Anders Tegnell: Știm sigur că lockdownul forțat are efecte majore asupra sănătății publice. Știm, de asemenea, că închiderea școlilor afectează puternic sănătatea copiilor, pe termen scurt și lung. După cum știm foarte bine și că oamenii care nu mai pot munci produc de asemenea multe probleme în zona de sănătate publică. Ar trebui analizate efectele negative ale lockdownului agresiv, ceea ce până acum nu s-a făcut.

Dialog între Nils Anders Tegnell și Freddie Sayers¹

F.S. În doar câteva luni, Anders Tegnell, arhitectul răspunsului unic al Suediei la pandemia de covid 19, a devenit, dintr-un medic necunoscut, o celebritate a Suediei și chiar a lumii. Este iubit cu ardoare (unii compatrioți au chiar tatuaje cu chipul său) și în aceeași măsură criticat, sau chiar urât.

Să fi fost, oare, strategia sa un eșec, ori un succes?

Câte ceva din ambele, răspunde răspunde el repede, subliniind că totuși, mai degrabă un succes.

A.T. Cred că, într-o foarte mare măsură, a fost un succes. Asistăm, în momentul de față, la o scădere rapidă a numărului de cazuri, sistemul medical a funcționat încontinuu, am avut, la un moment dat, chiar paturi gratuite, spitalele nu au fost niciodată aglomerate, am izbutit să menținem școlile deschise – ceea ce credem că este extrem de important – și societatea, de asemenea, a rămas îndeajuns de deschisă, păstrând, totuși, distanțarea fizică într-un mod care a limitat răspândirea bolii.

Numărul mare al deceselor a fost, desigur, un eșec major… extrem de legat de unitățile de îngrijire de lungă durată. Acum, că situația acestora a fost îmbunătățită, asistăm, și aici, la tot mai puține cazuri.

F.S. Deci, de ce rata mortalității din Suedia este atât de mare? Situată la aproximativ 550/milionul de locuitori, este, totuși, mai mică decât în Marea Britanie și Italia, dar mai mare decât în Norvegia și Danemarca.

Dr. Tegnell oferă o serie de motive: având în vedere numărul foarte mare de emigranți și zonele urbane dense, Suedia se aseamănă mai degrabă cu Olanda și Marea Britanie, decât cu restul țărilor Scandinave. Pe de altă parte, raportarea deceselor a fost mai strictă decât în alte părți. Și nu trebuie omis nici că țările se află în puncte diferite ale ciclului epidemic, astfel încât este prea devreme să comparăm totalurile.

Un lucru pe care dr. Tegnell nu-l menționeză este că Suedia, unică din acest punct de vedere în întreaga Europă, nu a impus niciun moment un lockdown obligatoriu.

Oare chiar consideră că acesta nu ar putea fi unul dintre motive?

A.T. Nu sunt deloc sigur că lockdown-ul forțat ar face diferența. În realitate, noi am redus destul de mult mișcarea în societate. Scăderea numărului de călătorii este la noi aceeași ca și în țările vecine… În multe feluri, măsurile voluntare pe care le-am pus în aplicare în Suedia, au fost la fel de eficiente ca lockdownul forțat din alte țări. Și nu cred că lockdown-ul forțat ar putea fi o cale de urmat pentru toate țările. Numărul de infectări în scădere rapidă pe care le vedem în Suedia chiar acum, este cel mai bun indiciu al faptului că lucrul acesta este posibil fără a bloca țara în totalitate.

F.S. Întreb din nou: oare pretinde că lockdownul forțat nu face nicio diferență?

A.T. Nu știm. S-ar putea să facă o anumită diferență, nu știm. Ceea ce știm însă sigur este că lockdownul forțat are efecte majore asupra sănătății publice. Știm, de asemenea, că închiderea școlilor afectează puternic sănătatea copiilor, pe termen scurt și lung. După cum știm foarte bine și că oamenii care nu mai pot munci produc de asemenea multe probleme în zona de sănătate publică. Ar trebui analizate efectele negative ale lockdownului agresiv, ceea ce până acum nu s-a făcut.

