind ministere care își intersectează responsabilitățile cu activitatea noastră și care, cu siguranță, ar fi putut să profite de deschiderea noastră la dialog, precum și de deschiderea noastră în a sprijini deciziile care se iau, astfel încât ele să poată fie aplicabile, coerente, și să nu fie măsuri regresive, ci progresive.

În momentul de față o mare parte din măsurile care s-au luat sunt măsuri de tip regresiv și o componentă a regresibilității lor este această lipsă de predictibilitate, când omul nu știe ce urmează să se întâmple într-o marjă de timp rezonabilă… Evident că nu poate să facă față, nu poate să analizeze, nu poate să intervină cu observații…

Am avut o Hotărâre de Guvern în urmă cu o săptămână, care trebuia să stea pe transparență decizională zece zile și a stat trei zile, după care noaptea a fost validată în Guvern și a doua zi a fost trimisă la Monitorul Oficial.

Iar acea Hotărâre de Guvern noi deja am atacat-o în contencios, pentru că este o aberație, e imposibil să o aplici, încurcă și elevii, încurcă și transportatorii, încurcă și autoritățile publice locale, pentru că nu are logică, nu are sens și nu poate fi aplicată ca normă. Pentru că vorbim de o Hotărâre de Guvern care reprezintă normă, intră în contradicție chiar și cu legea.

Deci v-am dat un singur exemplu de Hotărâre de Guvern care promovează norme și ar fi trebuit să fie discutată cu noi. Nici măcar nu a stat zece zile pe transparență decizională, pe site-ul ministerului.

Lucrurile astea sunt foarte grave și, în timp, ele produc efecte negative în lanț. Așadar, pe o parte, să spunem, mai rezolvăm câte ceva, și avem deschidere și bună înțelegere, pe partea celalată suntem consternați în fața unor măsuri lipsite de predictibilitate și de coerență.

Vă urăm succes, vă ținem pumnii și sperăm să auzim de măpsuri care să ducă efectiv la relansarea economiei românești. Vă mulțumim pentru interviu.

Mulțumesc și eu.