F.S. Dr. Tegnell subliniază diferențele uriașe dintre diferitele zone ale Suediei – de exemplu, în anumite regiuni din sud, au fost mult mai puține îmbolnăviri decât la Copenhaga, în vreme ce la Stockholm a fost mult mai rău… și toate astea în ciuda faptului că politica de gestionare a fost pretutindeni aceeași. Ceea ce pune problema aducerii și răspândirii bolii în urma călătoriilor internaționale.

A. T. Se pare că există o strânsă legătură cu numărul oamenilor care, simultan, au adus boala din afara țării. Sărbătorile de primăvară din Suedia au loc în patru săptămâni diferite, în funcție de patru regiuni geografice diferite. Și, din păcate, în timpul vacanței de primăvară de la Stockholm, a existat o răspândire enormă a covid 19 în Europa… așa că o mulțime de suedezi care locuiesc în acea zonă au adus boala. Ceea ce a dat startul unei răspândiri epidemice mult mai puternice decât fusese până atunci în Suedia, sau în Finlanda, sau în Norvegia. Teoria mea, la momentul actual, este că dacă aveți o infuzie masivă din exterior, boala va deveni extrem de greu de controlat. (subl. ns.V.R.) Cu alte cuvinte, Stockholm era mai asemănător cu Londra sau New York, decât cu Oslo sau Helsinki, în ceea ce privește aducerea virusului din exterior.

F.S. El crede cu tărie că eradicarea totală a bolii – abordarea de tip ”toleranță zero”, care câștigă tot mai mult teren în Marea Britanie și SUA – nu este o opțiune viabilă.

A. T. Nu cred că aceasta este o boală pe care o putem eradica – nu cu metodele de acum! Ar putea fi eradicată, eventual, pe termen lung, cu un vaccin, dar nici măcar de asta nu sunt deloc sigur. Dacă te uiți la alte boli comparabile, cum ar fi gripa sau bolile produse de alte virusuri respiratorii, suntem departe de a le eradica, și asta în ciuda faptului că avem un vaccin. Eu, personal, sunt convins că aceasta este o boală cu care va trebui să învățăm să trăim.

F. S. Mulți oameni cred că abordarea lui Anders Tegnell a fost excesiv de laissez faire și că ar trebui să introducă măsuri mai draconice. Un model furnizat de Agenția pentru Sănătate sugerează încă 3 000 de decese suplimentare în Suedia, pentru anul următor. Oare nu ar trebui să facă mai mult pentru a preîntâmpina acest lucru?

Dr. Tegnell insistă că acele proieții sunt doar modele, și că speră să obțină un rezultat mai bun. Dar, este, de asemenea, atent dacă nu  cumva asemenea măsuri draconice ar putea face mai mult rău decât bine.

A. T. Bineînțeles că încercăm să menținem rata mortalității cât mai scăzută, dar în același timp, trebuie să analizăm și măsurile draconice despre care vorbiți. Oare nu vor produce chiar mai multe decese decât boala în sine? Trebuie să discutăm despre ceea ce dorim să obținem, în fapt. Este mai bine pentru sănătatea publică, în ansamblu? Sau încercăm doar suprimarea covid 19? Câtă vreme eu nu cred că asta se va putea întâmpla, vreodată. A fost cazul doar în Noua Zeelandă, pentru o scurtă perioadă de timp, poate țările de tipul Islandei ar putea să țină boala departe, însă eradicarea unei asemenea boli nu a fost niciodată posibilă în trecut și, având în vedere lumea globală de azi, ar fi și mai surprinzător să se poată întâmpla de acum încolo.

F. S. Un exemplu de demers aparent lipsit de efecte adverse este încurajarea sau obligativitatea purtării măștilor. Aceasta a devenit o problemă intens politizată în SUA și, mai recent, în Marea Britanie. De ce nu recomandați nici măcar folosirea măștilor?

A. T. Unul dintre motive ar fi că dovezile privind utilitatea întrebuințării măștilor în societate sunt, deocamdată, cvasi-inexistente. Chiar dacă din ce în ce mai multe țări le folosesc, în diverse moduri, nu am văzut niciun argument concludent, ceea ce mi se pare cel puțin surprinzător. Celălalt motiv este că există, în schimb, dovezi privitoare la faptul că păstrarea distanței fizice este o modalitate mult mai eficientă de a controla această boală. Suntem îngrijorați (și vedem ceea ce se întâmplă în alte țări), că oamenii își pun măști și apoi se apropie unii de ceilalți fără teamă, chiar și atunci când sunt bolnavi. Or, asta, în opinia noastă, ar produce, cu siguranță, o răspândire a bolii mult mai mare decât aceea pe care am avut-o noi până acum.

F. S. Dr. Tegnell consideră că accentul pus pe răspândirea virusului excluzând orice altă preocupare este o eroare, câtă vreme numărul de cazuri este din ce în ce mai puțin corelat cu numărul de decese.

A. T. Numărul deceselor nu este atât de strâns legat de numărul de cazuri pe care le avem într-o țară. Există atât de multe alte lucruri care influențează rata mortalității! Care este segmentul de populație cel mai mult afectat? Este vorba despre vârstnici? Cât de bine îi puteți proteja pe cei internați în căminele de bătrâni? Cât de bine funcționează sistemul dvs. de asistență medicală? Cum putem îmbunătăți tratamentul în ATI? Toate acestea s-au schimbat mult în ultimele luni. Și cred că vor influența mai mult decât mortalitatea efectivă a bolii.

F. S. Credința sa este că, până în cele din urmă, rata mortalității infecției va fi similară cu aceea a gripei: eventual, undeva între 0,1% și 0,5% dintre persoanele infectate… Adică nu ceva radical diferit de ceea ce se întâmplă cu gripa anuală.

În ceea ce privește controversata temă a imunității, el crede că un procent mai mare al populației Suediei este deja imună, decât sugerează studiile privitoare la anticorpi.

A. T. Există deja un număr de studii care arată că nu toate persoanele diagnosticate cu covid 19, prin intermediul testelor PCR, dezvoltă anticorpi. Pe de altă parte, avem o mulțime de dovezi conform cărora îmbolnăvirea, pentru a doua oară, este extrem de rară. Mi se pare evident că o mare parte a populației a dezvoltat alte tipuri de imunitate, cel mai probabil imunitatea conferită de celulele T.

Asistăm, în acest moment, la o scădere rapidă a numărului de cazuri și, cu siguranță, asta implică un anumit tip de imunitate, deoarece nu s-a schimbat absolut nimic altceva.

F. S. Așa stând lucrurile, oare putem spune că Suedia va izbuti să limiteze cu mai multă eficiență valurile secundare ale epidemiei, precum și viitoarele focare, în comparație cu țările care au avut, până acum, un nivel minim al infecțiilor?

A. T. Cred că este foarte probabil ca focarele să fie mult mai ușor de limitat în Suedia, deoarece există deja imunitate în populație. Toată experiența noastră cu rujeola și alte boli de acest tip confirmă că imunitatea mai mare a populației ușurează mult controlul focarelor.

Există acum o serie de țări în Europa care au un nivel de răspândire extrem de redus, pentru o perioadă foarte lungă de timp, ceea ce este destul de neobișnuit cu o boală atât de contagioasă și cu un nivel atât de mic al imunității populației.

Rămâne de văzut dacă aceasta este cu adevarat o modalitate sustenabilă de a lupta cu boala.

F.S. Ochii lumii întregi sunt îndreptați înspre el. Cum ar vrea să fie judecat și când?

A. T. Propun să avem o discuție mai completă la sfârșitul verii viitoare, atunci cred că vom putea judeca mai corect ceea ce a fost bine în unele țări și rău într-altele.

 

Înregistrare video: https://youtu.be/xh9wso6bEAc